Ziarul Ştiintelor Populare şi al Călătoriilor, 1915 (Anul 15, nr. 1-52)
1915-01-06 / nr. 1
ZIARUL ŞTIINŢELOR POPULARE ŞI AL CĂLĂTORIILOR 91.13 bodă (atriplex hortensis), plantă întrebuinţată ca aliment şi ca medicament răcoritor, sein. de Ardeiu (Capsicum annuum), plantă ale cartei fructe se întrebuinţează la gătirea bucatelor cu ardei. Fructele de ardei sun arzătoare la gust şi aţâţătoare: sem. de Pătlăgea roşie (Lycopersicum esculentum), plantă al cărui fruct este o bacă roşie ,şi din care se face bulionul: sem. de Postârna( Bastinaca saliva), plantă potageră, întrebuinţată ca aliment din cauza substanţelor zaharoase ce le conţine: sem. de Măcriş (Rumex acetona), plantă căreia i şi se mănâncă frunzele şi din care se ex- trage o sare; sem. de Pelin (Artemisia absinthium), plantă care conţine amară ciuni şi aromatice. încolţesc în zece zile: som. sau bulbii de Cartofi (Solanum tuberosum), plantă originară din Peru şi ale cărei tubercule subterane sunt, după cereale, alimentul cel mai preţios pentru oameni. In acelaşi timp ele servesc la prepararea amidonului, alcoolului şi chiar a zahărului, sem. de : Untişor (Valeriana locusta), plantă potaigeră, ale cărei frunze se mănâncă ca sa- i lată: sem. de Coriandru (Coriandrum sa- j tivum), plantă ale cărei fructe aromatice sunt bune pentru stomac: sem. de Varză (Brassica oleracea), plantă ale cărei diiferite varietăţi sunt cunoscute prin între- I buinţarea lor. Aşa spre ex. de la unele fe- I luri de varză se mănâncă mugurii cei tineri, sau tânăra inflorescenţă (conopida) sem. de Ţelină (Apium celeri), plantă ale cărei rădăcini sunt căutate ca aliment din cauza substanţelor zaharoase ce le conţin; som. de Cardone (Artemisia cardunculus), o legumă italienească care este încă un aliment întrebuinţat: sem. de Anghinară (Cynara scolymus), plantă căreia i se mănâncă capitulele cari se culeg înainte de deschiderea florilor; sem. de Pimpinea (Poterium sanguisorba), plantă care din cauza micei acreli pe care o conţine, este căutată ca salată: sem. de Fragă (Fragaria vesca), plantă ale cărei seminţe sunt reunite pe un mic corp cărnos, care forraează partea comestibilă a fructului. Incolţesc în 12 zile: sem. de Capucin (Tropoelum marus), plantă originară din Peru. Se ştie că florile de capucin, puţin acrişoare se întrebuinţează pe deasupra oareşicăror salate şi că achenele lor se pot mura în oţet: sem. de Tătăneasă, sau Iarba cu Tatán (Sergonerahispanica). încolţesc în 15 zile: sem. de Anghelică oficinilă —• care serveşte la preparaţii mai farmaceutice — (Angelica arhangelica), plante de Boemia, ale căror tulpini, albite şi îmbibate cu zahăr, formează o conservă plăcută bună pentru stomac, semie ,lup turcesc (Helianthus tuberosus), plantă ale căre rădăcini dau tubercule cărnoase, roşiatice le exterior, şi cari constituesc un aliment pentru om şi pentru animalele domestice. încolţesc în 25 de zile: sem. de Rută (Ruta), plantă ma mult ornamentală. încolţesc în 30 de zie:" sem. de Isop .,Cimbru cel bun“ (Hyssopus officinalis), plantă care exală un parfum destul de tare; sem. de de Coacăze albe (Ribes album) şi Coacăze roşii (R. rubrum), plante nespinoase, şi a căror fructe se întrebuinţează ca desert şi pentru prepararea unui sirop şi a diferitelor dulceţuri: sem. de Coacăze negre (R. nigrum), fructe din cari se face un lichior de casă, sem. de a altor feluri de coacăze: sem. de Smeură (Rubus idaeas), plantă stimată peste tot din cauza fructului, său dulce şi aromatic. încolţesc în 45 file: sem. de Părunjel (Petroselinum sativum), plantă care din cauza clepresinelor pe cari le conţine, se întrebuinţeazăca condiment. încolţesc întrun an: sem. de Migdal (Amidalus communis), plantă care prezintă Reproducem fotografia unui monument foarte ciudat o cruce ridicată la Vatra- Dornei (Bucovina), cu inscripţia „Spre amintirea părăsirei rachiului 1894“. Un sat întreg care s-a jurat să nu mai bea rachiu, două varietăţi importante de deosebit: cea dintâiu are seminţele dulci, pe când ele sunt amare în cea de a doua. Din seminţele dulci se prepară şi un sirop, zis cu lapte de migdale. Ele ne dau de asemenea un ulei foarte gras, foarte îndulcitor, iar seminţele amare de Migdal, conţin o otravă puternică numită Acid Prusic, sem. de Piersic (Amygdalus persica), plantă originară din Persia. Ea nu diferă de migdal decât prin fructele sale al căror gust este ales şi răcoritor. sem. de Bujor (Poemia), plantă vivacee, cu flori roşii sau albe, dublate uşor prin cultivare, încolţesc în doi ani: sem. de Coarnă (Cornus mas), arbore mic, dar foarte ramificat, ale cărui fructe numite „coarne“, verzi laînceput, şi roşii când sunt coapte, sunt puţin acrişoare, şi privite ca astringente, sem. de Trandafiri în general, iar în particular, sem. de Trandafir sălbatec adică Măceş (Rosa canina) rubiginoasa, eleganteria, ale căror flori, cu baza formând o cupă adâncă, şi cu timpul pereţii cupei devenind cămeşi şi formând o pseudo-bacă, sunt luate de cei neştiutori drept fructul: sem. de Trandafir roşu (R. gallica), plantă adusă din Siria în epoca cruciadelor; sem. de Trandafir cu 100 foi (R. centifolia), plantă din Caucaz care produce cei mai frumoși trandafiri: sem. de Trandafir spumos (R. muscosa), sem. de Trandafiri a celor patru sezoane (R. damasceria), sem. de Trandafir din Bengal (R. semperflorens), și sem. de Trandafir alb (R. alba). Din petalele — popula, frunzele — de trandafir se scoate un parfum numit esenţă de rose: sem. de Spinişor (Crataegus oxyacantha), arbust ghimpos care formează pâlcuri şi serveşte a orna boschetele: sem. de Alune (Corylus avollana), copăcel din regiunea dealurilor şi în special pe marginea pădurilor, formând pâlcuri de aluni, numite „aluniş“. Un monument ciudat Bine ar fi ca astfel de monumente modeste, să se poată ridica în fiecare sat din ţara românească. Le-am reproduce pe toate de bucurie.