Zori Noi, octombrie 1962 (Anul 15, nr. 4609-4633)

1962-10-14 / nr. 4619

Proletari din toate tarile Misi­ vu! ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL P.M.R. SUCEAVA SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL | Din experiența noastră în folosirea mecanismelor Nu de mult, la sediul între­prinderii forestiere din Rădăuți a avut loc o ședință în cadrul că­reia s-a analizat activitatea me­canizatorilor. La această ședință s-a relevat că mecanizatorii și-au adus o contribuție importantă în lupta ce o desfășoară colectivul de muncă al întreprinderii pentru realizarea sarcinilor de produc­ție. Și, într-adevăr, prin munca atrgubicioasă a mecanizatorilor, sprijiniți de ceilalți, muncitori din exploatările de pădure, la opera­țiunile doborît și secționat, scos­­apropiat și încărcat mecanic, pla­nul a fost îndeplinit și depășit. La operațiunile doborît și secționat cu ferăstraie „Drujba“ de pildă, planul a fost depășit cu 40 la sută. La scos și apropiat cu funicularele tip „Mîneciu“ — cu 18 la sută, la în­cărcat cu automacaraua plă­nui a fost depășit cu 36 la sută, iar la încărcat cu ajutorul insta­lației Kabelkran s-a obținut o de­pășire de 68 la sută. Asemenea rezultate au fost po­sibile printr-o organizare temei­nică a muncii, întreținerea în bu­ne condițiuni a mecanismelor. Pe baza unui studiu făcut, noi am ajuns la concluzia că acolo unde mecanismele lucrează grupat randamentul este mai mare. Astfel, la unele sectoare din cadrul întreprinderii au fost organizate brigăzi complexe me­canizate, adică înzestrate cu toa­te mecanismele necesare, ferăs­traie tip „Drujba“, funiculare și tractoare. Pentru folosirea rațională a timpului de lucru și mecanisme­lor, a fost introdus un grafic orar de urmărire a productivității pe­iecare utilaj. Aceasta a dat po­sibilitate conducerii sectoarelor să descopere la timp unele de­ficiențe manifestate în funcționa­rea mecanismelor și să ia măsuri operative pentru înlăturarea lor. Un rol deosebit de important la folosirea mecanismelor la în­treaga capacitate îl are perma­nentizarea muncitorilor din ex­ploatările de pădure și organiza­­rea lor în brigăzi complexe cu plata în acord global. Dat fiind sistemul de remunerație, fiecare muncitor este interesat ca o can­titate cît mai mare de material lemnos să ajungă la rampa de încărcare. Cu alte cuvinte, fieca­re muncitor este interesat să fo­losească în acest scop cît mai telne mecanismele din înzestrare. Brigada de mecanizatori din parcela 155 Floca, condusă de comunistul Arcadie Reuț, a reu­șit să exploateze 9.780 m.c. ma­tinal lemnos cu 25 zile înainte de termenul planificat și să exe­cute lucrări de bună calitate. Drept recompensă pentru munca depusă, membrii brigăzii au fost premiați cu suma de 5.900 lei. De asemenea, membrii brigăzii complexe mecanizate din parcela 24 Voivodeasa, prin folosirea cu pricepere a mecanismelor din dotare, au realizat un cîștig me­­diu de 1.050 lei lunar. O contribuție prețioasă la ob­ținerea acestor succese a adus-o și colectivul atelierului de între­ținere, în frunte cu comuniștii Ilie Bejenaru, Octavian Caliniuc și Gh. Colban, care a recondi­ționat o serie de piese de schimb necesare întregii game de meca­nisme. In cadrul atelierului de întreținere au fost turnate pis­toane pentru motorașele de la fe­­răstraiele tip „Drujba“, au fost așezați cilindri. La majoritatea ferăstraielor tip „Drujba“ au fost adoptate dispozitive de ascuțit mecanic lanțurile tăietoare. Pentru ca în noul an forestier mecanismele să fie folosite cu și mai mare eficacitate, încă din lu­na august acestea au fost revi­zuite și puse la punct. Tot în a­­cest scop au fost constituite 3 brigăzi de mecanizatori alcătuite din muncitori calificați care se o­­cupă de montarea și remonta­rea funicularelor. In cadrul ședinței au fost scoa­se la iveală și o seamă de defi­ciente manifestate în activitatea mecanizatorilor. In vederea înlă­turării acestora și buna desfășu­rare a activității în noul an fo­restier, au fost prevăzute mai multe măsuri. Una din aceste măsuri constă în faptul ca meca­nismele și utilajele să lucreze și în noul an forestier cît mai gru­pate. O altă măsură este aceea ca funicularele să fie aprovizio­nate în permanență cu cantități­le necesare de material lemnos în vederea evitării timpilor morți. Pentru o mai bună supraveghere și coordonare a activității meca­nismelor, acestea au fost date în gestiunea sectoarelor de exploa­tare. Aplicarea în practică a tuturor măsurilor preconizate, îmbunătă­țirea muncii politico-educative în rîndul mecanizatorilor și a tutu­­ror muncitorilor vor da posibi­litate colectivului întreprinderii noastre să obțină succese și mai însemnate în lupta pentru înde­plinirea sarcinilor de plan și re­ducerea cheltuielilor de produc­ție. MIRCEA TRUFIN și TRAIAN PRELIPCEANU de la I.F. Rădăuți o •MNL Duminică 14 octombrie 1962 Anul XVII nr. 4619 4 pagini 20 bani Strungarul Alexandru Grosaru de la atelierul de întreținere al întreprinderii de industrie lo­cală „23 August“ din Gura Humo­rului este unul dintre fruntașii întreprinderii. El execută la strung piese de precizie și la timp. Foto : E. ARON IN CLIȘEU : Școala medie din Săveni, dată în folosință recent Foto : S. BLUMENTHAL SUS SEMNUL PRIETENIEI ROMINDIENE Solii poporului romin au fost primiți cu căldura de populația orașului Bombay BOMBAY 13. Trimisul special Agerpres. Ion Gălățeanu, trans­mite : Bombayul, care prin mărimea și numărul locuitorilor săi (peste patru milioane), este al doilea oraș al Indiei, se aseamănă cu o largă potcoavă în golul căreia pătrund valurile înspumate ale Mării A­­rabe. Bombayul a căzut sub stă­­pînirea colonială portugheză în anul 1498, dar nu mult după a­­ceea portughezii l-au cedat prin­țului moștenitor al Angliei cu prilejul căsătoriei acestuia. In sutele de ani de dominație bri­tanică, orașul Bombay era con­siderat „Poarta Indiei“ fiind principalul port de acces în a­­ceastă țară imensă despre care se spune că era „perla coroanei britanice“. Astăzi, Bombayul este un im­portant centru industrial, comer­cial și portuar al Indiei indepen­dente. Fiind situat sub tropicul Racu­lui, peste tot în oraș se poate observa o vegetație luxuriantă. Fațadele blocurilor moderne, care se înșiruie pe marile bulevarde sunt încadrate armonios de pre­zența zveltă a palmierilor. Pre­tutindeni în oraș se remarcă o mare animație. Aspectului vesel al străzilor i se adaugă acum o notă în plus : steagurile roșu - galben - albastru și portocaliu­­alb - verde, care flutură ală­turi, simbol al prieteniei Republica Populară Romînă dintre și Republica India, dintre­­ popoarele celor două țări. In cea de-a doua zi a vizitei în Bombay, tovarășul Gheorghe Gheorghiu - Dej, împreună cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer și Corneliu Mănescu au vizitat așa - numita „Colonie a lapte­lui“ din Aareg — un complex model de ferme pentru produse lactate, și Institutul de energie atomică de la Trombay. Deși a­­tît de deosebite prin specificul lor cele două obiective incluse in programul vizitei au însă trăsă­turi comune : ambele sunt meni­te să slujească la promovarea bunăstării poporului indian, la accelerarea progresului economic al țării. De la Raj Bhavana — reședin­ța conducătorilor de stat romîni și pînă la „Colonia laptelui“, înalții oaspeți au fost însoțiți de guvernatorul statului Maharash­tra, H. K. Chaianani, de ministrul municii Jai Sukhnal Nathi, de ambasadorul Republicii India la București, M. P. Mathur și de ambasadorul Republicii Populare Române la Delhi, lan­cu Horațiu. De-a lungul celor 32 km. cît măsoară drum­ul pînă la Aarey, populația din Bombay și din re­giunile înconjurătoare a făcut o caldă demonstrație de simpatie toți­or poporului român. La ora 9,30, ora locală, coloana mașini oficiale ajunge la „Colo­de­nia laptelui“. Aici oaspeții sunt primiți de ministrul agriculturii al statului Maharashtra, Desay, care le prezintă pe conducătorul complexului, Khurady, și o serie de colaboratori ai săi. Solii poporului român sunt con­­duși spre o colină de unde se poate avea o privire largă asupra întregului complex de ferme. Dl. Khurody dă înalților oaspeți am­­ple explicații cu privire la istori­cul coloniei, la modul ei de or­ganizare și funcționare. „Colonia laptelui“ se întinde pe o supra­față de 283 ha. și cuprinde 30 de ferme,­ în care sunt îngrijite pes­te 20.000 capete de vite. Cu În ani în urmă pe acest loc nu se aflau nici un fel de construcții, la 1949­ guvernatorul de atunci al statului Maharakstra a hotărît scoaterea vitelor din oraș și a­­menajarea unui loc special pen­tru ele. La început au existat numai șapte ferme și ceva mai mult de 3.400 capete de vite. As­tăzi numărul fermelor s-a împătrit, iar numărul vitelor este de șase ori mai mare. Zilnic se îmbuteliază 100.000 de litri de lapte care este distribuit printr-o largă rețea de desfacere cuprin­zând 700 de centre. După ce oaspeții romîni au pri­mit aceste explicații, s-a trecut la vizitarea unității nr. 5 din ca­drul complexului și a fabricii (Continuare­ia pa«. a 4-a) ANCHETA NOASTRA Vine iarna! Cum v­a fi pregătit: ? ooooooooo­oooooooo > In cadrul anchetei deschise de ziarul nostru, referitoare la­ pregătirile ce se fac în întreprinderi pentru buna desfășurare a­­­ muncii în perioada de iarnă, publicam în continuare răspunsuri)­­ la această temă.­­­­000000 ooo­ OOOOOOOOO­O Petru Jeder, directorul fabricii de conserve din Burdujeni . Faptul că materia primă a fabricii noastre o constituie le­gumele și fructele, , reclamă o pregătire temeinică a procesului de producție în cadrul căreia greutatea s­pecifică o are aprovi­zionarea. Ținînd seama de acest lucru, ne preocupăm în perma­nență de buna aprovizionare secțiilor cu materia primă și ce­a loi alte materiale auxiliare. Con­comitent cu munca depusă pentru îndeplinirea planului în între­prindere, am făcut intense pre­gătiri pentru sezonul de iarnă și pentru buna desfășurare a pro­ducția­ anului viitor. Astfel, până în prezent, am conservat în bu­toaie o cantitate de 1.451 tone fructe, și s-au pregătit 75 tone sucuri necesare fabricării siropu­lui. In vederea sezonului friguros, am revizuit și reparat o bună parte din instalațiile de încălzire, electrică și de abur industrial. Este în culrs acțiunea de com­pletare a geamurilor la încăperile spațiilor de producție. De aseme­nea întreprinderea noastră are asigurate ambalajele (borcane, cutii, lăzi) și necesare pentru producția din primul trimestru al anului 1963. Același lucru se poate spune și despre aprovizio­narea cu combustibil și carbu­ranți. La secția Brodina, pe măsură ce se termină procesul de pre­lucrare a fructelor de pădure, activitatea va mai continua cu fabricarea diferitelor compoturi din fructe de livadă. Paralel cu desăvârșirea pregă­tirilor ,se se fac ,pentru sezonul de iarnă. în cadrul întreprinderii a început acțiunea de contractare cu G.A.C. a materiei prime (le­gume și fructe), pentru produc­ția anului 1963. Ioan Simion, inginer șef la I. I. L­. „Flamura roșie“ Botoșani —* Planul adoptat în întrepr­in­­dere în luna august arc., în ve­derea pregătirilor pentru iarnă, prevede un complex de măsuri. Pînă acum, mare parte din mă­surile prevăzute au și fost în­făptuite. Astfel, la secția de te­racotă s-au terminat complet re­parațiile halei. La secția de pre­parate din carne s-au revizuit instalațiile de aerisire, s-au spoit pereții, iar la atelierul mecanic se lucrează la repararea sobelor, a geamurilor și la sporeli. La uni­tățile de morărit ale întreprin­derii și mai ales la cele îndepăr­tate, s-au făcut reparațiile­­ mo­toarelor, iar în a doua jumătate a lunii octombrie vom aprovizio­na aceste unități cu combustibil pentru motoare în așa fel ca în timpul iernii să le asigurăm o continuă funcționare. Mărioara Engster, administrator la cantina întreprinderii „Metalurgica“ Rădăuți — Beciurile, baza noastră de depozitare au fost reamenajate. Ne-am aprovizionat, pînă acum, cu 15 tone cartofi, 1,5 tone ceapă, 200 kg. usturoi, 1.300 kg. castra­veți murați, 2.000 ardei puși în sare, 230 kg. bulion, 300 kg. zar­zavat tăiat, în sare. Urmează să ne aprovizionăm cu varză, mor­covi, fasole și sfeclă roșie. Aș vrea să arăt că noi punem sin­guri murăturile, realizîndu-le de calitate și la un preț mai redus. Pe lingă instalarea luminii flu­orescente, în sala de mese vom schimba mesele, vesela. Ne-am procurat, de asemenea, combusti­bilul pentru bucătărie și pentru încălzirea sălii de mese. Conti­nuăm pregătirile spre a asigura abonaților o masă consistentă, ieftină și servită în bune condi­țiuni. Cum este gospodărit fondul de zile — muncă la G. A. C. Șcheia Gospodăria agricolă colectivă din Șcheia, situată în imediata vecinătate a orașului Suceava, are o suprafață de peste 1.400 hectare, din care peste 1.000 ha. sunt arabile. La lucru iau parte 780—800 de colectiviști, adică toți oamenii apți de muncă din co­mună. Potrivit sarcinilor ce și le-au propus să le realizeze în acest an, șcheienii au prevăzut să cheltuiască un număr de 85.000 zile-mun­că. Pînă la data de 1 oc­tombrie, numărul total de zile­­muncă cheltuit este de 51.400 ; proporția de lucrări rămasă de executat de la această dată și pînă la sfîrșitul anului este mult mai mică decît cea de zile-mun­­că necheltuită. Este oare acesta e un fapt pozitiv ? Consiliul de conducere și con­tabilitatea gospodăriei s-au stră­duit să gospodărească cu grijă zilele-muncă. Chenzinal și lunar fișele individuale, privind evi­dența zilelor-muncă, întocmite de brigadieri, sunt verificate de că­tre socotitori, luînd­u-se măsuri atunci cînd se constatau erori de calcul sau cazuri de aplicare recorespunzătoare a normativelor. Cu ocazia unei astfel de verifi­cări a fost descoperit faptul­­ că brigadierul legumicol Ion Fodor, formase în luna aprilie zile-mun­­că în plus la toți colectiviștii din brigada sa. Greșala a fost în­dreptată la vreme, iar brigadie­rul respectiv a fost mustrat pen­tru aceasta. La diferite munci administrativ - gospodărești, se­zoniere cu procurări de animale, delimitări de loturi personale etc. au fost folosiți brigadierii și alți tovarăși cu munci de răspunde­re din gospodărie, lucrări pentru care nu s-au mai alocat zile­­muncă. Mai mult, unele posturi de conducere cum este cel de vice­președinte, au fost ocupate numai sezonier, în perioade cînd mun­cile erau mai aglomerate, făcîn­­du-se și pe această cale o eco­nomie însemnată de zile-muncă. In adunarea generală a colec­tiviștilor de la începutul anului, odată cu planul de producție au fost aprobate și normele de lu­cru, precum și retribuția cuve­nită pentru îndeplinirea lor. Nor­mele aprobate sunt stabilite cu grijă, țin cont de posibilitățile și experiența localnicilor în execu­tarea diferitor lucrări, incit prin ele se asigură o folosire chib­zuită a fondului de zile-muncă. Totuși, față de numărul de zile­muncă planificate pentru diferite sectoare, se observă că s-au în­registrat unele abateri de la plan. Astfel, la cultura griului, numă­rul de zile-muncă cheltuit pe unitatea de suprafață a fost de­pășit cu peste 100 la sută.­­ A­­ceastă depășire este întrucîtva motivată de gradul scăzut de mecanizare al lucrărilor la a­­ceastă cultură, în condițiile din vara trecută. Dar „motivul" pre­zentat nu poate fi socotit justificare temeinică, întrucît te­r­renul gospodăriei este plan, iar folosirea unor soiuri de grîu corespunzătoare, rezistente la cădere, ar fi permis mecanizarea aproape completă a lucrărilor. De asemenea, la grădina­ de le­gume se înregistrează în pre­zent, o depășire cu 68 la sută a volumului de zile-muncă pla­nificat pe întregul an. Chiar dacă ținem cont de faptul că la întocmirea planului nu s-au avut în vedere lucrările de amenajare a sistemului de irigare, depășirea este totuși mult prea mare în ra­port cu veniturile obținute. Față de 157.475 lei planificați a se ob­­s. MAXIMIUC (Continuare in pag. a 3-a). SARBATOAREA FORESTIERILOR DIN FALCAU Azi, la I.F. Falcău, raionul Ră­dăuți, are loc deschiderea festi­vă a noului an forestier. Se va prezenta un referat, după care se va ține un concurs „Cine știe me­serie cîștigă“. De la tribuna ex­perienței înaintate, vor vorbi cei mai pricepuți maiștri de exploa­tare, șefi de brigadă cu acord global, fruntași în producție de la sectoarele de exploatare și in­­dustrializare. Programul zilei mai cuprinde diferite manifestări cul­tural - artistice și sportive. PREGĂTIRI PENTRU EXPOZIȚII INTERNAȚIONALE In curînd, la Istanbul și Lu­xemburg, se vor deschide expozi­ții internaționale ale filateliști­­lor, avînd ca scop să popularizeze realizările țărilor participante prin intermediul mărcilor poștale, strîngerea legăturilor de priete­nie între filateliști etc. La aceste expoziții vor participa și 8 dintre cei mai buni filateliști din orașul și regiunea Suceava — 4 la Istan­­bul și 4 la Luxemburg. In pre­zent, filateliștii respectivi se pre­gătesc pentru a prezenta la expo­­ziție mărci poștale pe temele­ „Construirea socialismului în tara noastră“ , „Lupta popoarelor pen­­tru pace oglindită în mărci poș­tale“ , „Cosmos“ și „Cosmonau­tica" etc. EXPOZIȚIE DE PREPARATE CULINARE In scopul studierii cererii de consum, ieri după-amiază, în lo­calul restaurantului „Suceava“, de pe strada Ștefan cel Mare din Su­ceava, s-a deschis o expoziție de preparate culinare. Produsele de cofetărie și preparatele de carne prezentate la expoziție sînt fabri­cate în laboratoarele T.A.P.L. Su­­ceava. Consumatorii sînt invitați să viziteze în număr cît mai mare expoziția, care va fi deschisă pînă azi la orele 18.00, pentru a face sugestii și propuneri în legătura cu calitatea și sortimentele expu­se. CITIȚI IN PAGINA A IV-A : DECLARAȚIA COMUNĂ ROMÂN­O - INDONEZIANA cu privi­re la vizita de stat în indonezia a președintelui Consiliului de Stat­ ai R. P. Române, Gheorghe Gheorghiu - Dej, și a președintelui Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer. Săptămîna poeziei Pentru masele largi de iubite din R.P.R. a luat anul acesta a mă­dific in viitorii ani: organizarea minii poeziei 11­. O asemenea mani „poeții să iasă Înaintea cititorilor tă iscusința lor artistică, și cei rii pe realitățile de azi ale țării“. M. Beniuc. Regiunea noastră, bogată Ia­reia au văzut lumina zilei Mihail astăzi gazda unor oaspeți deosebiți,­tru a participa la manifestările na poeziei“ fji regiunea noastră Bănuță, Gh. Tomozei și Horia torii, in cadrul șezătorilor literare localități din regiune. Astăzi, paș urmînd ca în celelalte zile să fie poezie din Botoșani, Mălini, Su­ri ai poeziei, Uniunea Scriitorilor sură care tinde să devină o tra­­între 14—21 octombrie a „Săptă­­testare culturală urmărește ca lor, și cei mai în vârstă cu toa­­mai tineri cu tot avintul lor înflo­­așa după cum subliniază acad. tradiții poetice, pe plaiurile că­ Eminescu și Nicolaie Labiș este veniți din București și Iași. Pen­­culturale prilejuite de „Săptămi” se află poeții George Lesnea, Ion Zilieru. Ei se vor intîlni cu cu­l­­care vor fi organizate în cîteva peții se vor deplasa la Ipotești, prezenți In mijlocul iubitorilor de ceara și Vatra Dornei, Cum decurg lucrările agricole în raza de activitate S.M.T. Săveni . Zilele însorite de octombrie sînt numărate. Locul lor îl iau p­ă tot mai mult cele înnorate și răcoroase. Și mai numărate sînt* n însă zilele din epoca optimă pentru însămînțări. Pentru a vedea cum sînt re­zolvate problemele ce stau acum. A la ordinea zilei, redacția ziarului nostru a întreprins un raid­­y anchetă, prin intermediul cores­ponderatului voluntar, inginer J v IULIU BRETTFELD, în raza de activitate a S.M.T. Săveni. Iată?­­ cîteva din constatările făcute : Au terminat însămînțările în multe sate și comune, unde organele de partid și de stat s-au ocupat cu simț de răspun­dere de realizarea planului de însămînțări în timpul optim, po­trivit cerințelor agrotehnicii, unde între brigăzile de cîmp din G.A.C. și brigăzile de tractoare s-a statornicit o strînsă colabo­rare, s-au obținut rezultate des­tul de bune. Astfel, la G.A.C. din satul Aurel Vlaicu, comuna A­­vrămeni, s-a terminat însămînța­­tul griului și secarei. Cum s-a reușit să se însămînțeze la timp și bine ? — Printr-o bună orga­nizare a muncii. In fiecare sea­ră, la scurta ședință de plani­ficare a lucrărilor pentru a doua zi, s-a analizat cum se realiza viteza zilnică pe agregate la Pre­gătirea terenului și la însămîn­­țare, greutățile ivite și deficien­țele manifestate și s-au luat ope­rativ cele mai potrivite măsuri pentru îmbunătățirea muncii. Buna organizare a muncii și-a spus cuvîntul și la gospodăriile agricole colective din Borolea, comuna Hănești, și Cișmănești, comuna Dobîrceni, care, de ase­menea, au încheiat însămînțările de toamnă. Cu viteza melcului iată însă că, în alte sate și comune din raza de activitate a S.M.T. Săveni, ritmul însămînță­­rilor nu este satisfăcător, deși condițiile de lucru sînt la fel de bune ca și la G.A.C. fruntașe. Membrii gospodăriei colective din centrul de comună Hănești, de pildă, în frunte cu președintele Gheorghe Vătămanu, n-au înțe­les nici pînă în prezent că tre­buie să-și concentreze eforturile spre eliberarea terenurilor pe care urmează să fie semănat grîul. Mai mult, de pe 40 de hectare n-au fost ridicate încă nici paiele. Or­­așa stînd lu­crurile, deși există o brigadă de tractoare harnică, dotată cu toate cele necesare, arăturile și se­mănatul nu se desfășoară din plin. Pentru semănători nu sunt asigurate semințele și oamenii necesari. Iată de ce viteza medie zilnică este în jur de 15 hectare, la semănat, în timp ce cu mij­loacele existente s-ar putea a­­tinge chiar 50 hectare. De aceea, nu-i de mirare că la Hănești­­ m­ai sînt de însămânțat încă cir­ca 270 hectare cu grîu. Cu viteza melcului se lucrea­ză și în gospodăriile colective din Iehi­meni, Ungureni, Vor­ni­­ceni și altele. La Vorniceni, de pildă, nu s-au însămînțat decît 679 hectare din 1.400 hectare pla­nificate. „tractoriști Majoritatea tractoriștilor de la S.M.T. Săveni obțin zilnic re­zultate frumoase la arat, discuit, semănat și la alte lucrări. Un exemplu bun în acest sens este tractoristul Ioan Sandu din bri­gada nr. 2 ca­re lucrează pe tar­lalele G.A.C. Petricani. Acest harnic mecanizator și-a îndepli­nit deja planul anual și a fă­cut economii de piese de schimb în valoare de peste 5.500 lei. La el sunt și tractoriștii Neculai Honciuc, Grigore Curiliuc, Gheor­ghe Chelaru, loan Merticariu, loan Cojocaru, Alexe Dubei și alții. Ei și-au adus o prețioasă contribuție la efectuarea la timp a lucrărilor agricole de toamnă în G.A.C. Nu același lucru se poate spu­ne despre mecanizatorul Ion Gh. Cruț din brigada nr. 10 de la Ungureni, care din comodi­tate nu-și întreține bine tracto­rul. Ca urmare, în una din zilele trecute, batoza cu care el treiera floarea _ soarelui a stat aproape o zi întreagă , a stat pe lîngă ea și echipa de colectiviști, din cauză că tracto­rul era defect. Și e lesne de în­țeles să se întâmple așa întrucît Cruj nu este un bun gospodar. Tractorul său e mereu murdar, negresat, are piese degradate. Alți tractoriști, ca Mircea Băbcoi, Aurel Grădinaru, loan Ciornei, Dumitru Cojocaru, pornesc la lucru cu întârziere, uneori fac lucrări de slabă calitate. Ce trebuie făcut? Timpul este destul de înaintat. Pentru a se urgenta însămînțările este necesar ca gospodăriile colective să grăbească eliberarea tuturor terenurilor destinate a­­cestui scop. Porumbul, floarea­­soarelui, sfecla de zahăr și alte culturi să fie scoase la marginea tarlalelor, pentru a se putea fa­ce loc tractoarelor să are și să însămînțeze. Consiliile de condu­cere din G.A.C. trebuie să măsuri să asigure și să transpor­ta­te la timp pe tarlale sămînța necesară, pentru ca agregatele și atelajele să fie bine folosite. Con­ducerea S.M.T. Săveni are da­toria de a lua măsuri pentru ca reparațiile accidentale să fie fă­cute în termen și de bună cali­tate. Intre brigăzile de tractoare și cele de cîmp din G.A.C. să existe o mai strînsă colaborare, planificîndu-se de cu seară tot ceea ce trebuie făcut a doua zi. Cît mai mulți mecanizatori să lucreze în schimbul II, astfel încît noaptea să se­­ pregătească terenul, iar ziua să se încămîn­­țeze. Ținînd cont de posibilită­țile existente, procentul de 60,3 la sută realizat pe raion la însă­mînțări nu este mulțumitor. A­­ceasta trebuie să dea de gî radii tuturor factorilor răspunzători. E vorba doar de soarta recoltei Viitoare 1 Șl .

Next