Zimbrul, 1855 (Anul 3, nr. 1-279)
1855-09-15 / nr. 194
774 franțesă. Sala înornată de ripaande de frunză, de stindardele Frapției, Angliei, Turciei, mi a Piemontului, îmfățioșa între dispărțituri, scuturi pe care erau săpate numele: Alma, bBomarsund, încherman, Sveaborgu, Tractir, Malacov, Sevastopol - Calaaoaiu, Oltenița, Cetate, Giurgiu, Silistra. - La unu capătu al salei era unu portretu mare aa Împăratului Napoleon ȘI, încununatu de dafine mi aa celalaltu acela al M. S. Regina Victoria, cum și acela al Sultanului Abdul-Megid. - Bucuria și cordialitatea cea mai franșă prezidau întrunirea aceasta. Cătră sfărșitu, o deputație din junimea moldovană, cu muzica în frunte, propășită de faclii și urmată de o mulțime nespusă, au fost întrodusă în sala banchetului, și acole D-l Manolachi Costachi Epureano, au adresatu următoarele: Domnilor Consuli! Noi venimu din partea compatrioților nostri pentru a vă face cordialele și sincerile felicitații pentru luarea Sevastopolei. Espresia bucuriei noastre este cu atăta mai sinceră cu căt noi pururea am avutu ochii înturnați spre Apusu. Noi salutămu în stindardele victorioase a le Aliaților Sultanului, gloria și civilizația ce ele îmfățioșază. Lăsaține să repetămu cuvintele ce au încungiuratu lumea, fără a osteni nici imaginația, nici spiritul ominescu, cuvintele: Trăia-; scă Aliații! Trăiască învingătorii Sevastopolei” D-l M. Cogălniceanu au rostitu de asemene, în numele Moldovenilor, Domnului Consul aa Frapției, bucuria ce ei au simțitu auzindu noutatea biruinței celei mari a Aliaților și împărtășirea ce ei iau la tot ceia ce se întămplă în bine Franției care au fost izvorul civilizației pentru Moldova. - După cuvăntările aceste, feliurite toaste s'au închinatu; unul M. S. Reginei de Englitera și Prințului Albert, de cătră D-l Place, Consulul Frapției, in termenile aceste: Domnilor! închinu unu toastu în sănătatea M. S. Reginei Victoria și a regescului ei soțu Prințul Albert. Cănd M. S. Regina Epgliterei au penitu în Franția spre a consfinți prin prezența ei unirea ămbelor popoare, unu lucru lipeia, unul singuru, așteptatu cu neastămpăru, cel din urmă actu al marei drame ce se petrecea sub zidurile Sevastopolei. Astăzi, arem sfărșitul dramei, mulțămită cerbicosului curaju al armatelor aliate, astăzi ne Fiecape puntu al Globului, unde cățiva franțesi potu să ce întălnească spre a celebra marea noastră biruință, astăzi precum facemnoi, ne lăngă felicitările reciproce, ei bor adăogi mulțămirele lor bravului poporu inglezu și ferbinte urări pentru grațioasa sa suverană. lonie Egansaise. La salle ornée de guirlandes de feuillage, des drapeaux de la France, de l'Angleterre, de la Turquie et du Piémont, offrait, dans les interstices, des écussons où étaient gravés les noms de GAlma, Bomarsund, Inkerman, Sweaborg, Fraktir, Malakow, Sebastopol, Caiafat, Oltenitza, Setate, Giorgiu, Silistrie. - A l’une des extremitès était un grand portrait de l'Empereur Napoleon IȘII, couronné de lauriers, et à l’autre celui de S. M. la Reine Victoria, et celui du Sultan Abdul-Medjid.— La joie et la cordialité les plus franches ont présidé à cette réunion. Vers la fin, une députation de jeunes moldaves, musique nationale en tête, precedee de torches et suivie d’une foule immense, a élé introduite dans Ia salle du banquet, et 1a M. Manolaki Costaky Iépoureano a adressé ce qui suit : Messieurs les Consuls, Nous venons de la part de nos compatriotes vous faire nos sogdiales et sincères félicitations pour 1a prise de Sévastopol. L'expression de notre joie est d'autant plus sincère ici, que nous avons toujours eu les yeux tournés vers GOssident. Nous saluons, dans les drapeaux victorieux des Alliés du Sultan, la Gloire et la Civilisation qu'ils représentent. Laissez nous donc répeler les mots, qui ont fait le tour du monde, sans fatiguer ni l'imagination ni l'esprit humain, les mots: Vivent les Alliés, vivent les Vainqueurs de Sévastopol “ M. Michel Cogalniceano a exprimé aussi, au nom des moldaves, à M. le Consul de France, la joie qu'ils avaient éprouvés à la nouvelle de la grande victoire des Alliés et la part qu'ils prenaient à tout ce qui pouvait arriver d’heureux à la France, qui avait été la source de la civilisation pour la Moldavie. - A la suite de ces allocutions, divers toasts ont été portés; lun à Sa Majeté la Reine d'Angleterre et au Prince Albert, par M Place, Consul de France, en ses termes: et à son Royal époux le Prince Albert. Lorsque 3. M. la Reine d'Angleterre est venue en France pour consacrer, par sa présence, l'union des deux peuples, une chose manquait, une seule, attendue avec anxièlé, le degnier acte du grand drame qui se passait au pied des murs de Sébastopol. Aujourd'hui, ce dénouement nous le tenons, grâce à l'indomptable courage des armèes alliées, et sur chaque point du globe, où quelques français pourront se rencontrer afin de célébrer notre grande victoire, comme nous, 4 leurs félicitations réciproques, ils joindront des. remercimens an brave peuple anglais et des voeux pour Sa gracieuse Souvegaine. Messieurs, Je porte un toast à S. M. la Reine Victoria,