Zimbrul, 1851-1852 (Anul 2, nr. 1-67)

1852-01-14 / nr. 56

218 Zimbeaul Ri - rupă NAQUI ș țări la fostii Barbați. Xanissoyieni­­­­­ DDA. JA.. 1007. 3. 21 23 Fimei. 5604­09 - D. Alengieni .3­­. 3.13 Virtemvergieni. . 4 . . 2. . FOvreii coc­lepția filee one cn: 04 Ne Silesieni. . 12 12­ ș.ot f. Vorniemibireci Spisiș „Citr.ri.u8 dub Moravieni a1­.„ '. 6 Slaveațui alenia ăundeii­lni cri Croani­­ue­­..3­.­­1­­. Ruși - BOALELE MORTALITĂȚI AË fostuU ...14 +­­ zalo rufelaj .. CARRE Boi­apis BRUR sa­­­fevisbu . 11. 2. AGE an: soareni fumiașii 61. One CR G­eteuJM. .77. 7­6.. — LU SR RE­­­ci3DD4 AJ. TȘăgani . MURINDU ADUȘI Colas ... „„5frD.ED Damla „„P.. -N. ocicuu ;,7. 58. Cufosu . UNS „.­­Zdpositépi . . . . . a Alte boale și la care Diagnosie pu e'au pututu face. Tuz După ateasta- de . voru apuca de ridicarea unei tării aa­re­ doue fii, au săputatu bilas de fevletu, care ai 2 dă rangul și prerogativile de min­etru fă­ la Gau­­d­ lord Palmerstoin. - Daili News arată formarea unui ministeru conservatorii i­ și apropieta desfacere a parlamentului. De altă 2. Ua v. (­CN ră .. er. Coitula dica­turii in capitala QU Dr­ia. - . .. 2) repicuau in e e ruini. mo. — Toți guvernatorii = . 26.­­­­­­­ea de portofeliu. - Scrieori de de mi 4 și Mr Carnea, numiți rnsu anunță că împăciuirile tercate intre gu­­vernământul Șocului Persiei și între mipie­­trul Epgliterei, ni s'au pututu face intr'unu, chipu traininu și că politica Rusiei este inceea ce predomnește la curtea teceranu­­lui (Ind. Belgică). J­urnalele din Londra din 2. Ianuilie anuniță ka unu ce sigura desfacerea mai­­ de îndată a Cabinetului. După Moring AD­ vertisic marchizul de Lansdown, Lordul și sir L. Grei­a i­u de a se retrage de astăzi din m­­ Netkaetf, n'au primitu de Acestu giurnalu se așteaptă la formarea unui cabinetu pou de, cătră unu omu de statu conservativu care, în previderile sale cele prezămlătoare aru și una și alta din ateste, scrisă Lordului g. Resel o epistolă atăt de de desprețioasă a văzu, ista trebui să ce roșască cetind'o? A­­ceastă epistolă ce ce va impărtăși Parla­­șeptului de indată după intrupirea ca, oare nu va împuta ea indestul de am­ara întăiului mi­­nistru, și lu­cr'u nu chipu foarte aspru despre nepotrivita sa purtare de a face o astfelu de propunere L. Palmerstoin, adăogăndu că el e culpașu de o linsă de giudecată și dispreție, date cum L.g. Basel, sau încur­­latu, apoi trebue totu deasemene să fie mi­nez vrednicu de a implini unu altu postu mai in­­semnpatu. g­eneralul Pevroeu spinar s'au numitu genernatoru la Canu în locul lui Sir Ham­' Șșir. Noul Generalu este in părstă de 60 de ani.­­­­ (. de Prusien declară că știrea răspăn­­dită la Namburtgu după care avea să se ri­­dice o cazarnmiă intărită pen­tru garnizoana ide ocinație, este neadeverită. - După unu corespondentu ce zice că Averrrea Ba etrăp­­ie căndu ducele de ge 80,000 de soldați și acepeta in luna Gram și D. Cardorel curgătoare. - Delegații aleși prin apelu din Dieta germanică de cătră deosebitele gu­­vernăminte germane și înrudiți au­ Franc­­voriu, în converențe mașinilor spețiali și au sfârșitu desbaterile im­pcițiilor gene­­rale ce aua servi de bază la viitoarea le­­gislație a Confederației în privirea presei (tipariului).­­ Gazeta de Lugebeuriu anunță că la Minchen este opritu lucrătorilor de a lucra Dușinicile și Serbătorile, suba ne­­delică de a plăti 75 de lei ( gloabă­)­­ căterva pe orăndueli grabpicu îm­frăpate lordul Ion Ruset era prevestitu de a re­­lu iebum­itu in 7 Ianulrie sa Madpite in­tr'­­unu regimentu din garnizoană. Spre poante parte Morning Herald anunță întrarea lui sir Gam Gracan in ministeru și ridicarea lui Sir Grei­na pairie. - Vitetul se respindisă în 10. Ianuarie la Burea din Londra, că face cabinetul seu - Este - ?,căci lucrul ce pare de­­nectezutu, că după ce Lortu Palmereto nu fu înștințatu că pu putea din pricipa­la ;, adică lipsei de judecată și descreție” de a mai păstra sigilurile de la Foring-Ofisu, lor du dușmăniea viitoare a nobilului vicomte, îi­­­ de ai încredința unu altu postu mai însemnătoriu și de a'l face de îndată Pariu? Aceasta, noi o repetămu, este așa de ne­ o Rusel în deplina sa îngrijire de a dezarma unu numeru de soldați din regimentu apri­nși de beție, cerură în gura mare o împuținarie de doi ani din hit eervillei cu ocazia nașterei pricipesei. Unul dintre serjanți făcu de grabă conoscutu colonelului, care înfățo­­șindusă naintea celora ce vorbiau astfeliu se mulțumiră pe locu. Franțiea. D. I on Lemoan, în for­­ma ce­a pitorescă ce'i este însușită, astfelu rezumă ft Giur. Debate, odiseea avi Coșutu in St­uUpite. „În momentul acesta pentru vetitopisa franțezu, poate să'i fie îndestul de curiozu trcătu poi o punemu subu forma Suma, fiei cvestii.­­ Este oape adevăratu a­­ceasta, că, Lordul Pi­meretoru refuzăndu Moldoveni... Valaci din Valachiea. Trapuilvani. ERVN.SSI Henegiani Franțezi L­epmani Pruși NMeE at ..­­... ET Femes .3. 4­ i.h­. . 13. Suma. 50.­ ­ er À -- -- - v 2 ds ---- - - - - ------------- - - - --­­ stei tării (16­­ ianuariu 1809) decid să pmriorapea­ pripită a rămășiților corpului lui Sir J. Moare. Acestu generalu principale peri în luptă, 6000 de prisonieri, unu materinalu însămnătoriu, părăsirea tuturoru cpilor, astfel nu fură resultatele acestei importante bătălii. Coroniel și ford­ul căzuseră în puterea în­­vinsătoriului, cu toté materialul ce cuprindeau a­­ceste două arsenale maritime. Dară noile cuceriri se înfățoșară caracterului întreprinzătoriu al comandantului corpului al 2lea. Încălcarea Portu­­galiei fu decidată, și mareșalul, în fruptea à să executeze partea cea de­­ 25,000 de luptători, mai importantă a Învingăndu deodată anotimpul planului combinat a trebui nenumăratele greutăți și siguranța, de a ce înfățoșau reia, prin înțeleptiunea măsurilor sale ne­locu liniștea îndărăntul Duerului. Retrasul fu decidatu (11 rai), nenorocirile de care au fosté încoțitu se ținu de oare­ care fapte ne ti­ne este ertatu de ale des­­văli­uite. Dară gh­iaru aceste penorociri fuferă pentru ducele de Dalmațiea o ocasiune nouă de a descoperi ranterul său, îndărătnicie și determinare. Armata fu măntuită, toate mizanacele spiritului său, și ca­ cu înse­și mijloacele sale, netrăgându nimică din Franța și fiindu silitu a întimpina toate nevoile trupelor, atunci chiaru căndu începuse bombardarea Cadisului, mi căndu era neîncetatu atăcatu mi în­­cungiuratu de neamici. Sub administrațiunea sa pre­­cătu de părintească pre atăta și de înțeleantă, servițiile publice săntu reor­apisate, agricultura și industpiea descoperiră isvoare bogate de înavuțire; plata soldaților e pusă în regulă; întăriturile sântu reperate și completate; lucrări de totu fe­­liul se esecutează ca printr'unu fermecu și fără a pe mulțemi pe țară care, în acestu scurtu pe­­riode, stă neprecurmatu liniștită și supusă. După bătălie a Arapililor (24 Iuliu 1812) și mapmna Englezilor asupra Madridului (augăstu), Sultu uilitu de a deperta Andaluziea, se îndreaptă prin pre­­puseciunile resgulătoare ale locuitorilor, sultu Ponineulă (Spaniea) octom­iu 1809, numai sub ciresti­­nada mi­sspuira assupa Valenței, unde­ și întru­­etrăbate pănă la Oporto, fricoșatele întărituri apăsate înpin­ atu, patura țării și reintrăndu în Spaniei, maresalul Sult fu in­­vestițit de comăndământul corpurilor al 2lea, al 2lea și ax 6lea (Issie 1809). El se aruncă asupra deciziunii armatei engleze ce se luptase la Talaverra și © face să'și pepină cea mai mare parte din avantajele căpătate în noua sa victorie.­­ Ca maior-p generalu al armatelor franceze în sfărășă cu putere în­­țim­ea Sa, Iozefu, (fratele lui Nepnoleonu) căștigă peste armata centrală. De acolo plecăndu spre de mai multu de vătăliea de Ocani (10 Noëiuispri 1809.) Această capitală, alungă dintr­ânsa ne Englezi, pi­sate în 40,000 de naționali și se așează qui polite, că­ victorie deschide porțile Anța­liziei, Mareșalul iea mai multe'ntălniri, și'i prăncă în Portugalica, cu o re- Neesex statea mișcărilor secundare care trebuia să se dgea (1811) dar iară în Vim­ioză Silșirii tragere înțăleantă spre a pute mai tărziu atăca să protejeze stănga corpului al 2lea aduse insu- 1811), după ce au îngipuit pre spanioli m Gevora cu șiere ne neamicu, săntu cu dreptul admirate recțiunea de la Tr­alo-­Montes, și pe boi pe ma­­(19 fepruab­iu). După file-ba luni Bapiloni­i din mi faci cea mai mare onoare generalului ce le­au Trupele Franceze, reduse la 19,000 - . temalu de a se lăsa de mișcarea nără­ptoare a un- nou meșințatu; cutășel de la Albuoin, daptă în 16 concistatu mi esecutatu­ pra Lieagonii, mii de oamini dinaintea unei armate cualisată peste îndoitu mai mare, vii care înviderau pe putin ținea­u poriau din zi și dis­­­­i întâlnite cu putere trecătorile muntelui utern Morena (1810) aprinde Sevila (31 Primumriu) pilește­ne Ouisenga­u­,­ perderi însemnătoare. an ale luit 1811, curptă momentanu plecale, fără însă a opera o păcălire de folosință armatei portugalice. Comăniăntu priipta miezului Ananiei, ducele de se ținea mai miultu Dalmiției se țipe, în cursu de duue luni mireși Aa unei armate, țpe moșoniu pripiptei Franțeze Aceste mișcări 1813, ducele de Dalmațien una operăndu mai ăntăiu după se arată pentru centrul în Germaniea. El comănda la Lujeni și la Boteni. Nenopolita întămplare de la Vitoriea, prezicere I.

Next