Zimbrul, 1855 (Anul 3, nr. 1-279)
1855-06-10 / nr. 117
Cum, respundu agenții oficiali ai Pisiei, nu socotiți întru pimbă Reglementul organicu întemeetu prin convenția de Akepman, slobozenia comerțului, întemeerea carantinelor și celelalte privilegii isvorătoare din tratatul de Andrianopoli?” „Alegu înadinsu exemplele aceste, penele figurează în cea din tăie lipie iar pe argumentele pre care Rusia zisu mai înainte că Romănii totdeauna n'au voitu să recunoască Reglementul acesta, ca unul ce au fost votatu păsarea baionetelor streine, și de o adunare ce nu era reprezentația legală a țăÎnsă să lăsămu originea lui pentru a nu vorbi de către dispozițiile sale. Între dispozițiile aceste, să nu luămu de căt „El organizază statul administrativu, giudețiaru și finanțial, așa este. Însă într'avui folosu? Mai întăi vi aa curiei protectoră, căria ea îi stipulează mai la fiece față drctul de intervenție; apoi, in al Varilor, cărora îi însuțește veniturile, pe cănd condiția săteanului îi secundară; și fiind că boerimea de la 1851 s'au arătatu statornicul aucsiliaru al Resiei, îi ertatu de a crede că aceasta avea în vedere interesul politicei sale, de căt binele real al perei. „În 1829, tratatul de Adrianopoli dtpulează în favorul principatelor: 1 Înapoerea la Valahia a polițiilor Brăila, Turnu și Giurgiu, ocupate mai painte 2. Înființarea cordonurilor militare și a carantilelor de a lungul malului stănga al Dunărei. 3. Ridicarea și cumpărarea zaherelilor în grăne, vite și chereste pre care principatele erau datoare să deie pentru consu mația Constantinopolei, aprovizionarea ce tățelor Dunărei și trebuințele arsenalului împărătescu, prin campanici. (”) „Pe timpul acela ce făcu mare vitestit la București și la Iași, despre cocesiile aceste smulse de Rusia din slăbiciunea Porței. Pentru principate era începutul unei noue ere și cel dintăiu pașt cătră vecea neatărnare. Odinioară provinții turcești, ele erau constituite în state misuverane. Oamenii cei mai cu bune intenții, însă care nu vădu de cătune deasupra lucrurile, bătură din palme, dupre cum, cu doi ani mai nainte, Europa liberală bătuse din palme la sfărmarea flotei turcești în baia Navarinului, și poe (*) AW destul de a ceti preambulul Reglementului Moldovanu spre a se asigura pănă întru căt Reglementul acesta, a căruea redacție trebuea să se încredințeză ospodarilor, în unire cu divanurile lor respective, au fostu lucrarea unică și escluzivă a Rusiei: „M. S. Împăratul, Sinevoindu a ordona ca unu Comitetu spețial compusu din boeri să se înființeză „sub președința consiliariului de statu antualu Miniachi, spre a pregăti ganice s. f. noi, „comisari îmbunătățirile ornumiți de E. S. reprezidentul plini puterniciu al Divanurilor Moldova și Valahia"””...., am deschisu ședințele noastre în 29 iulie 1829 subu „președința D.lui de Miniari, înzăstratu CU INSTRUCȚI SPRE ACEST SFĂRȘITU... Și noi vom supune fiecare capitul deosebitu, amăsaratu desbaterilor noastre, spre cercetarea E. S. Dlui ministru plini puternicitu. s. s.” tru rei.mai că înainte tutlui ei „Am pe acele cipatelor. de Turci, rezida în toată Moldo-Romăresci, ai pune ca sprijinu și onorul protector apeste principate, ce sînt cele mai favorabile princu oprire, pentru aceștia, de a sub aintinderea teritoriului neralul rusescu, à