Zori Noi, octombrie 1964 (Anul 17, nr. 5227-5253)
1964-10-14 / nr. 5238
TEMELII TRAINICE PRODUCȚIEI ANULUI VIITOR Cu spirit gospodăresc Spre a susține cu noi amănunte rubrica „Temelii trainice producției anului viitor ", tovarășul C. Clement, redactor al ziarului nostru, a organizat o convorbire cu tovarășul ILARION CIANU, directorul I.R.U.M. Vatra Dornei, care a avut ca temă tocmai activitatea care se desfășoară pentru îndeplinirea exemplară a planului pe anul in curs și pregătirea producției anului viitor. Publicăm mai jos conținutul acestei convorbiri. — Ce experiență ați acumulat în perioada care s-a scurs de la începutul anului pe linia îndeplinirii ritmice și la toți indicii a planului de producție și cum o dezvoltați pentru a asigura realizarea integrală a sarcinilor anuale de pian ? — Un rol deosebit de important în buna desfășurare a procesului de producție l-a avut calificarea și ridicarea calificării profesionale a muncitorilor. Folosindu-ne de experiența ultimilor ani, care ne-a dovedit că dacă în toate sectoarele cheie ale producției sunt repartizați muncitori cu temeinice cunoștințe profesionale se pot aplica Cu maximum de eficiență și noi metode și procedee de lucru, am acordat o mai mare atenție ridicării calificării profesionale a muncitorilor. Mai întîi am organizat un curs de ridicare a calificării, cu o durată de 6 luni, cu lăcătușii, care, deși aveau experiență, nu cunoșteau suficientă teorie pentru executarea diferitor operații. Pe baza concluziilor trase la încheierea cursului de ridicare a calificării lăcătușilor, s-au organizat astfel de cursuri și cu strungarii, frezorii și bobinatorii. Ele se află acum la jumătatea duratei planificate și urmează să se termine la sfirșitul anului. Interesul pentru ridicarea continuă a calificării profesionale a crescut îndeosebi după ce comuniștii au vernit cu propunerea ca toți muncitorii care lucrează la diferite mașini să se străduiască să-și însușească alte două meserii. După cum era și firesc, tot comuniștii au fost cei dinții care au trecut la învățarea unei noi meserii. Acum majoritatea muncitorilor cunosc, cel puțin două meserii. Datorită acestui lucru și organizarea muncii în funcție de nevoile producției se poate face cu mai multă ușurință. Alt factor care a avut un rol hotăritor în buna desfășurare a producției a fost grija pentru aprovizionarea tehnico-materială. Pentru ca producția să se realizeze ritmic, am luat măsuri de aprovizionare cu diferite materiale odată cu dezbaterea cifrelor de plan. Am căutat apoi sa întărim serviciul de aprovizionare și să mărim relațiile cu furnizorii. Ținînd o mai strînsă legătură cu o serie de întreprinderi din țară am reușit să ne aprovizionăm și cu materiale care nu erau prevăzute prin repartiții. Din materialele declasate obținute de la alte întreprinderi noi am produs piese destul de bune, fără a fi nevoiți să rămânem vreodată în așteptarea primirii materialelor repartizate. De mare însemnătate s-a dovedit și activitatea pentru extinderea micii mecanizări. Cu fonduri de mică mecanizare la turnătorie s-a confecționat un ciur mecanic pentru cernutul pămîntului și nisipului, o tobă de curățat piesele de fontă și s-a amenajat o instalație de uscare cu raze infraroșii a miezurilor mai mici. Un asemenea uscător se pregătește și la secția electricitate pentru motoarele electrice care ies de la bobinat. O altă lucrare care vine în sprijinul creșterii producției și a productivității muncii este și instalația de sfărâmare a fontei vechi, care se află în curs de execuție. Anul acesta întreprinderea a fost dotată și cu o automacara pentru mișcarea materialelor grele și un electrocar cu care se manipulează toate materialele sub 2 tone. Munca politică desfășurată în rîndul muncitorilor de către organizația de partid, aplicarea întocmai a măsurilor tehnico-organizatorice stabilite și dezvoltarea continuă a experienței acumulate își arată roadele. Pe primele 9 luni producția globală a fost depășită cu 4,7 la sută, la producția marfa s-a realizat o valoare care depășete pe cea planificată cu 348.000 lei, iar productivitatea muncii a crescut i i 4,9 la sută. La toate aceste succese a contribuit și faptul că permanent am ținut o strînsă legătură cu beneficiarii. — Faceți și cîteva referiri asupra felului cum e gospodărit metalul. — Folosirea cu cât mai mult spirit gospodăresc a metalului constituie intr-adevăr o preocupare de frunte. Urmărind să obținem cit mai puține pierderi de metal, am trecut la folosirea șabloanelor la croitul tablei. Deșeurile rezultate la montaj au început să fie întrebuințate la strungărie pentru confecționarea unor piese de dimensiuni mai mici. Mai bine de 20 la sută din șuruburile care altădată se făceau din bare întregi se confecționează acum din deșeuri. La turnătorie se manifestă mai multă grijă pentru a nu se produce piese supradimensionate. Pentru prelucrare se lasă o toleranță minimă, fără a dăuna însă calității pieselor. De cîtva timp se aplică și un alt procedeu care asigură reducerea pierderilor de metal. E vorba de schimbarea modului de turnare a roților de diferite dimensiuni. Gaura roții, care pînă nu de mult se scobea în materialul brut, se face acum (Continuare în pagina a 3-a). I Anul XIX nr. 52384 pagini 20 bani miercuri 14 octombrie 1964 Delegația guvernamentală a R. P. Române a sosit in Pakistan KARACI 13 (Agerpres). Trimisul special Agerpres, Ion Gălățeanu, transmite : Președintele Consiliului de Miniștri al R. P. Române, Ion Gheorghe Maurer, însoțit de Emil Bndriaraș, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, și de prof. univ. Paul Niculescu - Mizil, deputat în Marea Adunare Națională, secretar al Comisiei de invățămînt și cultură al Marii Adunări Naționale, a sosit marți in capitala Pakistanului, Karaci, intr-o vizită de prietenie. La aeroportul din Karaci, oaspeții romini au fost intîmpinați de ministrul afacerilor externe al Pakistanului, Z. A. Bhutto, și de alte personalități oficiale pakistaneze. Au fost prezenți șefi ai unor misiuni diplomatice, acreditați în Pakistan. Au fost intonate imnurile de stat ale R. P. Nomine și Pakistanului. Președintele Consiliului de Miniștri al R. P. Române a trecut în revistă garda de onoare. Seara, ministrul afacerilor externe al Pakistanului a oferit un dineu în cinstea oaspeților. Manifestare închinată lui Ciprian Porumbescu Biblioteca raională din Câmpulung a organizat, la casa raională de cultură, o frumoasă manifestare închinată compozitorului Ciprian Porumbescu. Cu acest prilej, prof. Ștefan Pavelescu a evocat viața și opera celui care, în scurta sa viață, a compus peste 200 lucrări muzicale de o remarcabilă valoare artistică, lăsînd muzicii românești o moștenire bogată. In încheiere, orchestra și soliștii școlii medii „Dragoș Vodă" din localitate au prezentat selecțiuni din opereta „Crai Nou“, precum și „Balada pentru vioară și pian“. Coresp. ART. IGN VTESCU Aspect de la fabrica de zahăr „Șiretul“ din Bucecea care se află în plin proces de producție. (Foto : D. VIN ȚI SA) ZILE PE CAMPANIE Ritm mai intens la arături și insămînțări! Pășim îndată in cea de a doua parte a lunii octombrie. Zilele sînt numărate pină la încheierea epocii optime de însămînțare a cerealelor păioase de toamnă. Cu toate acestea, se constată că se lucrează intr-un ritm scăzut la araturi, iar că urmare — și la insămințări. Iată : în trecută, în G.A.C. din săptămâna regiune s-a mers cu un ritm mediu zilnic de numai 17,8 la sută la arături pentru însămînțare și 60,2 la sută la semănat, față de plan. După cum se vede, arăturile decurg inadmisibil de încet, deși normal și necesar ar fi ca viteza zilnică de lucru să fie mai mare în comparație cu cea realizată la însămînțări, care nici ea nu este pe măsura posibilităților. Nici în ultimele două zile situația nu-i mai bună, ritmul mediu realizat crescînd la numai 39,7 la sută la arături și scăzind la 5-1,5 la sută la însămînțări. De ce aceasta ? Pentru că nu se manifestă peste tot suficientă preocupare în ceea ce privește grăbirea eliberării, terenului de culturile tîrzii și în primul rînd a acelor tarlale ce sînt destinate pentru însămînțări. De aceea, multe tractoare stau nefolosite. Se mai întâmplă însă ca, pe unele locuri, mecanizatorii să nu lucreze intens, deși există teren eliberat. Asemenea deficiențe trebuie lichidate fără întîrziere. Potrivit situației de aseară, in regiune, planul la arături pentru însămînțare era realizat numai in 73,3 proporție de 73,3 la sută, pe cind această lucrare trebuia să fi fost deja încheiată. Mai sunt de arat încă peste 37.000 ha. Or, dacă se merge cu un ritm zilnic de numai 3509 hectare, cum s-a întâmplat in ultim de două zile, "înseamnă că există pericolul de a nu se putea încheia însămînțările in limitele epocii optime, ținînd cont și de faptul că, înainte de semănat, terenul trebuie lăsat să se taseze bine. Desigur, sunt deja unități care au și încheiat cu însămînțările. Exemplul acestora trebuie urmat de toți oamenii muncii din agricultura regiunii. Redăm mai jos un tabel din care se vede stadiul executării arăturilor pentru însămînțare și semănatului. Procentele vorbesc de la sine. Cel mai mult trebuie să le dea de gindit factorilor de răspundere din raza orașului Botoșani și din raioanele Rădăuți și Gura Humorului. Situația lucrărilor la data de 13 oct. a. c. (%) Unitatea administrativă alături însămînțări _________________________________________ (total) Botoșani — raion 76,8 68,8 Botoșani — oraș 57,6 52,8 Dorohoi 71,3 64,7 Fălticeni 72,3 70,5 Gura Humorului 64,8 59,6 Rădăuți 61,8 55,7 Săveni 77,6 71,5 Suceava — oraș 70,3 63,6 Total G.A.C. 71,9 65,7 G.A.S.______________________________92,8 78,2_ Total general : 73,3 66,5 Inoe '/. /. siaie. Primului secretar al C.C. al P.C.U.S., Președintelui Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., Tovarășului N. S. HRUȘCIO, Președintelui Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., Tovarășului A. S. MIKOIAN Zborul navei cosmice „Voshod" a fost urmărit în țara noastră, ca și în întreaga lume, cu adine interes și admirație. Excepționala realizare a cosmonautieilor sovietice, comportînd crearea unei nave de mare capacitate, cu sistemele pilotare perfecționat, și a unei rachete purtătoare deosebit de puternice, constituie o nouă și strălucită mărturie a nivelului înalt de dezvoltare atins de știința și tehnica sovietică. Uniunea Sovietică, primul satelit artificial al Pămîntului și pe primii care a lansat cosmonauți, continuă să se afle în avangarda explorării Cosmosului. Lansarea intr-o singură nava a unui echipaj alcătuit din trei cosmonauți, crearea posibilității, ca oamenii de știință să studieze nemijlocit problemele zborului .iterastrul marchează un cutezător pas înainte pe calea cuceririi spațiului cosmic. Succesele uimitoare ale cosmonauticii fac să devină tot mai apropiată perspectiva ca omul să pășească pe alte planete ale sistemului solar. Lansarea navei cosmice „Vos.bod“ a demonstrat încă o dată ce imense posibilități se descind, cmc! geniul uman și minunatele mijloace tehnico - științifice ale vremurilor noastre sunt puse în slujba progresului, a supunerii naturii spre folosul omenirii. Cu acest prilej vă felicităm calduros pe dv. și prin dv. Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, guvernul U.R.S.S. și întregul popor sovietic." Felicităm pe eroicii cosmonauți Komarov, Egorov și f coktistov, pe oamenii de știință și constructorii care au creat și echipat nava „Voshod", pe toți cei care și-au adus contribuția la această remarcabilă realizare . GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Ajutați de mecanizatori Harnicii colectiviști din Bobulești — Ștefănești, raionul Botoșani, lucrează din zori și pînă seara tîrziu la recoltatul culturilor prășitoare, la semănatul păroaselor de toamnă etc. Ei au recoltat și treierat floarea-soarelui de pe suprafața de 350 ha., au cules porumbul de pe sute de hectare și au săpat sfecla de zahăr de pe mai bine de 100 ha., pe care au și transportat-o la baza de recepție. In același timp s-a strîns de pe câmp și o mare cantitate de dovleei care sînt folosiți în hrana animalelor sau se insilozează în amestec cu nutrețuri. Alături de colectiviști, bine lucrează și mecanizatorii ce deservesc această gospodărie. Ei ai însămînțat aici, în condiții agrotehnice corespunzătoare, o suprafață, de aproape 600 ha. cu grîu. Colectiviștii din Bobulești folosesc din plin timpul bun de lucru. Hotărirea lor este ca toate muncile din actuala campanie să fie terminate la vreme, iar calitatea lor să fie bună. Coresp. D. GH. MELIN 11, - ^\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\^^^ ^ insămînțatul griului la brigada din /.ahoreni, a G.A.C. Bold,raionul Săveni. (Foto : D. HUȘAM ) DIN CARNETUL REPORTERULUI N -am întilnit la Sulița alaiul voios al tinerelor fete și al satirilor, cum ar lăsa să se bănuiască din titlul pus in fruntea acestor rinduri, nici pe veselul Dionisos poftind toiag împodobit cu iederă și pe cap cunună din viță de vie, cum ne încredințează mitologia, că pășea veselul zeu la sărbătorile culesului , întilnit nici n-am neînțeleptul Silon, auzit nici n-am sunetele dulci ale flautelor, naiurilor și timpanelor ne ■lipsite de la astfel de ceremonii. N-am curtea găsit, în cramei decit obișnuitele căruțe purtîind coșuri pline cu struguri sau aurii, rubinii butoaie pregătite pentru a tăriile mustului în lorile și aromele nuri. In locul săpt am găsit colectiviș cel puțin tot atît plini de bucurie ca de la mitologicele ăsiace. De §J filomisiaca (ără tisătuța lui Dumitru Filip cotisem din uliță drept in fața cîntarului. Nerăbdători, caii frămintau sub copite pămîntul încă reavăn de brumele dimineții, astfel că oricât de repede s mișcau Dumitru Talpari și Mihai Diaconiță cu descărcatul coșurilor grele de struguri nu se puteau asumpăra nerăbdarea. — Ți s-au îmbătat caii. Dacăzând la o vorbă căruțașului, 21 tacă, anu 1 mure, tot aruncă unu Acesta se mulțumi saruncînd doar o privire care să spună : „Haideți mai repede * că acuși ne apucă seara și mai am încă vreo două drumuri de … , făcut pînă la, Oheleșle și înapoi". 2 După-amiaza era calmă. Vu lu^ mina blinda.Nici un firicel de ^ ‘ vint nu înfiora crengile salcâmi^ . lor din preajmă, nici un nor, nu gpăta albastrul curat al cerului. ‘ , In gura cramei tocătoarea • își d > mina cântecul ei neîntrerupt, zdro ^ ■ bind boabele de mărgăritar ale ^ strugurilor dolofani. Musia] curgea^ •limpede intr-o budană, făcând ^ 1 spume, ca apa la bulboane. Pe ^ ‘ lingă pereți, rânduite faimos» bu-^ < ' toate enorme, cu cercuri noi, vii^ pănate cu papură, • »așteptau* ' primească rîul ■ ■ dulce -ce se re- ’ vărsa deocamdată m budăna' în- scăpătoarfe. Doar unul ân" "fund^ ’ borborescă nedeslușit și o’ spumai albă i Stăruia Asta-i din via zise brigadierul în jurul randi. í „Ciubotarii ^ .1OU1C.HU Mihai An-^ Acolo avem mai mu’ta so ^ de viță, dar cea mai multă i că am cules-o câteva zile „tul-< lni“, ton. iurie timpurie, așa mai întîi. Peste buretul pe care-l vedeți o să fie î vin in lege. Atunci să veniți să-l gustați ! ^ Am reținut ademenitoarea invitație și ne-am purtat pașii in alte locuri, de unde veneau neintrerupt mașina gospodăriei , deci și căruțele pline cu lăzi.ă tot fie vreo cîțiva de atunci, rupse din nou tăcerea brigadierul Anton. Obeleșul ăsta era o pacoste tive s. N. CINTEC (Continuare in pa am j O