Zori Noi, octombrie 1960 (Anul 13, nr. 3986-4011)
1960-10-14 / nr. 3997
Pagina 2-a £ Miner „Sindicatele... trebuie să depună o intensă muncă de organizare a întrecerii socialiste, a consfătuirilor de producție, să extindă mișcarea inovatorilor și raționalizatorilor, să desfășoare o largă muncă educativă în rîndul maselor muncitoare ..Din Raportul C.C. al P.M.R. prezentat de tovarășul Gheorghe Gheorghiu - Dej la cel de-al III-lea Congres al partidului). Să ridicăm tot mai sus steagul întrecerii socialiste! , da toată atenția îmbunătățirii calității muncii. Produsele realizate în urma operațiunii la care lucrează erau extrem de slabe din punct de vedere calitativ, pricinuind greutăți, în prelucrare de-a lungul procesului de producție. Față de această situație, maistrul nu a stat nepăsător. S-a oprit de multe ori la locul unde muncește Stradca Crețu și a observat cu atenție sistemul ei de lucru. Au trecut de atunci zile în șir și la masa de lucru a acestei muncitoare maistrul stătea cîteva minute și-i dădea explicații arătîndu-i cum trebuie să lucreze. Odată, într-o consfătuire de producție, a spus cu convingere : — Strathca Crețu va deveni fruntașă. Am toată încrederea în ea. Intr-adevăr, după două luni de ajutor tovărășesc, Stratca Crețu a devenit fruntașă în întrecerea socialistă. Cînd numele ei a fost trecut pe lista fruntașilor în producție, maistrul Mihai Sindilaru s-a bucurat nespus de mult. De fapt aceasta a fost una din marile bucurii ale maistrului Sindilaru. In clișeu: Maistrul Mihai Sindilaru dînd indicații muncitoarei Maria Marianciuc. La topitoria de in din Pornești, raionul Rădăuți, întrecerea socialistă este organizată pe secții, pe schimburi, brigăzi și oameni. Un obiectiv principal pe care-l urmărește întrecerea socialistă la această întreprindere îl constituie ajutorarea tovarășilor rămași în urmă pentru ca ei să ajungă la nivelul fruntașilor în producție. De acest lucru se ocupă nu numai fruntașii în întrecerea socialistă, ci și maiștrii secțiilor. Pentru multe muncitoare din secția de prelucrare mecanică, tovarășul maistru Mihai Sindilaru este considerat ca un adevărat părinte. Cîte tovarășe au învățat tainele meseriei cu ajutorul acestui priceput maistru! Multe. Aproape toate muncitoarele din secția de prelucrare mecanică au învățat meseria la locul de muncă. Tovarășele Anica Halus, Glicheria Botez, Maria Marianciuc și altele au devenit fruntașe în producție datorită ajutorului primit din partea maistrului lor. Cu cîteva luni în urmă, tovarășa Stratca Crețu, de la secția de prelucrare, nu acor Ajutor tovărășesc ! t In sala de apel a minei Nepomiceni sînt adunați mineri din schimbul ei. Peste vreo două ore, vor intra în sat. Pînă atunci însă, ei discută cu aprindere la consfătuirea de producție despre numeroasele probleme legate de întrecerea socialistă în scopul îndeplinirii angajamentelor luate. Printre cai prezenți la consfătuirea e producție distingem pe minerii Procopie Irinaru, Vasile Balan, Petre Panaite, Sfinodor Moroșanu și alții. Șeful minei analizează rezultatele obținute în ultima lună, evidențiază echipele fruntașe, arătînd, în același timp, și o serie de lipsuri care au existat. Cu deosebită bucurie au aflat minerii de la Nepomiceni că în luna septembrie au fost produse peste plan 10 tone minereu brut și 84 tone de carbonat prăjit. Cînd Șeful minei începu să anune echipele care au cîștigat trecerea, în sală s-a așternut o liniște deplină. Șeful minei spuse : ,— întrecerea socialistă pe luna septembrie a fost cîștigată de echipa tovarășului Procopie Irinaru. La auzul acestor vorbe, în sală au izbucnit aplauze. Amplaudau și ortacii din brigada lui Vasile Balan care cîștigaseră întrecerea în luna august. Au început discuțiile. Au luat cuvîntul mineri bătrîni și tineri, cu dorința de a face numeroase propuneri pentru îmbunătățirea activității de viitor. Chipurile lor exprimau dîrzenie și hotărîre. Propunerile făcute în consfătuirile de producție sînt studiate de conducerea minei, organizația de partid și comitetul sindical. Aici, s-a înrădăcinat obiceiul ca la consfătuirile de producție să se dea răspunsuri concrete privind realizarea și aplicarea propunerilor făcute. Așa, de pildă, tovarășul Avoriței Lupu Gheorghe a propus ca perforajul umed să fie utilizat în procent de 100 la sută. Acest lucru are o foarte mare importanță în sporirea producției de minereu. Propunerea a fost aplicată și, acum, în galeriile minei Nepomiceni, se lucrează cu perforaj umed. Pentru economisirea lemnului, în special a lemnului de mină, care constituie un obiectiv important în întrecerea socialistă, minerul V. Moroșan a propus ca la intrarea în mină, lemnul să fie măsurat bucată cu bucată, iar consumul specific de lemn necesar pentru armarea sau rambleerea unei galerii să fie adus la cunoștința minerilor. Această propunere are o importanță deosebită. Numai în luna septembrie, de pildă, minerii de la Nepomiceni au executat numeroase lucrări de armare cu lemn economisit. La orizontul minus 20 se întîmpinau o serie de greutăți. De fapt, este locul cel mai greu de muncă de la mina Nepomiceni. Echipele care lucrau aici nu reușeau să-și îndeplinească planul. Analizînd cauzele nerealizării sarcinilor de producție, șeful de echipă Minodor Moroșan a arătat într-o consfătuire de producție că toate greutățile i se datoresc sistemului defectuos de organizare a transportului în subteran. Studiind cu atenție această propunere, conducerea minei, cu ajutorul efectiv al minerilor și în special al comuniștilor, a luat o serie de măsuri concrete pentru lichidarea deficiențelor. După scurt timp, activitatea la acest loc de muncă s-a îmbunătățit, iar echipele care lucrează la acest orizont își îndeplinesc cu regularitate sarcinile de producție. Roadele consfătuirilor de producție In întrecerea socialistă se urmărește și găsirea unor mijloace care să ducă la ușurarea efortului fizic și la creșterea productivității muncii. Iată, în clișeu, un aspect de la construirea blocului de 36 de apartamente din Vatra Dornei, unde materialele de construcție sînt ridicate cu ajutorul unei macarale. 95 Pentru titlul de cel mai bun miner“ Zăcămintele de nisip cuarțos de la Midrcani — Darabani, se întind pe sub dealul argilos ca niște vine uriașe.. La adîncimi de 100 pînă la 200 m., dealul este străbătut de lungi și întortochiate galerii care te duc la fronturile de lucru. Ne găsim la abatajul cu front lung nr. 241. Aici, la o adîncime de aproape 100 m., lucrează înșirați de-a lungul frontului mai mulți mineri.. Fiecare se întrece pentru obținerea titlului de cel mai bun miner, de cea mai bună echipă. Spre deosebire de alte mine, mă informează tovarășul inginer șef, aici nu mai e nevoie de perforator. Nisipul se dizlocă din strat foarte ușor, El putem scoate cu ajutorul trîncopului, al cazmalelor și tot în acel moment el poate fi încărcat în vagonet. Pentru extragerea calităților superioare, necesare la fabricarea sticlăriei fine și în special a porțelanurilor, am introdus sortarea nisipului prin ciururi care au ochiuri de diferite mărimi. In timp ce doi mineri armau frontul de lucru, cu lemne de brad, tovarășii Mihai Covașă și Vasile Stîncă din brigada minerului Gheorghe Căruceru, ii dădeau zor cu exagina realizată de UVIU DOBRE tragerea nisipului din strat.. La vreo 10 metri de ei lucrează tovarășii Constantin Vasilescu, Gheorghe Apostoaie, Ion Tudorică și alții. In cîteva minute doar, vagonetele au și fost încărcate cu nisip care, la lumina lămpilor de carbid, sclipeau cu milioane de steluțe argintii. Acum intervine munca vagonetarului Mihai Lupu. Fiecare vagonet este scos cu grijă în galeria principală și de aici este dus la suprafață. In luna septembrie, titlul de cel mai bun miner le-a revenit tovarășilor Gheorghe Căruceru și Gheorghe Apostoaie.. Minerii din brigada lor au contribuit în mai mare măsură la depășirea, în luna septembrie, a planului întreprinderii cu 50 de tone nisip cuarțos. Această întrecere o desfășoară nu numai minerii de la fronturile de lucru, ci și cei de la fronturile de pregătire în vederea punerii în valoare a noilor straturi cu nisip cuarțos. La lateralele 220 lucrau pe două direcții echipele conduse de tovarășii Gheorghe Ștefan și Mihai Irimescu. Tovarășii N. Covașă, M. Zidarașu, Gh. Lupu, din echipa lui Gheorghe Ștefan, au cîștigat întrecerea cu echipa tovarășului Mihai Irimescu pentru că au obținut rezultate mai bune la înaintare și însemnate economii la lemnul de mină. Dacă aceasta a fost situația in luna trecută, acum lucrurile se pot schimba. întrecerea pentru titlul de cel mai bun miner poate fi cîștigată și de alți tovarăși. Mai ales că toți sunt dornici să obțină titlul de miner fruntaș în întrecerea socialistă. ; —' !'-= Condiții pentru înfăptuirea angajamentelor Pentru a cunoaște ce condiții tehnico - materiale a asigurat conducerea întreprinderii “Străduința“ în scopul Îndeplinirii principalelor pbiective ale întrecerii socialiste, ne-am adresat tov. inginer șef T. Amariei, cu rugămintea să ne răspundă la această întrebare. Iată răspunsul primit: »Cînd colectivul întreprinderii noastre, sub conducerea organizației de partid, și-a luat o serie de angajamente în cinstea celui de-al III-lea Congres al partidului, conducerea întreprinderii a întocmit un plan de măsuri tehniceorganizatorice menit să contribuie la îndeplinirea angajamentelor luate. Atenția noastră a fost îndreptată spre una din principalele ale întreprinderii, secția secții de croit. Aici, datorită spațiului prea restrîns, muncitorii croitori de piele nu-și puteau desfășura activitatea în bune condițiuni. Noi am trecut la reorganizarea muncii în secție, mărind totodată spațiul de producție. Această măsură, la care s-a adăugat aprovizionarea ritmică a secției cu materii prime și materiale, a dat posibilitatea muncitorilor noștri să-și poată îndeplini angajamentele luate. Importante măsuri pentru buna organizare și desfășurare a întrecerii socialiste au fost luate și la sectorul de tăbăcărie. In vederea reducerii efortului fizic cît și în scopul îmbunătățirii calității produselor, procesul răcire a pieilor a fost dejăperfecționat prin introducerea butoaielor »Triumf“. Pînă la sfîrșitul acestei luni la sectorul de tăbăcărie vor fi introduse două butoaie »Triumf“, ceea ce va da posibilitatea să se mărească spațiul de producție și să crească producția de piele tăbăcită. Nu a fost neglijată nici problema ridicării calificării profesionale a noștri. In cadrul muncitorilor sectorului de încălțăminte, fruntașii în întrecerea socialistă acordă ajutor tovărășesc lucrătorilor mai slab pregătiți. Așa, de pildă, tovarășii Ion Nepciuc și Gheorghe Jitaru se ocupă de calificarea tovarășilor Ana Hlădiuc și Petru Simionescu. Ca urmare a ajutorului primit, aceștia au reușit ca, în luna trecută, să realizeze o economie de 673 dm. p. piele și respectiv 534 dm. p. piele. La sectorul de tăbăcărie a luat ființă un curs de minim tehnic la care participă toți muncitorii. Lecțiile cuprind cele mai importante probleme legate de procesul de tăbăcire a pieilor, care sînt predate de tovarăși ingineri și tehnicieni. Drept urmare a măsurilor luate și a condițiilor bune create de conducerea întreprinderii, sub conducerea organizației de partid, colectivul a dobîndit succese frumoase. Numai în luna trecută, au fost economisiți 23.000 dm. pe piele din care se pot confecționa în plus circa 1.000 perechi bocanci. In felul acesta a fost îndeplinit și angajamentul de a lucra o zi pe lună cu materie primă economisită“. Cît timp trebuie sa așteptam ? Deseori, cu prilejul consfătuirilor de producție , muncitorii noștri fac o serie de propuneri deosebit de prețioase. Pentru a ține o evidență clară a propunerilor făcute, noi am întocmit un registru special unde trecute: numele sînt și pronumele celui care face propunerea, conținutul pe scurt al propunerii, importanța ei pentru procesul de producție, termenul de rezolvare și cine răspunde de realizarea ei. Propunerile care depind de sector sînt rezolvate în maximum 3-4 zile de la data cînd au fost făcute. Majoritatea propunerilor noastre însă trebuie rezolvate de către conducerea întreprinderii și de comitetul sindical. In acest scop, chiar a doua zi după consfătuirea de producție, procesul verbal al consfătuirii, precum și propunerile, se înaintează forurilor noastre superioare. Dar ce folos ? Majoritatea din ele nu sînt luate în seamă, stau nerezolvate luni de zile. Așa, bunăoară, tovarășul Grigore Nissan a propus să se procure un cablu pentru tracțiune necesar la cariera „Limpede“. Tot el a mai propus să se instaleze o serie de role la planul înclinat pentru evitarea uzurii premature a cablului. De asemenea, a fost făcută o propunere pentru lărgirea rampei de încărcare de la stația C.F.R. Cîmpulung Est, precum și pentru construirea unei barăci necesare adăpostiti varului. Această ultimă propunere, nu a fost luată fie și, în consideradin aceastăcauză, pe timp de ploaie o parte din var se depreciază. Tot muncitorii noștri au propus conducerii întreprinderii „Baraul“ să se confecționeze un ciur la fabrica de mozaic și să fălcile se înlocuiască sor care de la concas-au învechit, cu altele fabricate din oțel manganos. Pentru aplicarea acestei propuneri am confecționat și modelele după care urma să se toarne fălcile pentru concasor. In loc ca aceste modele să fie trimise din vreme furnizorului, ele au stat în biroul tovarășului C. Constantinescu, șef de serviciu la întreprinderea „Rarăul“, timp de mai multe luni de zile. Asemenea propuneri nerezolvate putem enumera destul de multe, încă și la drept vorbind, trebuie să spun că acest fapt nu face cinste conducerii întreprinderii noastre. Neglijență față de rezolvarea propunerilor făcute de muncitori a manifestat și comitetul sindical al cărui președinte, Iov. C. Gagnea, de la începutul anului și pînă în prezent, s-a deplasat în mijlocul muncitorilor de la sectorul nostru doar de două sau trei ori și nici atunci nu s-a interesat de felul cum ne ocupăm de îndeplinirea planului de producție, de îndeplinirea angajamentelor luate în cinstea celui de-al III-lea Congres al partidului. C. MANGIUREA șeful sectorului Izvorul Alb, aparținînd întreprinderii „Baraul“ Cîmpulung Mold. L Nr. 3997 ssass; Mb ! Largă ! I popularizare ! I Printre obiectivele ce le - I urmărește întrecerea social; I listă pe care o desfășoară fi 5' muncitorii de la fabrica de și cherestea din Pojorîta se nu- și fimără : îndeplinirea planuluiI de producție în mod ritmic, j, îmbunătățirea calității pro- induselor, realizarea unui ranfundament mai mare la che fterestea și a unei cantități fi 8 sporite de rămășiță celuloză fi 8 la fiecare m.c. de buștean II debitat, obținerea unei produc gitivități fizice de peste 1,ioo g si m. c. de cherestea rășinoase fie pe muncitor în timp de 8 - 8 ore, realizarea de economii ii II prin reducerea consumului ii i specific de materie primă și 1 altele, toate în scopul îndeplinirii angajamentelor luate li li în cinstea celui de-al III-lea 8 8 Congres al partidului. jj în mare atenție se acordă ?, j aidi agitației vizuale ca mijlloc de popularizare și de ar ftă mărire a îndeplinirii obiecti ftvelor propuse în întrecerea lli socialistă. Intîlnești peste totul lozinci și panouri care indifică teme precise, cum ar fi : , reducerea consumului speci g 8 fie, creșterea productivității fie fizice, mărirea randamentulu lui la cherestea. De asemenlnea, în secții și în locurile I 8 cele mai vizibile din fabrică, fj * sunt expuse panouri care 5 ilustrează principalele sarcini și 8 trasate de cel de-al III-lea . 8 Congres al P.M.R., sectorului 1 8 economiei forestiere. Ii 18 Un rol important în mobilizarea colectivului de munci ,, ftori în lupta pentru îndeplinirea obiectivelor propuse în ft 8 întrecere îl au gazeta de posterete a organizației de partid jj 8 și a comitetului sindical, gajj zeta postului atemist de control, cît și panoul fruntașist 8 lor. La gazeta de perete se fi 8 scriu articole care înfățișeau liră aspecte din munca gazet 8riștilor, a muncitorilor de la f K secția de talaj, felul cum se desfășoară întrecerea. fi 8 Datorită în bună parte și 8 fi agitației vizuale concrete și a 8 mobilizatoare muncitorii au fi obținut rezultate însemnate, si ! Astfel, numai în luna sep gtembrie, muncitorii de la a fi această fabrică au realizat a 8 fi productivitate fizică de 1,122 fi m.c. cherestea rășinoase pen cap de muncitor în timp de 1 8 ore și au produs peste plan 8 10 tone de talaj. Totodată ar fi fost îndeplinit și angajamenttul privitor la sporirea rangudamentului de cherestea. In fincursul lunii trecute, muncitor firii de la Pojorîta au realizat a fi un randament la cherestea 5 I de 67,55 față de 65,58 cît a fi fost planificat. De la începu g 8tul anului și pînă la 1 octom brie aici s-a obținut o econo fi 8 mie de 343 m. c. bușteni. A fost îndeplinit și angajajamentul privitor la fabrica- g 8rea talajului din capete de 8 bușteni. In primele 9 luni ale fi 8 anului, au fost fabricate din 8 fi capete de bușteni, peste plan, 8 si 234 tone talaj, realizîndu-se 15 în acest fel importante economi mii de materie primării în i 8 special de lemn de celuloză, I Nimeni nu știe nimic... De-l întrebi pe tovarășul președinte al comitetului sindicatului de la I.R.U.M Vatra Dornei care sînt realizările obținute în întrecerea socialistă de către muncitorii întreprinderii, el dă nepăsător din umeri și-ți răspunde cu o jumatate de glas : ■— Să vedeți. . . Noi nu avem o evidență precisă a realizărilor. Aceasta o ține serviciul de planificare, tovarășul Octavian Pride. Să mergem acolo. . . La serviciul de planificare n-am găsit pe nimeni pentru că tov. Octavian Pride era plecat în oraș, iar toate registrele erau încuiate în dulap. — Nu avem posibilitatea să vă dăm nici o informația asupra realizărilor atîta timp cît lipsește tovarășul planificator, mia răspuns președintele. — Bine, dar nici tovarășul director nu cunoaște realizările ? — Nici! Nu se cunoaște nimeni în afară de planificator. Din această scurtă discuție am desprins o concluzie sigură. Comitetul sindicatului este străin de organizare a întrecerii socialiste, de realizările ce se dobîndesc lăcătușii, turnătorii, montorii și ceilalți muncitori ai întreprinderii. De altfel, aceasta reiese și din clișeul de sus, care reprezintă un grafic bine întocmit dar care zace aruncat undeva la întîmplare. Ce are de spus Consiliul local al sindicatelor, din Vatra Dornei despre acest lucru ? ♦ ♦------------------------------