Zori Noi, octombrie 1964 (Anul 17, nr. 5227-5253)

1964-10-14 / nr. 5238

Pagina a 2-a, ADUNĂRI DE DARE DE SEAMĂ ȘI ALEGERI IN ORGANIZAȚIILE DE PARTID împletind munca de cercetare cu cea de pregătire a cadrelor Lucrătorii Stațiunii experimen­tale pomicole din Fălticeni des­fășoară o susținută activitate de cercetare științifică. In același timp, în cadrul stațiunii funcțio­nează un centru școlar care pre­gătește cadre tehnice în diferite specialități. Tot aici, în ultimii ani, au fost școlarizați numeroși brigadieri horticoli din gospodă­riile colective. Adunarea generală de dare ere seamă și alegeri a organizației de partid de aici, care a avut loc recent, a dez­bătut temeinic activitatea des­fășurată de către comuniști și într­eg colectivul de lucrători al stațiunii în domeniul cercetării științifice, al formării cadrelor, precum și în ce privește dezvol­tarea producției pomicole. Atît darea de seamă cit și comuniștii, în cuvîntul­ lor, au apreciat că, sub îndrumarea organizației de partid, lucrătorii din stațiune au obținut în perioada ce a trecut de la alegerile precedente și pînă acum rezultate bune. Ast­fel, în atenția cercetătorilor au stat mai multe probleme legate de cerințele imediate ale prac­ticii din regiune ca : folosirea terenurilor în pantă, erodate, prin plantații pomiviticale ; agro­tehnica livezilor pe roci și ti­nere, precum și probleme de per­spectivă. De asemenea, s-a lărgit baza tehnico-materială a stați­unii. Subliniind rolul și contribuția organizației de partid în ce pri­vește sprijinirea cercetării știin­țifice, adunarea comuniștilor a criticat biroul organizației de bază și pe comuniștii din con­ducerea stațiunii pentru faptul că nu întotdeauna acordă grija necesari sectorului de cercetări. Mai mult decit atît, în perioada pe a trecut, consiliile științifice nu s-au ținut cu regularitate, con­ducerea stațiunii nu a manifes­tat destul interes pentru organi­zarea muncii științifice și pen­tru generalizarea în producție a rezultatelor pozitive dobîndite prin cercetări. Specialiștii din stațiune s-au deplasat rar în unitățile pe care le îndrumă. Față de această situație nici or­ganizația de bază n-a întreprins măsurile cuvenite. O bună parte din darea de seamă și discuțiile comuniștilor s-au referit la grija ce există pentru pregătirea cadrelor. Prin munca desfășurată de organiza­ția de partid în perioada ce a trecut de la alegerile precedente și pînă în prezent s-au obținut însem­nate succese în îmbunătă­țirea activității in­structiv-educa­­tive a elevilor. Pentru munca­­desfășurată mulți profesori ca Parnia Pîrvan, Mihai Petru, Au­rel Croitoru­, Theodor Groza și alții au fost apreciați pentru con­ținutul științific bogat, bine ori­entat și legat de practică al lec­țiilor pe care le-au predat ele­vilor și cursanților. Prin efortu­rile depuse de colectivul didac­tic și cercetători, atît­ în timpul orelor de clasă cit și de practică, comparativ cu anul anterior nu­mărul de elevi cu note cuprinse între 5 și 6 a scăzut cu 15 la sută și, totodată a sporit numă­rul celor promovați. La aceasta a contribuit în bună măsură fap­tul că în cadrul cercului gogic ,s-au ținut, alături de peda­lec­ții, numeroase referate cu carac­ter metodic sau științific care au dus la îmbogățirea continuă a cunoștințelor profesionale ale corpului didactic. Organizația de partid a orien­tat mai bine decât în anii trecuți activitatea cadrelor didactice și a organizațiilor U.T.M. pe clase către folosirea unor forme efici­ente în educația comunistă a ele­vilor. Conținutul științific al lec­țiilor, inițierea unor interesante acțiuni cu filmul și cartea, ține­rea cu regularitate a informări­lor politice, participarea la dife­rite concursuri au creat posibili­tatea ca elevii să se pregătească mai temeinic, să-și lărgească ori­zontul politic și cultural pentru a deveni cadre de nădejde ale agriculturii socialiste. In același timp adunarea a criticat o seam­ă de deficiențe ce s-au manifestat în desfășu­rarea practicii elevilor, folosirea lor la unele lucrări neprevăzute în graficele de practică etc. De a­­sem­enea, a reieșit că colectivul de conducere al stațiunii nu s-a o­­cupat în permanență cu grijă de pregătirea brigadierilor hortivi­­ticoli, sarcină de mare răspunde­re ce i-a fost încredințată. Ast­fel, la seria care a fost școlari­zată în anul trecut, nu s-au ți­nut cu regularitate lecțiile teore­tice planificate, iar uneori aceștia au efectuat lucrări nelegate de scopul pentru care au fost tri­miși în stațiune. Pentru îmbunătățirea conti­nuă a muncii de partid, aduna­rea generală a comuniștilor a adoptat o hotărâre. Printre al­tele, se prevede crearea unor condiții mai bune pentru execu­tarea experiențelor, îmbunătă­țirea continuă a procesului in­­structiv-educativ în școală, pre­cum și alte măsuri. Noul birou ales, toți membrii și candidații de partid vor trebui să muncească cu perseverență, antrenînd pe toți lucrătorii din stațiune la traducerea în viață a măsurilor adoptate. I. MAXIMILC Prezentă activă în viata școlii Participînd la adunarea de dare de seamă și alegeri în or­ganizația de bază de la Școala medie nr. 1 „Ștefan cel Mare" din Suceava, mi-am dat seama că aici s-a desfășurat de către Comuniști o vastă și entuziastă muncă. Iar roadele s-au concre­tizat în faptul că în anul de în­­vățămînt trecut, 94,5 la sută dintre elevii claselor I—IV și 92 la sută dintre elevii claselor VIII—XI au promovat. Toți ele­­­vii înscriși și-au trecut exa­menul de maturitate. La unele obiecte, peste jumătate din nu­mărul elevilor au primit note într­e 7 și 10. Darea de seamă prezentată și discuțiile purtate de către co­muniștii Alexandru Obadă, Va­leria Săveanu, Sarmiza Suma­na­ru au arătat că biroul or­ganizației de bază a avut în toată această perioadă o pre­zență activă în viața școlii, încă de la începutul anului șco­lar, un membru și colectiv format dintre candidați de partid a studiat probleme legate de nivelul științific al predării lecțiilor, de îmbinarea strînsă a problemelor teoretice cu pro­blemele practice, de întărirea legăturii dintre școală și la­ nivelul științific al lecțiilor, ca­raib­e. Pe baza studiului, biroul litatea lucrărilor de laborator, organizației, de bază a.,mobilizat a., crescut­­ numărul, elevilor cu întregul colectiv de cadre din note bune.­­Comuniștii Haim Rimer, Va­leria Săveanu, Ileana Burlacu și alții au primit un sprijin pre­țios din partea biroului orga­nizației de partid în tot timpul anului școlar, ceea ce a dus la situarea claselor la care au fost diriginți, pe locuri fruntașe. Nu-i mai puțin adevărat că în activitatea biroului au existat și unele lipsuri, legate îndeo­sebi de munca științifică a ca­drelor didactice, generalizarea experienței pozitive din munca unor profesori și învățători, or­ganizarea schimburilor de ex­periență etc. h­otărîrea adoptată de aduna­t la etice la o­ temeinică pregătire ideologică și profesională — condiție esențială în asigurarea unui învățămînt de calitate, a unei înalte munci educative. Biroul organizației de bază nu s-a limitat doar la atît. To­varășii Haim Rimer, Ileana Burlacu, Ilarie Zahariciuc și alții au arătat în cuvîntul lor că la sfârșitul trimestrului I si­tuația la­­ învățătură a elevilor nu era dintre cele mai bune. La indicația biroului organiza­ției de bază, conducerea școlii a analizat această situație intr-un consiliu pedagogic. Cu acest prilej, comuniștii au luat pozi­ție combativă față de propriile lor lipsuri și au propus măsuri concrete de îmbunătățire a mun­cii. Adunarea generală care a avut loc după încheierea pri­mului trimestru, precum și cea în care s-a analizat problema mediocrității au constituit pro­logul unor progrese vizibile în activitatea de instruire și edu­care a elevilor, în următoarele trimestre. S-a îmbunătățit mult top de dare de seamă și ale­geri va duce la ridicarea pro­cesului instructiv-ed­ucativ la înălțimea sarcinilor trasate de partid. ★­­n încheierea lucrărilor adu­nării, comuniștii au ales noul birou al organizației de bază. Ca secretar a fost realeasa tova­rășa Elfira Nicolaev. GH. JAUCA DIONISIACĂ (Urmare din pagina I-a), capul nostru. Pămînt rău, nisi­pos. Nu se făcea pe el decît „pă­rul porcului“ și scaieți voinicești. Ce și-au zis oamenii : „Hai și-om pune aici vie !“. Acum îl vedeți cum arată ! Intr-adevăr, peisajul e plin de optimism- Corzile lungi ale viii atîrnă pînă la pămînt sub po­vara strugurilor. Se răsfață aici, în soarele dulce a­ toamnei, stru­gurii mari, bătuți, ai Haroburgu­­lui, Muscatului­ Ottonel, Rieslin­­gului și Aligoteului. Boabele mari, negre sau aurii, parcă au închis in­ele tăriile și lumina soarelui. — Via ne aduce destule bucu­rii, continuă brigadierul. Anul trecut am avut contractat cu Vin­­alcoplul de la Botoșani 11 va­goane și cu Agera coopul alte 4 vagoane de struguri. Am scos frumoase parale, în afară de vi­nul ce l-am făcut noi și l-am împărțit colectiviștilor. Și gîndi­­ți-vă venit că zecile de mii primite ai de pe pămînturi pe care nu creșteau, cum vă spuneam, decît „părul porcului“. Privirii butucii încărcați de roade și parcă în urechi ne sună susurul domol al mustului limpede și dulce, ce curge în budapa enormă sau br­r­­borositul butoiului din fundul cramei. Prin vie, colectiviștii a­­dună în coșuri bogățiile toamnei. Sînt aici și oameni mai vîrstnici ca Gh. Be­jenaru, Mihai Matei, Ioan Bîrsan sau Gh Anghel și femei ca Rica Ins­sett, ori Au­rica Coroamă, lingă care umblă neastâmpărați tinerii Elena Cojo­earu, Veronica Anton și Gheor­­ghe Budacă. Culesul strugurilor e o sărbătoare a tuturor virate­lor, concurată aici la Sulița doar de pescarii din vale care întind năvodul uriaș și aduc în bărci crapii și șalăii din adîncuri. ’n tur după-amiezile toamnei sa­pare toropit de căldura­­ tîrzie a acestor zile senine. Trecem pe ulițe și ne amintim de o povestire a lui Sadoveanu care vorbea de făcutul vinului la noi, la Moldova. Ritualul a­­cesta nu s-a schimbat, după cum uita tradiționala ospitalitate mol­dovenească nu este cu nimic dezmințită. O ulcică cu mu­st dulce sau cu „tulburel“ ce pișcă lim­ba o confirmă și astăzi mai în toate satele unde se adună în butoaie rodul bogat al pămîntului. De dimineața și pînă seara, oamenii umblă ca furnicile să culeagă strugurii, să strângă porumbul, să pregătească recol­tele anului viitor. Toamna și-a întins „haina ei cu trenă lungă, de culoarea vîntului“, departe, peste câmpuri, le- A început să fiarbă vipul. Pri­de veselie după un an de muncă. Și sărbătorile colectiviste nu sînt cu nimic mai prejos de anticele „dionisii“ și nu neam mira deloc să-l vedem într-o zi la Sulița pe Bachus în persoană cu toiagul l|r împodobit cu ie­deră și purtînd cunună de viță pe cap. Deși, după cum spuneam la început, n-am reușit să-l gă­sesc nici pe Cheleș, nici în via „Ciubotarului“ nici la cramă. L F ZORI NOI In vitrinele librăriilor: POP SIMION Triunghiul, roman, Editura pentru literatură, 1964, 316 pagini Alegîndu-și eroii dintre minerii bazinului maramureșean, roma­nul lui Pop Simion dezbate pro­bleme de­ etică socialistă. Con­flictul dramatic scoate în evi­dență afirmarea conștiinței de tip nou care se opune individualis­mului și egoismului. POPESCU ROMEO Zile și nopți pe șantier. Editura tineretului, 1964, 128 p. (Colecția „Patria noastră“). Scrisă sub formă de jurnal, cartea oferă istoria primului an din viața șantierului Combina­tului chimic din Craiova. Apar­ținând unui tînăr maistru, con­structor al impunătorului, obiec­tiv industrial, însemnările sur­prind tumultul, ritmul și entu­ziasmul specifice marilor șantiere de pe cuprinsul patriei. BARBU H.IE. Focul. Editura științifică 1964, 78 p. (Colecția „Mari descope­riri“). Publicată sub egida Consiliului pentru răspîndirea cunoștințelor cultural-științifice, broșura înfă­țișează, pe înțelesul tuturor, ta­bloul multiplelor utilizări ale jocului — această mare desco­perire a omului — rolul pe care l-a avut în dezvoltarea tehnicii și în progresul omenirii. GHERILEI­H. Soarele și viața pe pământ. Editura tineretului 1964, 130 p. (Colecția „Știința învinge"). Lucrarea prezintă cele­­ mai esențiale date științifice despre soare. Arătînd drumul parcurs de omenire de la legendă la știin­ță, autorul scoate in evidență și influența razelor solare asupra vieții pe pămînt. Soții Ciotu, operatori fruntași la cinematograful „Doina“ din Vatra Dornei. Pregătiri pentru deschiderea învățămîntului agrozootehnic In cinând la G.A.S. Sipet, ra­ionul Rădăuți, se vor deschide cursurile învățămîntului agrozoo­tehnic de masă de trei ani. La aceste cursuri vor participa peste 40 îngrijitori de animale din cadrul gospodăriei. In prezent pregătirile sunt în toi, se amena­jează sala de clasă, s-au procurat manualele, precum și un bogat material documentar. Majo­ritatea cursanților și-au mai pro­curat cărți de specialitate, iar unii dintre ei au și început lectura acestora. Coresp. O. ZUS Nf. S238 Filmele zilei Cinematograful „23 August"* Suceava : Aventura de la miezul nopții ; Cinematograful „Tinere­tului"’ Suceava : Pășesc prin Mos­cova ; Cinematograful „Burdu­­jeni" Suceava : Gangsteri și fi­lantropi ; Cinematograful „16 Fe­bruarie“ Suceava : Feriga de aur ; Cinematograful „7 Noiembrie" Botoșani : Viață particulară ; Ci­nematograful „7 Noiembrie“ Ră­dăuți : Cei 7 magnifici ; Cine­matograful „Unirea“ Rădăuți: Lumea mare a celor mici ; Cine­matograful „1 Mai­­ Fălticeni: A dispărut o navă; Cinemato­graful „Popular“ Fălticeni: Co­moara din lacul de argint ; Ci­nematograful „Tineretului" Dero­hoi : Dragoste la zero grade ; Cinematograful „30 Decembrie" Dorohoi: Rîul Negru ; Cinemato­graful „23 August“ Cimpulung : Liturghia de la miezul nopții ; Cinematograful „Luceafărul “ Cimpulung : Pisica de mare ; Ci­nematograful „Dorna" Dornei : Brațul nedrept al Vatra legii ; Cinematograful „Lumina" Gura Humorului : Golful Elena ; Cine­matograful „Patria" Săveni: Ka­loján ; Cinematograful „Șiretul" Șiret : Domnișoara Barbă Albas­tră ; Cinematograful „11 Iunie" Sosea : Ah, acest tineret ! Redacția nu răspunde de even­tualele modificări în programare. LA CĂMINELE CULTURALE. __ Stadiul pregătirilor pentru perioada de iarnă Construcția căminului cul­tural din comuna Satu Mare, raionul Rădăuți, a fost terminată în acest an. Este o clădire mo­dernă, pentru care s-au cheltuit 295.000 lei, iar colectiviștii au prestat sute de ore de muncă pentru folos obștesc. Pînă mai zilele trecute, pentru perioada de iarnă fuseseră procurate 3.000 kg. de lemne și urma ca stocul de combustibil să fie completat în zilele următoare. Dar aici mai există o serie de deficiențe care trebuie remediate in cel m­­ai scurt timp. Astfel, recepția căminului cultural încă nu fu­sese făcută, din care cauză ac­tivitatea culturală nu se poate desfășura normal. Tot din a­­cest motiv nu se pot proba nici p sobele. Mai mult chiar, unele lucrări de finisare nu au fost încă terminate, iar pe acoperiș, în locul unde s-a făcut legă­tura la rețeaua electrică, apa pătrunde în pod, făcând posi­bile unele stricăciuni. I.G.O. Rădăuți trebuie să termine ne­întârziat lucrările pe care le mai are și să se treacă la recepția localului. La căminele culturale din Frătăuții Noi și Vicovul de Jos, comitetele executive ale sfatu­rilor populare respective s-au îngrijit din timp de procu­rarea combustibilului, de repa­rarea și curățenia localurilor. Dar la Frătăuții Noi trebuie ur­gentată numirea directorului de cămin cultural, care să ia pregătirea temeinică a treacă acti­vității culturale pe timp de iarnă. Alta este însă situația la că­minul cultural din Mihăileni, raionul Dorohoi. Aici există o sală de spectacole care a fost propusă pentru demolare în anul viitor, cînd s-a hotărît să înceapă construirea unui nou că­min cultural. Dar, pînă atunci, activitatea urmează să se des­fășoare și în această sală care, cu cîteva mici reparații, servi în perioada de iarnă, poate tre­buie puse ochiurile de geam care , lipsesc, reparată ușa și, în ge­neral, să existe mai multă grijă pentru curățenia acestei săli. Bine a procedat comitetul exe­cutiv al Sfatului popular co­munal din Zvoriștea, care a luat din timp măsuri pentru repararea și amenajarea cămi­­i în domeniul muncii culturale, bunii gospodari se îngrijesc de pregătirile pentru întîmpinarea sezo­nului rece. Ca multe din­tre căminele culturale din regiunea noastră, preocu­parea pentru asigurarea condițiilor de activitate pe­ perioada de iarnă a stat și stă în atenția organizații­lor de partid, a comitete­lor executive ale sfaturilor populare comunale și a con­siliilor de conducere. Pen­tru a consemna stadiul a­­cestor pregătiri am între­prins un raid la cîteva că­mine culturale din raioanele Rădăuți, Dorohoi, Fălticeni și Gura Humorului. Iată, pe scurt, constatările făcute­­nului cultural, asigurînd toto­dată combustibilul pentru în­treaga perioadă de iarnă. Și la căminul cultural din Boroaia — centru, raionul Fălticeni, pre­gătirea bazei materiale a acti­vității ce se va desfășura pe timp de iarnă a stat în centrul atenției comitetului executiv al sfatului popular comunal și a consiliului de conducere. Aici, localul a fost văruit, s-a făcut curățenie, au fost verificate sursele de încălzire și iluminat, s-au procurat cantitățile ne­cesare de combustibil. La fel au fost pregătite din vreme și că­minele culturale sătești Moișa, Ciulești și Săcuța. La căminul cultural din Forăști (director, Ion Murariu) s-au procurat, de asemenea, lemnele necesare în­călzirii localului și, fiindcă aici nu există lumină electrică, s-a asigurat căminul cu lămpi și pe­trol. Dar curățenia lasă de do­rit, există geamuri sparte care trebuie înlocuite și sunt nece­sare unele reparații interioare. Un fapt negativ este și acela că, de la data de 7 iulie, (cu excepția manifestărilor organi­zate în cinstea zilei de 23 Au­gust) evidența zilnică arată că la căminul cultural nu s-a mai organizat nici o acțiune cultural­educativă sau artistică. Așa ftiict lucrurile, comitetul exe­cutiv al sfatului popular co­munal și Comitetul raional pen­tru cultură și artă Fălticeni trebuie să ia măsuri pentru ac­tivizarea consiliului de condu­cere de la acest cămin cultural. La Ciumulești, singura pregătire care s-a făcut este asigurarea cu lemne. In rest nu se pot spune cuvinte de laudă pentru curățenia din clădirea căminu­lui cultural și nici despre acti­vitatea desfășurată aici în ul­tima vreme. La căminul cultu­ral din Ilișești, raionul Gura Humorului, am găsit însă clă­direa proaspăt văruită, geamu­rile curate și combu­stiblui asi­gurat. Se știe că iarna, la căminul cultural, trebuie organizate zil­nic activități variate, bogate în conținut. In prezent, ne aflăm în perioada întocmirii planurilor de activitate pe tot timpul ier­nii. De felul cum consiliile de conducere se vor îngriji de asigurarea bazei materiale a a­­cestor lăcașuri de cultură, va depinde și activitatea ce ur­mează să se desfășoare aici. După cum s-a văzut din rîndu­­rile de mai sus, în cele mai multe locuri există preocupare pentru amenajarea și aprovizio­narea cu combustibil a cămine­lor culturale. In­ alte localități, însă, aceste pregătiri se tărăgă­nează. Dar timpul nu stă pe loc. Reparația acoperișurilor, a u­șilor și ferestrelor, asigurarea cu sobe care să funcționeze nor­mal, procurarea combustibilului și verificarea surselor de lumi­nă, iată cîteva din sarcinile de strictă actualitate care stau in fața consiliilor de conducere ale căminelor culturale din re­giune. Avînd asigurate aceste premize și un plan de muncă concret, bogat în manifestări cultural-educative și artistice, în perioada care urmează poate și trebuie să se desfășoare o intensă și eficace activitate. GFORGETA f f­­r- C MIHAIL IONESCU Însemnări AUGURII BELȘUGULUI m­igen­ n-ancoraseră lanu­rile și nici cromaticile ilustrații ale toamnei n-a­pucaseră să ajungă pe meleaguri­le Dorohoiului cînd mecanizato­rii gospodăriei de stat „Pro­gresul“ prinseră să acopere u­­merii bronzați ai miriștilor go­lașe cu șiragurile negre ale brazdelor. Singurii care mai ră­măseseră „în spatele frontului", doar pentru cîteva clipe, spre a pune la punct atelierul mecanic, erau mecanicii de întreținere: comuniștii Gheorghe Coșman, Ion Saucențianu, Petru Fanta­­ziu și Vasile Adumitroaie, pe care aveam să-i întîlnesc ln mijlocul brigăzilor unde fusese­ră repartizați. — Orzul l-am însămânțat de mult, ii bate t­utul acu­m, in cîteva zile, dacă vremea nu ne-o sta împotrivă, terminăm și cu insămințatul griului. In drum spre largul ogoare­lor, directorul gospodăriei, to­varășul Constantin Răițeanu, binevoi să mă pună la curent cu tot ce întreprinsese pentru buna reușită a campaniei . — Conducerea gospodăriei repartizat sarcini precise fiecă­a­rei brigăzi, fiecărui mecaniza­tor in parte. Totul se desfășoa­ră conform planului nostru o­­perativ. Inginerul mecanic Ion Cîrstei are răspunderea bunei funcționări a mașinilor, ingine­rii Gheorghe Prahoveanu, Fila­­ret Pădureanu și Gheorghe Ca­ras — șeful secției Șendriceni — dirijarea mașinilor și agre­gatelor. C­u eli trei gospodăresc rămase­­j se­ in urmă. Ne apropiem de ogoarele brune peste care semănătorile își revărsau­ sămînța belșugului recoltelor viitoare. In urma lor inginerul șef al gospodăriei, tovarășul Gheorghe Puiu, însoțit de ingi­nerii Prahoveanu și Pădureanu, măsurau cu semănăturilor­ ruleta adincimea După ce făcură asemenea cîteva sondaje se re­traseră către marginea tarla­lei pe care o jalonaseră cu ci­­teva clipe mai înainte. — In felul acesta asigurăm în­­sămiințarea uniformă a capete­lor, evităm mersul in gol al mașinilor, ne spuse tov. Puiu. Tot în acest scop noi am reglat patinele semănătorilor la inter­vale de 12.5 cm. Experiența do­­bîndită și condițiile pedoclima­tice pe care ni le oferă zona noastră ne-au determinat să a­­cordăm prioritate culturii griu­lui pentru care preconizăm în anul viitor o producție de pes­te 2 000 kg. grîu la hectar. De altfel am luat toate măsurile în acest sens. Și spunînd acestea, sări­m­ docarul care urma să-l ducă spre celelalte tarlale pe la care trecuse doar cu cîteva ore mai înainte. s-o luarăm pe urmă, pe­­n­gă lanurile de porumb care-și sloboziseră deja roadele. Tovarășul Răileanu continuă : — Anul acesta am mers pe linia compactizării însămințate cu grîu, tarlalelor Măsura luată ne va ajuta să evităm timpii neproductivi, să reducem cheltuielile de transport, înles­­nindu-ne aplicarea întrutotul a agrotehnicii griului de toamnă. Am poposit cîteva clipe pe tarlaua unde lucra brigada lui moș Trifan Lăcătușu­. — Nimic deosebit! — rapor­tă cu promptitudine brigadie­rul. Același răspuns avea să ne întâmpine și la brigada condu­să de candidata de partid Ma­ria Adochiței și cea condusă de brigadierul Vasile Zamosteanu pe care-i aflasem in plin iureș Fiecare dintre ei, insă, țintise să ne vorbească in cuvintele cele mai alese despre vrednicia comuniștilor Dumitru Amariei, Ion Atănăsoaie, Cle­m­ent Maco­­vei, Vasile Crușinschi, Octav Radu și despre ceilalți mecani­zatori : Ion Balan, Victor Ama­­randei, Ion Daniliu­c, Marin Mi­ron, Gheorghe Stu­su, Mihai Bi­­dileac care își depășeau cu re­­­gularitate norma zilnică de lu­cru, efectuau lucrări de calita­te. Pînă joi pregătiseră de­ acum 85 la sută din terenurile desti­nate înmâm­utărilor de toamnă S și stăteau bine și cu semănatul­eara, care se lăsase pe ne­­gîndite, scotea semănători­­le la drum. Tractoarele continuau să are, să deschidă drum belșugului recoltei viitoa­re, pe care cei de la „Progresul" și-l întrezăresc de pe acum ro­bust și darnic, precum ș-i vre­rea. O. TEMNEANU

Next