Zori Noi, mai 1971 (Anul 24, nr. 7266-7291)
1971-05-16 / nr. 7279
A Ijk^Ah PROLETARI DA TOATE IAR06 UMm^1 Organ al Comitetului județean Suceava ai P.C.R. și ai Consiliului popular județean ANUL XXV Nr. 7279 duminică 16 mai 1971 4 pagini 30 bani .Problema centrală a dezvoltării învățămîntului: îmbunătățirea legăturii cu practica ÎN ACEST NUMĂR: CALIINOSCOP DUMICAI — STUDII DE ISTORIE ORĂȘENEASCĂ MEDIEVALA — SENSIBILITATE ÎNSCRISĂ ÎN LEMN în pag. 2 în pag. 3 Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la Complexul avicol din Titu In cursul dimineții de sîmbătă, tovarășul Nicolae Creadșescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, împreună cu tovarășul Manea Mănescu, membru Comitetului Executiv, al Preaszidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului Economic, a făcut o vizită de lucru la Complexul avicol Titu din județul Dîmbovița. Secretarul general al partidului este întîmpinat cu deosebită căldură de un mare număr de țărani cooperatori, din comunele Lunguieți, Răcari, Poiana, Corbii Mari, Brănești, Costești - Vale, Potlogi, Odobești, Titu și din alte sate din împrejurimi. Cei prezenți ovaționează îndelung pentru partid, pentru conducătorul partidului și statului. Tovarășul Nicolae Ceaușescu este salutat la sosirea sa la Complexul avicol din Titu de tovarășii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, ministrul agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor, Matei Gurgiu, ministrul construcțiilor industriale, de membri ai conducerii Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor. Sunt de față tovarășul Nicolae Tăbîrcă, prim - secretar al Comitetului județean Dîmbovița al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, și alți reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat. Oaspeții sînt invitați să viziteze mai întîi moderna stație de incubație a complexului, unde se află expoziții de prezentare a celor mai importante realizări din sectorul avicol obținute la nivelul întregii țări. Apoi, directorul general al Complexului avicol Titu, Viorel Chiriță, prezintă tovarășului Nicolae Ceaușescu și celorlalți oaspeți parametrii noii unități dată parțial în folosință, cu un an și jumătate mai devreme, obiectiv de seamă în realizarea sarcinilor ce stau în fața zootehniei, precum și preocupările specialiștilor de aici de a înfăptui în mod exemplar sarcinile trasate de partid și de stat. Organizat pe principiul producției industriale, complexul de la Titu are nouă ferme specializate în producerea de ouă, pentru creșterea păsărilor de producție, incubatoare, fabrică de autrețuri,combinate și abator propriu. El cuprinde 147 hale spațioase, în care procesele sunt mecanizate și automatizate. Recent au intrat în funcțiune patru ferme de producție și au fost livrate primele tone de carne de pasăre pentru aprovizionarea populației bucureștene. Secretarul general al partidului se interesează îndeaproape de măsurile întreprinse în vederea creșterii eficienței economice și a asigurării dezvoltării, concomitent cu producția de carne, și a celei de ouă. Răspunzînd, conducerea ministerului subliniază, totodată, că în faza finală complexul va produce 20.000 tone carne de pasăre — a zecea parte din producția marfă prevăzută la sfîrșitul actualului cincinal. Oaspeților li se prezintă în continuare aproximativ 50 de utilaje, realizate de uzinele mecanice ale agriculturii, care au contribuit la mecanizarea proceselor de producție în toate fermele avicole din țară. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți oaspeți sunt salutați de președinții mai multor cooperative agricole de producție din apropiere, care, în numele țăranilor cooperatori din comunele lor, exprimă adînca mulțumire de a avea ca oaspete pe secretarul general al partidului. .Ei înmânează tovarășului Nicolae Ceaușescu, celorlalți oaspeți, cadouri simbolice, angajîndu-se să-și aducă întreaga contribuție la dezvoltarea cooperativelor lor, la creșterea producției și îmbunătățirea activității economice, ca semn al recunoștinței pentru noile măsuri întreprinse de partid și de stat în vederea creșterii bunăstării țărănimii cooperatiste. Adresîndu-se cooperatorilor de față, tovarășul Nicolae Ceaușescu le mulțumește pentru primirea călduroasă făcută, le urează sănătate și fericire, noi succese în munca pentru obținerea unor recolte bogate. Oaspeții vizitează apoi halele de creșterea puilor pentru carne. Discuțiile ample purtate de tovarășul Nicolae Ceaușescu, de ceilalți conducători de partid și de stat cu specialiști, cu cadre de răspundere din Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor, indicațiile secretarului general al partidului date și cu acest prilej pentru dezvoltarea mai rapidă a sectorului avicol, au constituit un nou imbold în activitatea oamenilor muncii de pe ogoare în înfăptuirea mărețelor sarcini trasate de Congresul X-lea al partidului pentru dezavoltarea creșterii păsărilor în țara noastră. (Agerpres). Aspect de muncă de la Uzina de utilaje și piese de schimb din Suceava Foto : D. VINTILA i ü puritatea VĂZDUHURILOR HUTAIÉI Pămîntul Putnei este, el însuși, istorie. Aici, Ștefan, măritul domn, își odihnește anii trecuți în crîncenă încleștare cu alte neamuri, întru apărarea ființei Moldovei, așa cum i-o lăsaseră străbunii. Aici, o noapte, Eminescu a visat, nedormind, la înălțarea, în timpuri, a României. Așa vor fi gindind profesorii liceului din Vicovu de Sus, evocînd anume fapte din vechime chiar acolo, în locuri vecine, pe pămîntul de istorie al Putnei. Elevii lor sînt, de fapt, urmașii plăcșilor care au stat pavăză Moldovei. Ei, sub alte destine istorice, străluminate de împlinirile erei noastre socialiste, vor intra, cu puterile neostoite, în veacul ce vine. Deocamdată, fac bucurii părinților și profesorilor, învățind bine. Au deschis o expoziție de desene, pe care, curînd, au mutat-o, mai la larg, în sala căminului cultural, punînd-o, deci, sub ochii întregii comune. Elevii liceului din Vicov au desenat, toți, flori. Cu puritatea văzduhurilor Putnei. FLORIN BRATU ■ I • La Exploatarea minieră „Leșu Ursului", care deține ponderea în ansamblul ramurii miniere sucevene, s-au făcut primii pași pentru aplicarea unui eficient studiu cu privire la policalificarea muncitorilor. Avînd ca scop utilizarea deplină a mecanismelor — mașini de încărcat, trolii, perforatoare etc. — a fost creat un curs de mineri mecanizatori, urmat, pentru început, de 30 de muncitori. Acestora li se predau cunoștințe referitoare la exploatarea rațională a mașinilor, întreținerea lor corectă și înlăturarea unor defecțiuni. Extinderea procedeului și în alte sectoare de activitate va avea ca rezultat reducerea numărului de muncitori auxiliari, sporirea substanțială a productivității muncii. • In unitățile de industrializare a lemnului de pe cuprinsul județului se află în curs de extindere un eficient procedeu de debitare, numit sistemul nordic; în ultimul timp, acest sistem se aplică și la Fabrica de cherestea din Vama. Calculele arată că, pe această cale, se obține diminuarea cu 8 la sută a pierderilor de lemn și, consecință directă, sporirea, cu același procent, a randamentului tehnic. • Desfășurarea normală a activității în unitățile de exploatare și industrializare a lemnului implică execuția unei largi rețele de drumuri, construirea de poduri. La U.E.I.S. Moldovița, preocuparea pentru utilizarea rațională a lemnului s-a concretizat în aplicarea, în executarea lucrărilor amintite, a unor soluții noi. Aceasta are ca urmare economisirea, în perioada care a trecut de la începutul anului, a 150 m.c. lemn rotund de rășinoase. Notăm, de asemenea, că în perioada la care ne-am referit au fost pietruite 12 km. drumuri auto, s-au executat lucrări de finisaj la terasamente și suprastructură pe 32 km. drumuri auto. • Țăranii cooperatori din comuna Adîncata sunt hotărîți să răspundă prin fapte măsurilor luate de partidul și statul nostru pentru îmbunătățirea condițiilor lor de trai. Ei s-au angajat să livreze peste plan în acest an, la fondul centralizat al statului 40 tone porumb, 200 tone cartofi, 100.000 ouă, 6 tone carne și 240 hectolitri lapte. (De la corespondenții noștri : TH. MANCAS, G. SIRETEANU, SAVA DRENEA) O discuție „pe viu" în abatajul 10 sud — Exploatarea minieră „Fundu Moldovei", asupra calității minereului Concursul - festival „Simeon Florea Marian" In cadrul manifestărilor prilejuite de prima ediție a concursului - festival de etnografie și folclor „Simeon Florea Marian“, ieri dimineață a avut loc, la Muzeul județean Suceava, vernisajul unei expoziții de etnografie și artă populară. Au fost prezenți tovarășii Ștefan Panaitiu, secretar al comitetului județean de partid, Nicolae Morariu, prim - vicepreședinte al comitetului executiv al consiliului popular județean, alți reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat. .De asemenea, au participat prof. Alex. Amzulescu, secretar științific al Institutului de etnografie și folclor al Academiei Republicii Socialiste România, dr. Tancred Bănățeanu, directorul Muzeului de artă populară al Republicii Socialiste România, compozitorul Ludovic Paceag și pictorul Vasile Savonea, din partea Casei centrale a creației populare, artiști populari, oameni de cultură și artă din județul și municipiul Suceava. Luînd cuvîntul cu acest prilej, tovarășul Nicolae Morariu a subliniat grija pe care partidul și statul nostru o acordă păstrării și îmbogățirii tradițiilor noastre folclorice, amploarea pe care a luat-o în ultimii ani activitatea de cercetare și valorificare a tuturor genurilor artei populare din țara noastră, concursul - festival „Simeon Florea Marian" fiind tocmai o expresie elocventă a preocupărilor de stimulare și valorificare a folclorului sucevean. In continuare, cei prezenți au vizitat sălile în care sunt expuse un mare număr de obiecte executate de creatori populari din satele județului Suceava — cusături, țesături, încrustații în lemn etc. — obiecte cu care aceștia și-au marcat prezența în competiție. Intr-una din sălile expoziției s-a desfășurat apoi o șezătoare - concurs, cu care prilej au evoluat în fața juriului și a spectatorilor prezenți la manifestare treizeci de rapsozi populari din diferite localități ale județului — interpreți din muzică vocală și instrumentală și recitatori. „Arta populară —o manifestare complexă a geniului popular“ — s-a intitulat simpozionul susținut, în continuare, în sala mică a casei de cultură a sindicatelor, de către prof. Al. Amzulescu, dr. Tancred Bănățeanu și pictorul V. Savonea, care au relevat locul pe care-1 ocupă folclorul în cultura noastră națională, insistînd asupra caracteristicilor artei populare sucevene, asupra capacității ei de-a oglindi fidel particularitățile spirituale ale locuitorilor Țării de Sus. In încheierea manifestărilor, pe scena casei de cultură a sindicatelor s-a desfășurat un amplu spectacol folcloric intitulat „Ctitori de frumusețe", la care și-au dat concursul formații muzical - coregrafice și soliști ai căminelor culturale din Frătăuții Vechi, Fundu Moldovei, Alma, Deia, Horodniceni, ai Școlii generale din Pîrtești de Jos și ai Casei de cultură din Gura Humorului. * Asupra acestei importante acțiuni culturale vom reveni într-unul din numerele viitoare ale ziarului nostru. Moment din șezătoarea - concurs, desfășurată în ambianța expoziției de etnografie și artă populară Pe ogoarele județului, întreținerea culturilor de primăvară decurge sub semnul operativității. Necesitatea încadrării în grafice in perioada optimă, ca și utilitatea efectuării unor lucrări de calitate sunt, în marea majoritate a unităților, sunt apreciate de specialiști, mecanizatori, cooperatori. Zilnic, pe terenurile cultivate cu plante prășitoare pot fi întîlniți mii de oameni. Mai avansat este prășitul la cultura sfeclei de zahăr care, în acest an, este semănată în județul nostru pe o suprafață de 4.295 ha. Pînă ieri, 15 mai, prașila întîi în cooperativele agricole de producție s-a efectuat pe 1.600 ha., ceea ce reprezintă 37,2 la sută din suprafața cultivată. Dintre unitățile care au terminat pînă acum prașila oarbă la sfeclă sînt cele din Drăgușeni, Șcheia, Mitoc. Paralel cu această lucrare, în numeroase unități mecanizatorii erbicidează lanurile cu cartofi, in, grîu și alte culturi. La cooperativa agricolă de producție Zamostea, prășitul sfeclei se află pe agenda celor mai importante preocupări ale țăranilor cooperatori. Pînă acum, din 100 ha. semănate cu această plantă s-au prășit 30 ha. Pe tarlaua denumită „Ștefan" în suprafață de 12 ha., lucrarea a și fost terminată. In continuare, zeci de țărani cooperatori, organizați pe echipe, muncesc în tarlalele „Toloacă“ (12 ha.) și „Ciomîrtan" (17 ha.).Dintre cei ce participă cel mai activ la lucru, enumerăm pe Agrepina Reuțu, Victor Mihaliuc, Gheorghe Levischi, Elvira Ciubotaru. Prașila guliilor furajere este altă lucrare actuală. Pînă acum, din suprafața de 20 ha. însămînțată cu această plantă s-a prășit jumătate, pe unele tarlale lucrarea fiind încheiată. O preocupare ceea ce privește deosebită în întreținerea culturilor de primăvară și executarea unor lucrări corespunzătoare din punct de vedere agrotehnic am întîlnit și la ferma de stat Zvorîștea, aparținând de I.A.S. Suceava. Printr-o organizare rațională muncii de către șeful fermei, a tovarășul inginer Titus Dan, pînă acum au fost erbicidate 100 ha, cartofi, ceea ce reprezintă 90,9 la sută din suprafața totală, rebilonarea în aceeași cultură realizîndu-se pe 40 ha. In continuare, eforturile mecanizatorului Dumitru Frunză sînt îndreptate spre terminarea erbicidării celor 150 ha. cu grîu, din care, la data raidului nostru erau realizate 60 ha. O muncă intensă am întîlnit și la grădina de legume a fermei. 40 de oameni plantau 1 ha. tomate și două ha. varză roșie. Altă echipă lucra din plin la terminarea prașilei pe cele 8 ha. cu ceapă arpagic aflate în grădină, care, după cum ne informa șeful fermei, vor fi erbicidate în totalitate. Intr-o altă parcelă, de 10 ha., tractoristul Gheorghe Ciubotaru semăna fasole pentru păstăi din soiul „Favorit", în cultură , pură. Și la unitatea vecină, cooperativa agricolă , de producție Zvorîștea, s-a început întreținerea culturilor. Vineri, peste 200 țărani, cooperatori din brigada Stânca lucrau de zor în tarlaua „Lojoc", la prășit sfeclă de zahăr. ION BĂNCESCU ÎNTREȚINEREA culturilor, sub semnul mm ■« W flan ■ >■ w gna operativității și calității • Alături de celelalte ramuri ale economiei noastre naționale, industria chimică va fi bogat reprezentată la tîrgurile și expozițiile internaționale din acest an. Astfel, după Tripoli, Cairo, Tokio, Milano, Goteborg și Paris, produsele industriei chimice românești vor mai fi expuse, în acest an, la alte 20 de manifestări internaționale similare. • La Brașov au început pregătirile pentru fabricarea unei noi familii de tractoare de 55 C.P. Printre noile produse se află un tractor care va fi utilizat pentru acționarea unei largi game de utilaje în viticultură și legumicultura. El este prevăzut cu comenzi automate pentru priză și transmisie și dispune de opt trepte de viteză pentru mersul înainte și două înapoi. De asemenea, el are două prize de putere:— una pentru 540 rotații f* pe minut și alta pentru 1.000 rotații. • Un colectiv al întreprinderii „Electromontaj", din Sibiu, a început construcția liniei electrice aeriene de 220 kV. Lotru — Cîineni — Sibiu. Această magistrală va reprezenta principala cale de transport a energiei produse de viitoarea hidrocentrală de pe Lotru. Ea va racorda uzina electrică de la Ciungei la sistemul energetic național prin stația de conexiuni de 400/220 kV Sibiu, una dintre cele mai mari din țară, aflată în prezent în fază avansată de montaje BUDAPESTA. La Budapesta au sosit sîmbătă dimineața într-o vizită de prietenie Edward Gierek, prim - secretar al C.C. al P.M.U.P., și Piotr Jaroszewicz, membru al Biroului Politic al C.C. P.M.U.P., președintele Connsiliului de Miniștri al R.P. Polone, transmite agenția M.T.I. NEW YORK 15 (Agerpres). Incertitudinile monetare au continuat să provoace neliniște în cercurile financiare americane, după măsurile luate în Europa occidentală în problema crizei dolarului. După două ședințe de mare agitație și de puternică nervozitate, , piața de schimburi din New York a revenit la un calm relativ, deși dolarul a continuat să se deprecieze în raport cu monedele vest - europene reevaluate sau flotante. (Amănunte în pag. a IV-a). • CAIRO. — Adunarea Națională a Republicii Arabe Unite l-a ales,vineri seara, pe Hafez Badawi în funcția de președinte al acestui organism, anunță agenția MEN.Alte informații privind situația din R.A.U. în pag. a IV-a). In construcție : TRANS-SAHARIANUL Ceea ce părea pentru unii aproape o utopie, in urma reuniunii de la Addis Abeba a Comisiei Economice a O.N.U. pentru Africa din 1964, cînd s-a luat hotărirea de a se construi aceasta „axa a civilizației", care este Trans - saharianul, marea șosea care va lega Marea Mediterana de inima Africii, a început să prindă, încă de anul trecut, contur. Lucrările de construcție pentru realizarea acestui important obiectiv al țârilor africane din zona, care va face ca traversarea Saharei sa se transforme dintr-o veritabila expediție, într-un voiaj, se desfașoara cu succes. Conform proiectului, realizat de Societatea de studii tehnice și economice din Paris și Institutul central de construcții din Praga, Trans - saharianul pornește de la El Goba, din centrul Algeriei, punct cu care capitala țârii este pusâ în legatura printr-o șosea asfaltată, și va atinge localitățile CBENGA corespondentul Agerpres la Alger (Continuare in pagina a lll-a)