Ziarul Călătoriilor, 1911 (Anul 12, nr. 713-764)
1911-01-05 / nr. 713
ZIARUL CĂLĂTORIILOR ganádasán,is n Desfundarea liniilor ferate in Alaska Ilustraţia ce publicăm, ni s'a părut destul de interesantă spre a fi reprodusă, cu toate că se raportă la un subiect despre care am mai scris in Ziarul Călătoriilor. Este vorba de locomotivele pentru desfundarea liniilor ferate în timpul iernei. Această ilustraţie are un interes cu totul particular prin faptul că ne arată grosimea stratului de zăpadă care acoperă liniile ferate ale Alaskei după fiecare blizzard, viscol. Cititorii pot să remarce că stratul de zăpadă este mai înalt ca coşul de la maşină şi că formează, de-a luingul drumului, ca un zid foarte înalt. Şi STAMBULUL întreitul oraş Constantinopol se arată mult mai frumos celui care se apropie de el pe mare. Priveliştea dinspre marea Neagră, când cineva merge la Constantinopol trecând prin Bosforul împodobit cu palate mândre şi localităţi încântătoare, cu toate că foarte frumoasă, nu este aşa de extraordinară ca atunci când vine din partea cealaltă, dinspre Dardanele. In caşul din urmă, călătorul care n’a mai umblat pe aci, se crede transportat de odată intr’o tară de poveşti. Astfel am văzut eu pitorescul oraş, la lumina strălucitoare a soarelui de vară, intr’o după amiază, când mă întorceam pe un vapor turcesc de la Troia lui Schlienan. Tablourile pe cari le-am avut mamsă se mai pretindă companiilor de linii ferate, faţă de asemenea obstacole gigantice, să fie credincioase orariuluî lor ! Sar putea pune insă întrebarea dacă este necesară desfundarea liniilor din Alaska in timpul ierneî. Şi întrebarea ar fi fost logică acum câţiva ani când această regiune quasi-pokra nu era frecventată de cât în timpul verei. Dar acum au răsărit in partea locului multe oraşe şi ar fi un mare neajuns pentru minerii cari, graţie unui utilaj modern perfecţionat, pot să exploateze gismentele metalifere chiar în timpul iernelor celor mai aspre.eforte-mi vor rămâne neşterse în amintirea mea. Departe, înainte, se întinde albastru mare de Marmara, oglindind in valurile-i sclipitoare lumina soarelui,pe când la orizont, departe, cupolele strălucitoare şi minaretele gramiilor se pare că răsar din unde. Contururile pitoreşti ale insulilor prinţilor apar la dreapta, iar la stânga, farul alb de la San-Stefano aminteşte evenimente mari. E o frumuseţe de nedescris desfăşurarea măreţei panorame a oraşului, care începe acum deodată şi care, pe lângă desfătarea ochilor, deşteaptă amintiri istorice prin localităţile-i şi clădirile-i însemnate. Aci privirea se abate pe coastă asiatică, unde intrăm golf frumos- se află oraşul Kadikioi, vechiul Chalcedon, iar mai departe se iveşte dintre chiparoşii întunecaţi,Scutari, vechea Chrysopolis; aci ochiul cade uimit asupra Stambulului, vechiu’ Bizanţ, asupra zidurilor şi turnurile*, sale ce îşi scaldă temeliile în mare, asupra incurcăturei pitoreşti de case mici, în mare parte cu acoperişe orizontale precum şi asupra cupolelor frumoase ale numeroaselor moschee (pe turceşte geamii), pe lângă care se ridică minaretele zvelte, de obicei câte două sau câte patru de fiecare geamie. Pe o înălţime, în planul din fund, apare măreaţa geamie Mohamed II, cuceritorul; nu departe de aci, spre răsărit, se ridică impozanta geamie Suleimanie; mai aproape spre mare, geamiile Sahzade şi Laleh- precum şi Serasderatul (ministerul de război cu un om înalt de observaţie pentru foc, apo geamiile Sultan-Baiazit şi Nuri Osnane, şi tocmai lângă mare, per faru alb, colosala geamie Sultan-Ahmet,cu şase minarete. La dreapta acestei din urmă se află o clădire lungă, cu coloane de ministerul de justiţie şi tribunalul, în 1877 sediul efemerului parlament turcesc. In cupătul acestei clădiri se ridică antica Sfânta Sofia, vestită clădire cu cupot, căreia turcii i-au ridicat patru minuete. In apropiere e Almeidanul (piața cailor, ocupând locul vechiului ipodrom care a jucat un rol atât de mare în istria bizantină.Hipodromul a fost locul de luptă între verzi şi vineţi, cunoscuse partide de circ, iar Belisariu, anul 532, după ce a înăbuşit râsetea lui Nika, l-a udat cu sângele a 30 e mii de oameni. Apol unde era odinioară palatul împăraţuir bizantini, considerat ca o minut a lumei, acum se întind, între hipodim, Sfânta Sofie şi mare, nişte mahalle sărăcăcioase. Load anthei Acropîis, pe o înălţime intrată în mare, ocupat de vechiul seraiu, cai de la bdul Megii, nu mai e reşedinţa sultanei. In seme ce vaporul întoarce Capul Seraiuiî, se desfăşură în faţă, pe ţărmul antic, frumosul Scutari, pe coasta Buarlu; apoi se deschide măreaţa perspeivă a Bosforului, care în partea aca are o lăţime de doi dilometri ale cărui maluri înalte, ca ale unui jurn, sunt împodobite cu clădiri impozite şi de localităţi încântătoare. La depărtare de-abia trei până la cinci kilometri se ridică, în nişte poziţiuni runecătoare, chiar lângă undele albast, palatele de marmoră, albe că zăpad Dolma-Bagce şi Ceragan, iardeiii lor, pe înălţime, Ildiz-Kioseînconjat de grădini, unde îşi avea reşedin sultanul Abdul-Hamid al II-lea Tot acestea au o privelişte mărea de plare. Cel mai aproape, pe malul Bosforului se înalță clădirea ambasdei Spoenicolui ce prezint desfundarea liniilor In Alaska este foarte interesant