Ziarul Călătoriilor, 1911 (Anul 12, nr. 713-764)

1911-01-05 / nr. 713

ZIARUL CĂLĂTORIILOR ganádasán,is n Desfundarea liniilor ferate in Alaska Ilustraţia ce publicăm, ni s'a părut destul de interesantă spre a fi repro­dusă, cu toate că se raportă la un subiect despre care am mai scris in Ziarul Călătoriilor. Este vorba de locomotivele pentru desfundarea li­niilor ferate în timpul iernei. Această ilustraţie are un interes cu totul particular prin faptul că ne arată grosimea stratului de zăpadă care acoperă liniile ferate ale Alaskei după fie­care blizzard, viscol. Cititorii pot să remarce că stratul de zăpadă este mai înalt ca coşul de la maşină şi că formează, de-a luingul drumului, ca un zid foarte înalt. Şi STAMBULUL întreitul oraş Constantinopol se a­­rată mult mai frumos celui care se a­­propie de el pe mare. Priveliştea din­spre marea Neagră, când cine­va mer­ge la Constantinopol trecând prin Bos­forul împodobit cu palate mândre şi localităţi încântătoare, cu toate că foar­te frumoasă, nu este aşa de extraordi­nară ca atunci când vine din partea cealaltă, din­spre Dardanele. In caşul din urmă, călătorul care n’a mai um­blat pe aci, se crede transportat de o­­dată intr’o tară de poveşti. Astfel am văzut eu­ pitorescul oraş, la lumina strălucitoare a soarelui de vară, intr’o după amiază, când mă în­torceam pe un vapor turcesc de la Troia lui Schlienan. Tablourile pe cari le-am avut m­am­­să se mai pretindă companiilor de linii ferate, faţă de asemenea obsta­cole gigantice, să fie credincioase o­­rariuluî lor ! Sar putea pune insă întrebarea dacă este necesară desfundarea linii­lor din Alaska in timpul ierneî. Şi întrebarea ar fi fost logică acum câţi­va ani când această regiune quasi-po­kra nu era frecventată de cât în timpul verei. Dar acum au răsărit in partea lo­cului multe oraşe şi ar fi un mare neajuns pentru minerii cari, graţie unui utilaj modern perfecţionat, pot să exploateze gismentele metalifere chiar în timpul iernelor celor mai aspre.­­efor­­te-mi vor rămâne neşterse în aminti­­rea mea. Departe, înainte, se întinde albastru mare de Marmara, oglindind in va­­lurile-i sclipitoare lumina soarelui,­pe când la orizont, departe, cupolele stră­lucitoare şi minaretele gramiilor se pare că răsar din unde. Contururile pitoreşti ale insulilor prinţilor apar la dreapta, iar la stânga, farul alb de la San-Stefano aminteşte evenimente mari. E o frumuseţe de nedescris desfăşu­rarea măreţei panorame a oraşului, care începe acum de­odată şi care, pe lângă desfătarea ochilor, deşteaptă a­­mintiri istorice prin localităţile-i şi clăd­irile-i însemnate. Aci privirea se a­­bate pe coastă asiatică, unde intrăm golf frumos- se află oraşul Kadikioi, vechiul Chalcedon, iar mai departe se iveşte dintre chiparoşii întunecaţi,Scu­tari, vechea Chrysopolis; aci ochiul ca­de uimit asupra Stambulului, vechiu’ Bizanţ, asupra zidurilor şi turnurile*, sale ce îşi scaldă temeliile în mare, a­­supra incurcăturei pitoreşti de case mici, în mare parte cu acoperişe ori­zontale­ precum şi asupra cupolelor frumoase ale numeroaselor moschee (pe turceşte geamii), pe lângă care se ridică minaretele zvelte, de obicei câte două sau câte patru de fie­care geamie. Pe o înălţime, în planul din fund, apare măreaţa geamie Mohamed II, cuceritorul; nu departe de aci, spre ră­sărit, se ridică impozanta geamie Su­­leimanie; mai aproape spre mare, gea­­miile Sahzade şi Laleh­- precum şi Se­­rasderatul (ministerul de război­ c­u un om­ înalt de observaţie pentru foc, apo geamiile Sultan-Baiazit şi Nuri Osnan­e, şi tocmai lângă mare, per faru alb, colosala geamie Sultan-Ah­­met,cu şase minarete. La dreapta acestei din urmă se află o clădire lungă, cu coloane d­e ministe­rul de justiţie şi tribunalul, în 1877 se­diul efemerului parlament turcesc. In cupătul acestei clădiri se ridică an­tica Sfânta Sofia, vestită clădire cu cu­pot, căreia turcii i-au ridicat patru minuete. In apropiere e Almeidanul (piața cailor, ocupând locul vechiului ipo­­drom care a jucat un rol atât de mare în istria bizantină.Hipodromul a fost locul de luptă între verzi şi vineţi, cu­noscuse partide de circ, iar Belisa­­riu,­­ anul 532, după ce a înăbuşit râsetea lui Nika, l-a udat cu sângele a 30 e mii de oameni. Apol unde era odinioară palatul îm­­păraţuir bizantini, considerat ca o minut a lumei, acum se întind, între hipodim, Sfânta Sofie şi mare, nişte mahalle sărăcăcioase. Load anth­ei Acropîis, pe o înălţime intrată în mare, ocupat de vechiul seraiu­, cai de la bdul Megii, nu mai e reşedinţa sultanei. In seme ce vaporul întoarce Capul Seraiuiî, se desfăşură în faţă, pe ţăr­mul antic, frumosul Scutari, pe coas­ta Buarlu; apoi se deschide măreaţa­­ perspeivă a Bosforului, care în pa­r­­tea aca are o lăţime de doi d­­ilo­­metri ale cărui maluri înalte, ca ale unui jurn, sunt împodobite cu clădiri impozite şi de localităţi încântătoare. La depărtare de-abia trei până la cinci kilometri se ridică, în nişte pozi­­ţiuni runecătoare, chiar lângă undele albast, palatele de marmoră, albe că zăpad Dolma-Bagce şi Ceragan, iar­deiii lor, pe înălţime, Ildiz-Kiose­­înconjat de grădini, unde îşi avea re­­şedin sultanul Abdul-Hamid al II-lea Tot acestea au o privelişte mărea de plare. Cel mai aproape, pe malul Bosfo­­rului se înalță clădirea amba­sdei Spoenicolu­i ce­­ prezint­ desfundarea liniilor In Alaska este foarte interesant

Next