Zimbrul, 1850-1851 (Anul 1, nr. 1-97)
1850-12-04 / nr. 45
Iașii, Luni Prețul Abonamentu. Iași mi ținuturi: ne unu anu 75 lei. pese luni 40 împuiiințerilor ne unu rându este 25 parale. GgSc =RE PR in 4 . LIMBRUL pe ame Abonamentul ce face în I Iași, la Tipografiea Buciumu'lui Romană, mi la Jlisperiea fraților Gheorghiu, iar la ținutul ne la corespondenții D.sale. Astă fone esă Lunea și Golea cu două suplemente in 8. ne fiecare lună 2 SSSSSS Domnii ce'eu abonați numai ne 2 anu la Ggiurnalul Zimbrul și care dorescu a continua primirea acestei foi ne anul IS51,săntu no$tiți ca să'și renoiască abonamentul în cursul acestei luni, spre a se feri în trrau răspunsu pănă acumu prețul abonamentului săntu invitați cențiilor noștri ori de-a dreptul la Redacție a acestui giurnalu.miterea ei de întărziere Asemine mi acei ue nu să l încredințeză ori ca coresponNZGCR CUCCNCC GIGENOV MIOIR MIN DENDDNCI COREIAMĂENI CĂ JMNI DE Țări CTPEIIE. -- - Rusiea. Jurnalul de San-Petresăurtu, din 11 Noemv. cuprinde următoarele: M. S. Împăratul au primitu de la comandantul an-șefu al corposului de armie din Caucazu, raportul următoriu, cu data din 27 octomvrie, de la fortela de A celoi: „Eri, eramu în marșu spre a sosi aice cu o escortă compusă de unu detașamentu a regementului de vănători ce poartă numele meu, din șese cepturii ( sotnii) de cozaci de pe liniea Caucazului, din una de Cozaci de Danubiu și de doue cepturii de Cozaci de Donu, milițiea indigenă și mulți Ceceni supuși ne acompaniau. Î. S. A. Marele Duce Moștenitoriu se găsia, după obiceiul seu, în avangvardie. Între Pomnien și Valericu, Î. C. D. insamnă că o partidă dușmană, venindu despre munții negri, se îndruma spre șirul trailcorilor noștri. Duce porni răpede ca pe în timpinarei, o parte din cavalerie și din indipenii ce apropie de dănsa așa de tape, încătu Cecenii traseră cu puștele asupra 4. și se întoarseră îndată însă au fostu goniți de călăreții avangvardiei, în dima căndu unu altu detașementu le tăia retragerea Căși teniea partizii dușmane căzu înaintea ochilor Î. S. - D. el era, comva Naibului Sadula: armele sale au fostu prezentate Marelui Duce. Mărturisescu că nu stutuiu videa fără groază repegiunea, și sumețica cu care Î. S. porni în contra dușmanului, mai vărtosu că încălicatu pe unu calu prea bunu, Marele Duce mergea inaintea tuturor călăreților. „Cu puțini timpu mainainte de astă întălnire neașteptată, pătimindu de o tușă mare, fusesemu pevoitu a întra în trăsură; încălecatul spre a urma ne D. S. ui cu aneBoe îl putuiu agiunge în depărtare de 3 de drumu, și chiaru după săvărșirea harței. Neliniștea mea au făcutu locu unei bucurii sincere, căndu văzuiu că preaiubitul nostru Marele Duce asistase la o adevărată combatere și privise cu ochii sei bravura și devotamentul cazacilor și a Cecenilor supuși, ce au fostu și ei marturia pornirei cavalerești și chiaru sumețe a Moșteniiritoriului Grupului. „Gămplarea acta cu totul neprevăzută au însemnatu sfărșitul norocitei călătorii a Î. S. Î la Caucazu; călătoriea aceasta va lăsa amintiri adănci în inima tuturor credincișilor supuși ai Marstăței Voastre în țara aceasta. „Îndrăsnescu, Sirea spera că adănca impresie produsă de astă strălucită faptă a Augustului Vostru Fiu Vă va fi plăcută, și Maestatea Voastră Veți bine-voi a umple de bucurie pe totu Corpusul Caucazului, decorăndu cu însignrile bravilor peptul cel iroicu a D. S.D. „Harul acesta va fi dreptu. Maestatea Voastră ca să bine-voiască a mi învoiastă cerere. Crucea Sănt-Gheorghie, clasul al 4-lea, vrednică resplătire a curagiului Marelui Duce Moștenitoriu, Ba fi privită de toate trupele ca cea mai prețioasă resplătire a Corpusului din Caucazu. „. S. Împăratul după această proposiție a comendantului an-șefu a corpusului acestuia, au bine-voitu a trimite Î. S. Î. Marelui Duce-Moștenitoriu Crucea Sănt-Gheorghie clasul al 4-lea, pe care Colonelul Parchiul, adjutantu a Î. S. Î. au fostu însărcinatu a io date. Sant-Petersburgu 14 Noemv. A. C. I. Cesarevici Marele Duce Moștenitoriu au sositu ieri luni la Țarscoeprovințiilor Trans- în deplină sănătate Selo, din călătoriea caucazice. Austriea. Viena, 2 Deremspiestrucțiile ce s'au datu D-lui de Mantaifel căndu au plecatu spre Olmițu, săntu, du versie | Rogu pe In colotoi și Z ZIMBROLUL. AMINTIRI DIN BIVUACURI și din cămpiile bătăliei în cursul resbelului din Ungariea (I84S-1849.) (urma) Fratele său cel micu, așa de fiorosu și mai melancolic, în gusturile sale, moșteni toate proprietățile fratelui seu, mortu fără copii. Simțimentul rassei, măndriea familiei lui prea vioae căteodată în sufletele cele mai feroase, silită pe fratele său cel mai mare de a nu se căsători și de a da toate fratelui său cel mai micu. Acesta din urmă ce venuea foarte în singurătate, ăi veni de se înamoră de fata unuia din vierii lui, frumoasă, înțăleaptă mi carei ce înprotivi. Atuncea el hotezi de a ce căsători cu vasala ai. Nobileța magiară dădu din umeri, țaranii iși râsără de încuscrire, și baronul stărui în proectul seu. Agiungăndu baroneasă de Valocceai țăranca avu de suferitu o tristă vieață, cea dintăi ardoare a pastei stăngănduse odată, baronul o desprețui cu totul. Ea nu ce arătă înaintea ei de cătu în minutul căndu Beni de’ spusă că în curăndu ea și Ba da unu co- Epa în patu minpea înaintată în îngrecarea Ei zisă tuturor servitorilor să iasă, și ce apropii de patu; ea ei întinsă mena spre ai mulțămi de vizita astă neașteptat. El, înarmatu cu unu pistolu pe care lu scoasă din încingătoare mi prătăndui d. Îmi vei da unu fiiu, i zisă el, ori, ne toate speranțele mele din lumea asta, și în ceelaltă, primește cuvăntul meu, aîți spunu că amu să le omoru! El se retrasă. Chiar în acea sară se născu, inainte de preme, cel întăiu băetu, ce au fostu în ! Sante unu copilu mine care'l numi Samoil. Căndu părintele Beni să feliciteze ne femeea ca de nu pouita ca ușurare, nimine, decăt numai el și ea, putu a ce indoi de înțălesul adevăratu că trebuea să adaogă cuvintele acestea. Alți trei fii urmără pe cel dintăiu, cu toții înzăstrați totu cu acelașu sufletu de tigru. Era matricea lui Kaine. Toată educațiea lor se cuprindea de a merge cu părintele lor la vă autoare. Ei socoteau lumea creată spre a servi de Ei mergeau de văna rățe sălbatece iarna, aducea, în loc de căne, vănatul ucisu. din Într'o dimineață din luna lui fevruarie, părintele ucisăsă o rață sălbatică ce picasă în mijlocul unui lacu pe giumătate înghețatu. El făcu semne țăranului de a ce duce să o aducă. Ninorocitul pentru a ruga pe stăpănul seu de agăciune, de el. Monstrul acesta ăl culcă cu o lovitură de pușcă. Trei glonțe repezite de fii loviră încă pe nenorocitul. Giustițca nu făcu nici o cercetare, căci stăpănul dominiului era suveranul giudecătoriu. Niște atare lecții folosiră copiilor. Samoil, cel mai mare din frați, fiiul amenințerei și al moșiei, ce se arătă cel mai credinciosu ferosității părinteși. În curăndu aceste dese ființe îngămfate se rădicără unul asupra altuia, fiiul în contra părintelui, și căndu părintele întreprinsă de a înăbuși prin violenție revolta cear însuși a săngelui său, el găsi înaintea lui o îngămfare numai putrezile erau dese între părinte și Samoil, în bucărie măndriei | s | piru:ei lor. Unul țăraniilor &i urma | | merire, greutatea lui, mi ținu cerbicoasă, o ferocitate egală cu a șa, se cumpăni unu minutu. Totuș, după cătăva neduel pusă piciorul pe gheață, ce se sparsă sub Baronul prin gesturile lui, ăi arăta că să'și lepede pridp Ca lui să se arunce în apă. El ascultă tremurăndu, apoi, înspăimăntatu și pătrunsu de frigu, el se înturnă, cu mănile în ruse îndura