Zimbrul, 1851-1852 (Anul 2, nr. 1-67)
1852-01-14 / nr. 56
218 Zimbeaul Ri - rupă NAQUI ș țări la fostii Barbați. Xanissoyieni DDA. JA.. 1007. 3. 21 23 Fimei. 560409 - D. Alengieni .3. 3.13 Virtemvergieni. . 4 . . 2. . FOvreii coclepția filee one cn: 04 Ne Silesieni. . 12 12 ș.ot f. Vorniemibireci Spisiș „Citr.ri.u8 dub Moravieni a1.„ '. 6 Slaveațui alenia ăundeiilni cri Croaniue..3.1. Ruși - BOALELE MORTALITĂȚI AË fostuU ...14 + zalo rufelaj .. CARRE Boiapis BRUR safevisbu . 11. 2. AGE an: soareni fumiașii 61. One CR GeteuJM. .77. 76.. — LU SR REci3DD4 AJ. TȘăgani . MURINDU ADUȘI Colas ... „„5frD.ED Damla „„P.. -N. ocicuu ;,7. 58. Cufosu . UNS „.Zdpositépi . . . . . a Alte boale și la care Diagnosie pu e'au pututu face. Tuz După ateasta- de . voru apuca de ridicarea unei tării aare doue fii, au săputatu bilas de fevletu, care ai 2 dă rangul și prerogativile de minetru fă la Gaud lord Palmerstoin. - Daili News arată formarea unui ministeru conservatorii i și apropieta desfacere a parlamentului. De altă 2. Ua v. (CN ră .. er. Coitula dicaturii in capitala QU Dria. - . .. 2) repicuau in e e ruini. mo. — Toți guvernatorii = . 26.ea de portofeliu. - Scrieori de de mi 4 și Mr Carnea, numiți rnsu anunță că împăciuirile tercate intre guvernământul Șocului Persiei și între mipietrul Epgliterei, ni s'au pututu face intr'unu, chipu traininu și că politica Rusiei este inceea ce predomnește la curtea teceranului (Ind. Belgică). Jurnalele din Londra din 2. Ianuilie anuniță ka unu ce sigura desfacerea mai de îndată a Cabinetului. După Moring AD vertisic marchizul de Lansdown, Lordul și sir L. Greia iu de a se retrage de astăzi din m Netkaetf, n'au primitu de Acestu giurnalu se așteaptă la formarea unui cabinetu pou de, cătră unu omu de statu conservativu care, în previderile sale cele prezămlătoare aru și una și alta din ateste, scrisă Lordului g. Resel o epistolă atăt de de desprețioasă a văzu, ista trebui să ce roșască cetind'o? Această epistolă ce ce va impărtăși Parlașeptului de indată după intrupirea ca, oare nu va împuta ea indestul de amara întăiului ministru, și lucr'u nu chipu foarte aspru despre nepotrivita sa purtare de a face o astfelu de propunere L. Palmerstoin, adăogăndu că el e culpașu de o linsă de giudecată și dispreție, date cum L.g. Basel, sau încurlatu, apoi trebue totu deasemene să fie minez vrednicu de a implini unu altu postu mai insemnpatu. generalul Pevroeu spinar s'au numitu genernatoru la Canu în locul lui Sir Ham' Șșir. Noul Generalu este in părstă de 60 de ani. (. de Prusien declară că știrea răspăndită la Namburtgu după care avea să se ridice o cazarnmiă intărită pentru garnizoana ide ocinație, este neadeverită. - După unu corespondentu ce zice că Averrrea Ba etrăpie căndu ducele de ge 80,000 de soldați și acepeta in luna Gram și D. Cardorel curgătoare. - Delegații aleși prin apelu din Dieta germanică de cătră deosebitele guvernăminte germane și înrudiți au Francvoriu, în converențe mașinilor spețiali și au sfârșitu desbaterile impcițiilor generale ce aua servi de bază la viitoarea legislație a Confederației în privirea presei (tipariului). Gazeta de Lugebeuriu anunță că la Minchen este opritu lucrătorilor de a lucra Dușinicile și Serbătorile, suba nedelică de a plăti 75 de lei ( gloabă) căterva pe orăndueli grabpicu îmfrăpate lordul Ion Ruset era prevestitu de a relu iebumitu in 7 Ianulrie sa Madpite intr'unu regimentu din garnizoană. Spre poante parte Morning Herald anunță întrarea lui sir Gam Gracan in ministeru și ridicarea lui Sir Greina pairie. - Vitetul se respindisă în 10. Ianuarie la Burea din Londra, că face cabinetul seu - Este - ?,căci lucrul ce pare denectezutu, că după ce Lortu Palmereto nu fu înștințatu că pu putea din pricipala ;, adică lipsei de judecată și descreție” de a mai păstra sigilurile de la Foring-Ofisu, lor du dușmăniea viitoare a nobilului vicomte, îi de ai încredința unu altu postu mai însemnătoriu și de a'l face de îndată Pariu? Aceasta, noi o repetămu, este așa de ne o Rusel în deplina sa îngrijire de a dezarma unu numeru de soldați din regimentu aprinși de beție, cerură în gura mare o împuținarie de doi ani din hit eervillei cu ocazia nașterei pricipesei. Unul dintre serjanți făcu de grabă conoscutu colonelului, care înfățoșindusă naintea celora ce vorbiau astfeliu se mulțumiră pe locu. Franțiea. D. I on Lemoan, în forma cea pitorescă ce'i este însușită, astfelu rezumă ft Giur. Debate, odiseea avi Coșutu in StuUpite. „În momentul acesta pentru vetitopisa franțezu, poate să'i fie îndestul de curiozu trcătu poi o punemu subu forma Suma, fiei cvestii. Este oape adevăratu aceasta, că, Lordul Pimeretoru refuzăndu Moldoveni... Valaci din Valachiea. Trapuilvani. ERVN.SSI Henegiani Franțezi Lepmani Pruși NMeE at ..... ET Femes .3. 4 i.h. . 13. Suma. 50. er À -- -- - v 2 ds ---- - - - - ------------- - - - -- stei tării (16 ianuariu 1809) decid să pmriorapea pripită a rămășiților corpului lui Sir J. Moare. Acestu generalu principale peri în luptă, 6000 de prisonieri, unu materinalu însămnătoriu, părăsirea tuturoru cpilor, astfel nu fură resultatele acestei importante bătălii. Coroniel și fordul căzuseră în puterea învinsătoriului, cu toté materialul ce cuprindeau aceste două arsenale maritime. Dară noile cuceriri se înfățoșară caracterului întreprinzătoriu al comandantului corpului al 2lea. Încălcarea Portugaliei fu decidată, și mareșalul, în fruptea à să executeze partea cea de 25,000 de luptători, mai importantă a Învingăndu deodată anotimpul planului combinat a trebui nenumăratele greutăți și siguranța, de a ce înfățoșau reia, prin înțeleptiunea măsurilor sale nelocu liniștea îndărăntul Duerului. Retrasul fu decidatu (11 rai), nenorocirile de care au fosté încoțitu se ținu de oare care fapte ne tine este ertatu de ale desvăliuite. Dară ghiaru aceste penorociri fuferă pentru ducele de Dalmațiea o ocasiune nouă de a descoperi ranterul său, îndărătnicie și determinare. Armata fu măntuită, toate mizanacele spiritului său, și ca cu înseși mijloacele sale, netrăgându nimică din Franța și fiindu silitu a întimpina toate nevoile trupelor, atunci chiaru căndu începuse bombardarea Cadisului, mi căndu era neîncetatu atăcatu mi încungiuratu de neamici. Sub administrațiunea sa precătu de părintească pre atăta și de înțeleantă, servițiile publice săntu reorapisate, agricultura și industpiea descoperiră isvoare bogate de înavuțire; plata soldaților e pusă în regulă; întăriturile sântu reperate și completate; lucrări de totu feliul se esecutează ca printr'unu fermecu și fără a pe mulțemi pe țară care, în acestu scurtu periode, stă neprecurmatu liniștită și supusă. După bătălie a Arapililor (24 Iuliu 1812) și mapmna Englezilor asupra Madridului (augăstu), Sultu uilitu de a deperta Andaluziea, se îndreaptă prin prepuseciunile resgulătoare ale locuitorilor, sultu Ponineulă (Spaniea) octomiu 1809, numai sub cirestinada misspuira assupa Valenței, unde și întruetrăbate pănă la Oporto, fricoșatele întărituri apăsate înpin atu, patura țării și reintrăndu în Spaniei, maresalul Sult fu investițit de comăndământul corpurilor al 2lea, al 2lea și ax 6lea (Issie 1809). El se aruncă asupra deciziunii armatei engleze ce se luptase la Talaverra și © face să'și pepină cea mai mare parte din avantajele căpătate în noua sa victorie. Ca maior-p generalu al armatelor franceze în sfărășă cu putere înțimea Sa, Iozefu, (fratele lui Nepnoleonu) căștigă peste armata centrală. De acolo plecăndu spre de mai multu de vătăliea de Ocani (10 Noëiuispri 1809.) Această capitală, alungă dintrânsa ne Englezi, pisate în 40,000 de naționali și se așează qui polite, că victorie deschide porțile Anțaliziei, Mareșalul iea mai multe'ntălniri, și'i prăncă în Portugalica, cu o re- Neesex statea mișcărilor secundare care trebuia să se dgea (1811) dar iară în Vimioză Silșirii tragere înțăleantă spre a pute mai tărziu atăca să protejeze stănga corpului al 2lea aduse insu- 1811), după ce au îngipuit pre spanioli m Gevora cu șiere ne neamicu, săntu cu dreptul admirate recțiunea de la Tralo-Montes, și pe boi pe ma(19 fepruabiu). După file-ba luni Bapilonii din mi faci cea mai mare onoare generalului ce leau Trupele Franceze, reduse la 19,000 - . temalu de a se lăsa de mișcarea nărăptoare a un- nou meșințatu; cutășel de la Albuoin, daptă în 16 concistatu mi esecutatu pra Lieagonii, mii de oamini dinaintea unei armate cualisată peste îndoitu mai mare, vii care înviderau pe putin țineau poriau din zi și disi întâlnite cu putere trecătorile muntelui utern Morena (1810) aprinde Sevila (31 Primumriu) pileștene Ouisengau, perderi însemnătoare. an ale luit 1811, curptă momentanu plecale, fără însă a opera o păcălire de folosință armatei portugalice. Comăniăntu priipta miezului Ananiei, ducele de se ținea mai miultu Dalmiției se țipe, în cursu de duue luni mireși Aa unei armate, țpe moșoniu pripiptei Franțeze Aceste mișcări 1813, ducele de Dalmațien una operăndu mai ăntăiu după se arată pentru centrul în Germaniea. El comănda la Lujeni și la Boteni. Nenopolita întămplare de la Vitoriea, prezicere I.