Zimbrul, 1851-1852 (Anul 2, nr. 1-67)

1852-01-28 / nr. 60

-- - Abonamentu. Iașii ini ținuturi: Prețul ne unu anu 75 lei. - șese luni 40 - - - înțtiințerilor ne unu rându este 25 parale. Astă sonc esă Lunea mi Goiea gs dose suplemente in 8. ne fie­care lună, Iașii, Luni §­­in 28 ianuarie Anul II Abonamentull. Ce face în Iași, la Redacțiea pn Ti­­pografie a Buciumului Romanu la ținuturi pe la Domnii Profesori, și în București la libreriea D. Ioa­­nidi, cu prețu de doi galbini și unu svanțigu pe anu. IMVUNU­TT to Ed MOLDA­VIEA. Romanu. Ziua Onomastică a Î. C. Prin­­cipelui Comnitoriu s'au serbatu în politica aceasta cu o solemnitate mare. Em. Sa, Locotenentul de Episcopu eparhiotu, arhie­­reul Iustinu de Edesești, au făcutu sf. Li­­turghie în biserica Episcopiei, cu o așa pompă, în cătu mulți din credincoșii asistenți, cre­­deau că vădu pe vrednicul de amintire Mi­­tropolitul Veniaminu Costachi, Sf. Serviție s'au închietu prin unu Tedeumu pentru Î. D. la care au asistatu ca autorități, DD. Sa­­meșul, Prezidentul Eforiei și Comandan­­tul de Jandarmi. Soțietatea însemnată din această politie au onoratu cu venirea la ba­­lul datu de D.la Diregătorul ținutului Ca­­pitanul D. Vărnavu. Serata aceasta au fostu destul de splendidă, și au ținutu pănă la 37 oare după mezul noșței. A .R­ N.. Coliuta Rolitia.­ ­ În­tre persoanele ce s'au împrotivitu de­­cretului pentru averile familiei Orleane se în­­semna și D. Bulai (de la Miori), es-vice­­prezidentul Republicei, unul dintre barbații cei mai uniți a lui L. Napoleon, și care, cu toate aceste, crezu de datorie de a protesta în protiva unei asemene măsuri prin mărgini­­rea de a ce înfățoșa sămbăta sara in 24 la balul de la Tituilerii. Lipsa ca fu foarte însemnată. Balul însfărșitu, afară de mai multe lipse prevăzute s­au neprevăzute de vătră­unile din persoanele cele mari, nu foarte strălucite. Toți reprezentanții pu­­terilor streine fără deosebire se aflau fa­­pă. În Algeria urmează o mare resculare de Cabili, aceea ce silește de a se între­­prinde o nouă expediție în țerile aceste Se zice că șeriful Bu­ Bagia s'aru fi arătatu la marginile ținutului Bugiei. Gurnalele Algeriei ascundu o parte din adevărul fap­­telor, mișcarea cabililor e multu­mai în­ o seară de 240,000 de lei. Prezidenții secțiilor voru căpăta căte 105,000 și con­­semnată după cum se arată de ele. După știrile cele din urmă, Bugia ce aefla filierilor căte 75,000­ de lei, de totu blocată (încunjurată) de cătră­­ giurnalele Engleze încă ce ocupă cu arabi. Însojărșitu la Parisu ce vorbea des­ decretele din urmă a lui A. Napoleonu wi pre o nouă espediție asupra Cabiliei a că­­li giudecă cu cea mai mare asprime, Mor­­ina comandă o Ba lua generalul Săn-Arno, ningul Lovertish­ care începu să apriși poul Locul său ce Ba ține de cătră ge­neralul regimu întrodusu in Franța, strigă wi dec-­opul. Această comandă s'au și datu iază că unu, sistemu astfelu înauguratu as­­asupra G. Săn-Arno care cu toate aceste­as va înceta de a fi sinistrul de resbelu,­­ Monitopisa anunță că ne'nțălegerea dintre guvernămăntul franțezu wi Maroco s'au în­­păcatu deplinu. Împăratul de Maroco au făcutu îndestulare deplină pretențiilor Fran­­ței.­­ În 27 Monitoriul au publicatu în­­tăia listă a Senatorilor, se crede însă că pe lăngă numile însemnate se voru mai a­­dăugi și altele. După cuvintele conctu­s­­țiunei Senatul trebue să fie alcătuitu din 80 de persoane, însă va pute numera și 150. Cardinalii, mareșalii de Franța și amiralii au dreptul săntu mădulari ai Se­­natului. Lista senatorilor numiți de cătră Prezidentul Republicei asta felu după cum au publicato Monitoriul în 27 cuprinde 72 de numi. Pe lăngă aceste numerăndusă patru Cardinali Guse, Ronal, Diupon și Ma­­tio,șese mareșali: Gerar, Reil, Gerom Bona­­parte, Eselman, Harisp și Vaian, asemene Senatul de pe acuma se alcătuește din 88 de mădulari, adică că el nu cuprinde de cătu giumătate din țlara însemnată în Cons­­tituțiune. Lista publicată în 27 cuprinde 35 de mădulari din vechea adunare legislativă, treizeci de pairi vechi ai Franței, 18 ge­­nerali, 14 miniștri vechi, trei vițe-amirali, 5 magistrați, 5 mădulari de Institutui. Con­­siliul de Statu se prezidează de cătră Pre­­zidentul Republicei, D. Baroș care'l înlo­­cuește cu titlu de vice-prezidentu va căpăta doi amirali Maco și Resen; în acestu chipu­l vzi nu poate să țină. Tumesul in decretele aceste nu vede unu actu al guvernămăntului, dară unu actu revoluționaru. L. Napoleonu zice el, dădu cea mai naltă putere revolu­­țiunei pretendăndu că o sfarmă. El fu în­­spărșitu foarte puținu recunoscătoriu că­­tră acei cătră care este datoriu cu viața sa căndu fu osănditu de cătră Curtea Pairi­­lor. Morning-Posta care de la 2. Deci, a­­pără cu mare energie politica Prezidentu­­lui, nu zice nimică despre actul acesta. P Morning Heraloul de asemene ce ferește a zice ceva. - Jurnalul spaniolu Las Nace­­dades anunță KB escadra engleză de subu amiralul Parcher au primitu ordin de a er­­na la Mahon. Acestu puntu în adevăru, va fi de o mare importență în cazul unui res­­belu maritimu în Mediterana. Guvernămăn­­tul spaniolu o înțălege asta și au rănduitu să se ridice acolo, întăriri care poate să apere pe această insulă (ce este una dintre Baleare) despre o năvălire. Maho­n este în­crucită de ba­­terii de tunuri, de cele mai mari calibruri.­­ În Enaglitera ce îndeletnicescu necontenitu cu înarmările. Unu corespondentu de la Portsmutu anunță că s'au datu ordin de a se pregăti cu că tu mai în grabă vasul de 100 de tunuri Săun-Vincent spre ace pune pavi­­lonul amiral­, care va comanda o nouă es­­cadrilă numită a canalului la Mans. După întămplările din 1840 se alcătuisă o ase­­mene escadră ce se comanda de comodorul și astăzi vice-amiralul Șarl-Napie. FOILETONUL ZIMBRULUI FIPRANDA. O ghirlandă'mi trebui mie Ca să potu să mai trăescu; Să mai vin la veselie Și viață să simțescu. Dar ghirlandă împletită De fecioare voescu eu. Căci'mi-e inim'amorțită Și chear seacă 'n peptul meu. Cine poate a mi-o da? Căci eu dulce i-o­u căpta. Copilite tinerele! Ce tot stați și vă găndiți? Adunați la floricele Și ghirlanda'mi împletiți. Păn ce cămpul e în floare Pe amoriu încununați. Căci ca mâne floarea moare Și de dorit o să oftați. Și cănd flori nu veți afla La ghirlande veți visa. Iute, iute! copilițe! O ghirlandă'mi împletiți Cu-ale voastre dulci gurițe Nodurile le uniți. Pe copilul cel sburdatic Ce-amoriu lumea îl numi Cu un căntecu nebunatic Ia voiu face a­meni. Voi ghirlanda îmi veți da Și eu voi v'oiu cănta. Lăcrămioara vă zimbește Lăng'un trist Nu-mă­ uita. Ochiul care le privește Face mintea-a cugeta. Prin somn ai Bi se arată Nici o umbră de Amoriu? Au nu-i timpul ca să bată Peptul vostru simțitoriu? Ce simțiți vre­o durere Lăcrămioare adunați. De vă trebui măngiere Ja Nu-mă­ uita cătați. O durere căt de mare Lăcrăm șioarele alinu Nu-mă-uita dulce pare Sufletelor ce suspini. Vă grăbiți a le-aduna Căci va­măni nu leți afla. | | | | | | | . - veleu55 - ---le-zili Mai luați și viorele Mai luați și crinișori Luați roze, micșunele, Luați feliu de feliu de flori, Și căntați cu veselie La ghirlandă împletindu, Căci cu mîne cine știe! Nu vă voiu vedea zimbindu. Și cănd voi veți înceta, Bai mi eu n­oiu mai cănta! G. Sion. DANTE (Urma.) Odată se'ntămplă ca Beatricea să fie într'o vi­­e cănd flori nu veți afla serică, unde se afla și Dante, și într'unu locu Și amorul va sbura, de unde putea să o vadă minunatu de bine, dară chiar în dreptul lor era o fetiță care întălnindu pe conte pitu ochii lui Dante, se mira de privirile lui pe care le credea ale aținta asupră'i, și dară se uita și ea la dânsul. Căți­va însemnară aceasta, și la eșirea din gisepilis, Dante auzi vorbindu mi arătăndu'l mi ne dânsul mi ne tănăra fetiță cu a­­cestea cuvinte:, Videți ne tănărul cela căzu e de obositu din causa tinerei celeia” Prea fericitu de a fi descoperitu prin chipul acesta că nu mie ni­­mene secretul 828, făcu ori­ ce numai să acredi­­teze această amăgire, și servindu-se de bila a­­

Next