Zori Noi, mai 1971 (Anul 24, nr. 7266-7291)

1971-05-16 / nr. 7279

A I­jk^Ah PROLETARI DA TOATE IAR06 UMm^1 Organ al Comitetului județean Suceava ai P.C.R. și ai Consiliului popular județean ANUL XXV Nr. 7279 duminică 16 mai 1971 4 pagini 30 bani .Problema centrală a dezvoltării învățămîntului: îmbunătățirea legăturii cu practica ÎN ACEST NUMĂR: CALIINOSCOP DUMICAI — STUDII DE ISTORIE ORĂȘENEASCĂ MEDIEVALA — SENSIBILITATE ÎNSCRISĂ ÎN LEMN în pag. 2 în pag. 3 Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la Complexul avicol din Titu In cursul dimineții de sîmbătă, tovarășul Nicolae Creadșescu, secretarul general al­­ Partidului Comunist Ro­mân, președintele Consiliului de Stat, împreună cu tovarășul Manea Mănescu, membru Comitetului Executiv, al Pre­as­zidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului Economic, a făcut o vizită de lucru la Complexul avicol­­ Titu din județul Dîm­bovița. Secretarul general al parti­dului este întîmpinat cu deo­sebită căldură de un mare nu­măr de țărani cooperatori, din comunele Lunguieți­, Răcari, Poiana, Corbii Mari, Brănești, Costești - Vale, Potlogi, Odo­­bești, Titu și din alte sate din împrejurimi. Cei prezenți o­­vaționează îndelung pentru partid, pentru conducătorul partidului și statului. Tovarășul Nicolae Ceaușescu este salutat la sosirea sa la Complexul avicol din Titu de tovarășii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., vice­președinte al Consiliului de Miniștri, ministrul agriculturii, industriei alimentare, silvicul­turii și­ apelor, Matei Gu­rgiu,­ ministrul construcțiilor indus­triale, de membri ai conduce­rii Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silvi­culturii și Apelor. Sunt de față tovarășul Nico­lae Tăbîrcă, prim - secretar al Comitetului județean Dîmbo­vița al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, și alți reprezentanți ai orga­nelor locale de partid și de stat. Oaspeții sînt invitați să vi­ziteze mai întîi moderna sta­ție de incubație a complexu­lui, unde se află expoziții de prezentare a celor mai impor­tante realizări din sectorul a­­vicol obținute la nivelul între­gii țări. Apoi, directorul gene­ral al Complexului avicol­­ Titu, Viorel Chiriță, prezintă tovarășului Nicolae Ceaușescu și celorlalți oaspeți parametrii noii unități dată parțial în fo­losință, cu un an și jumătate mai devreme, obiectiv de sea­mă în realizarea sarcinilor ce stau în fața zootehniei, pre­cum și preocupările specialiș­tilor de aici de a înfăptui în mod exemplar sarcinile trasa­te de partid și de stat. Organizat pe principiul pro­ducției industriale, complexul de la Titu are nouă ferme specializate în producerea de ouă, pentru creșterea păsări­lor de producție, incubatoare, fabrică de­­ autre­țuri,combina­­te și abator propriu. El cu­prinde 147 hale spațioase, în care procesele sunt mecanizate și automatizate. Recent au in­trat în funcțiune patru ferme de producție și au fost livrate primele tone de carne de pa­săre pentru aprovizionarea populației bucureștene. Secretarul general al parti­dului se interesează îndeaproa­pe de măsurile întreprinse în vederea creșterii eficienței e­­conomice și a asigurării dez­voltării, concomitent cu pro­ducția de carne, și a celei de ouă. Răspunzînd, conducerea ministerului subliniază, totoda­tă, că în faza finală complexul va produce 20.000 tone carne de pasăre — a zecea parte din producția marfă prevăzută la sfîrșitul actualului cincinal. Oaspeților li se prezintă în continuare aproximativ 50 de utilaje, realizate de uzinele mecanice ale agriculturii, care au contribuit la mecanizarea proceselor de producție în toa­te fermele avicole din țară. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți oaspeți sunt salutați de președinții mai multor coope­rative agricole de producție din apropiere, care, în numele țăranilor cooperatori din co­munele lor, exprimă adînca mulțumire de a avea ca oaspete pe secretarul general al­­ partidului. .Ei înmânează to­­­varășului Nicolae Ceaușescu, celorlalți oaspeți, cadouri sim­bolice, angajîndu-se să-și adu­că întreaga contribuție la dez­voltarea cooperativelor lor, la creșterea producției și îmbu­nătățirea activității economice, ca semn al recunoștinței pen­tru noile măsuri întreprinse de partid și de stat în vederea creșterii bunăstării țărănimii cooperatiste. Adresîndu-se cooperatorilor de față, tovarășul Nicolae Ceaușescu le mulțumește pen­tru primirea călduroasă făcu­tă, le urează sănătate și feri­cire, noi succese în munca pentru obținerea unor recolte bogate. Oaspeții vizitează apoi hale­le de creșterea puilor pentru carne. Discuțiile ample purtate de tovarășul Nicolae Ceaușescu, de ceilalți conducători de par­tid și de stat cu specialiști, cu cadre de răspundere din Mi­nisterul Agriculturii, Indus­triei Alimentare, Silviculturii și Apelor, indicațiile secreta­rului general al partidului da­te și cu acest prilej pentru dezvoltarea mai rapidă a sec­torului avicol, au constituit un nou imbold în activitatea oa­menilor muncii de pe ogoare în înfăptuirea mărețelor sar­cini trasate de Congresul X-lea al partidului pentru dez­a­­voltarea creșterii păsărilor în țara noastră. (Agerpres). Aspect de muncă de la U­zina de utilaje și piese de schimb din Suceava Foto : D. VINTILA i­ ü puritatea VĂZDUHURILOR HUTAIÉI Pămîntul Putnei este, el însuși, istorie. Aici, Ștefan, măritul domn, își odihnește anii trecuți în crîncenă în­cleștare cu alte neamuri, întru apărarea ființei Moldo­vei, așa cum i-o lăsaseră străbunii. Aici, o noapte, Eminescu a visat, nedormind, la înălțarea, în timpuri, a României. Așa vor fi gindind profesorii liceului din Vicovu de Sus, evocînd anume fapte din vechime chiar acolo, în locuri vecine, pe pămîntul de istorie al Putnei. Ele­vii lor sînt, de fapt, urmașii plăcșilor care au stat pa­văză Moldovei. Ei, sub alte destine istorice, strălumi­nate de împlinirile erei noastre socialiste, vor intra, cu puterile neostoite, în veacul ce vine. Deocamdată, fac bucurii părinților și profesorilor, învățind bine. Au deschis o expoziție de desene, pe care, curînd, au mu­tat-o, mai la larg, în sala căminului cultural, punînd-o, deci, sub ochii întregii comune. Elevii liceului din Vi­­cov au desenat, toți, flori. Cu puritatea văzduhurilor Putnei. FLORIN BRATU ■ I • La Exploatarea minieră „Leșu Ursului", care deține ponderea în ansamblul ramu­rii miniere sucevene, s-au fă­cut primii pași pentru aplica­rea unui eficient studiu cu privire la policalificarea mun­citorilor. Avînd ca scop utili­zarea deplină a mecanismelor — mașini de încărcat, trolii, perforatoare etc. — a fost creat un curs de mineri me­canizatori, urmat, pentru în­ceput, de 30 de muncitori. A­­cestora li se predau cunoștin­țe referitoare la exploatarea rațională a mașinilor, întreți­nerea lor corectă și înlătura­rea unor defecțiuni. Extinde­rea procedeului și în alte sec­toare de activitate va avea ca rezultat reducerea numărului de muncitori auxiliari, spori­rea substanțială a productivi­tății muncii. • In unitățile de industria­lizare a lemnului de pe cu­prinsul județului se află în curs de extindere un eficient procedeu de debitare, numit sistemul nordic; în ultimul timp, acest sistem se aplică și la Fabrica de cherestea din Vama. Calculele arată că, pe această cale, se obține dimi­nuarea cu 8 la sută a pier­derilor de lemn și, consecință directă, sporirea, cu același procent, a randamentului teh­nic. • Desfășurarea normală a activității în unitățile de ex­ploatare și industrializare a lemnului implică execuția unei largi rețele de drumuri, construirea de poduri. La U.E.I.S. Moldovița, preocupa­rea pentru utilizarea rațională a lemnului s-a concretizat în aplicarea, în executarea lu­crărilor amintite, a unor solu­ții noi. Aceasta are ca urma­re economisirea, în perioada care a trecut de la începutul anului, a 150 m.c. lemn ro­tund de rășinoase. Notăm, de asemenea, că în perioada la care ne-am referit au fost pie­truite 12 km. drumuri auto, s-au executat lucrări de fini­saj la terasamente și supra­structură pe 32 km. drumuri auto. • Țăranii cooperatori din co­muna Adîncata sunt hotărîți să răspundă prin fapte măsu­rilor luate de partidul și statul nostru pentru îmbunătățirea condițiilor lor de trai. Ei s-au angajat să livreze peste plan în acest an, la fondul centrali­zat al statului 40 tone porumb, 200 tone cartofi, 100.000 ouă, 6 tone carne și 240 hectolitri lapte. (De la corespondenții noștri : TH. MANCAS, G. SIRETEANU, SAVA DRENEA) O discuție „pe viu" în abatajul 10 sud — Exploatarea minieră „Fundu Moldovei", a­­supra calității minereului Concursul - festival „Simeon Florea Marian" In cadrul manifestărilor pri­lejuite de prima ediție­ a con­cursului - festival de etnogra­fie și folclor „Simeon Florea Marian“, ieri dimineață a a­­vut loc, la Muzeul județean Suceava, vernisajul unei expo­ziții de etnografie și artă popu­lară. Au fost prezenți tovarășii Ștefan Panaitiu, secretar al co­mitetului județean de partid, Nicolae Morariu, prim - vice­președinte al comitetului exe­cutiv al consiliului popular ju­dețean, alți reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat. .De asemenea, au participat prof. Alex. Amzulescu, secre­tar științific al Institutului de etnografie și folclor al Acade­miei Republicii Socialiste Ro­mânia, dr. Tancred Bănățeanu, directorul Muzeului de artă populară al Republicii Socia­liste­­ România, compozitorul Ludovic Paceag și pictorul Vasile Savonea, din partea Casei centrale a creației popu­lare, artiști populari, oameni de cultură și artă din județul și municipiul Suceava. Luînd cuvîntul cu acest pri­lej, tovarășul Nicolae Morariu a subliniat grija pe care parti­dul și statul nostru­­ o acordă păstrării și îmbogățirii tradi­țiilor noastre folclorice, am­ploarea pe care a luat-o în ul­timii ani activitatea de cerce­tare și valorificare a tuturor genurilor artei populare din țara noastră, concursul - festi­val „Simeon Florea Marian" fiind tocmai o expresie eloc­ventă a preocupărilor de sti­mulare și valorificare a folclo­rului sucevean. In continuare, cei prezenți au vizitat sălile în care sunt expuse un mare număr de o­­biecte executate de creatori populari din satele județului Suceava — cusături, țesături, încrustații în lemn etc. — o­­biecte cu care aceștia și-au marcat prezența în competiție. Intr-una din sălile expozi­ției s-a desfășurat apoi o șeză­toare - concurs, cu care prilej au evoluat în fața juriului și a spectatorilor prezenți la ma­nifestare treizeci de rapsozi populari din diferite localități ale județului — interpreți din muzică vocală și instrumentală și recitatori. „Arta populară —o manifes­tare complexă a geniului popu­lar“ — s-a intitulat simpozio­nul susținut, în continua­re, în sala mică a casei de cultură a sindicatelor, de către prof. Al. Amzulescu, dr. Tancred Bănățeanu și pic­­­torul V. Savonea, care au rele­vat locul pe care-1 ocupă fol­clorul în cultura noastră na­țională, insistînd asupra carac­teristicilor artei populare su­cevene, asupra capacității ei de-a oglindi fidel particulari­tățile spirituale ale locuitori­lor Țării de Sus. In încheierea manifestărilor, pe scena casei de cultură a sindicatelor s-a desfășurat un amplu spectacol folcloric inti­tulat „Ctitori­ de frumusețe",­ l­a care și-au dat concursul for­mații muzical - coregrafice și soliști ai căminelor culturale din Frătăuții Vechi, Fundu Moldovei, Alma, Deia, Horod­­niceni, ai Școlii generale din Pîrtești de Jos și ai Casei de cultură din Gura Humorului. * Asupra acestei importante acțiuni culturale vom reveni într-unul din numerele viitoa­re ale ziarului nostru. Moment din șezătoarea - concurs, desfășurată în ambianța expoziției de etnografie și artă populară Pe ogoarele județului, între­ținerea culturilor de primăva­ră decurge sub semnul opera­tivității. Necesitatea încadrării în grafice in perioada optimă, ca și utilitatea efectuării unor lucrări de calitate sunt, în ma­rea majoritate a unităților, sunt apreciate de specialiști, mecanizatori, cooperatori. Zil­nic, pe terenurile cultivate cu plante prășitoare pot fi întîl­­­niți mii de oameni. Mai avan­sat este prășitul la cultura sfe­clei de zahăr care, în acest an, este semănată în județul nos­tru pe o suprafață de 4.295 ha. Pînă ieri, 15 mai, prașila întîi în cooperativele agrico­le de producție s-a efectuat pe 1.600 ha., ceea ce reprezintă 37,2 la sută din suprafața cul­tivată. Dintre unitățile care au terminat pînă acum prașila oarbă la sfeclă sînt cele din Drăgușeni, Șcheia, Mitoc. Paralel cu această lucrare, în numeroase unități mecanizato­rii erbicidează lanurile cu car­tofi, in, gr­îu și alte culturi. La cooperativa agricolă de producție Zamostea, prășitul sfeclei se află pe agenda celor mai importante preocupări ale țăranilor cooperatori. Pînă a­­cum, din 100 ha. semănate cu această plantă s-au prășit 30 ha. Pe tarlaua denumită „Ște­fan" în suprafață de 12 ha., lucrarea a­ și fost terminată. In continuare, zeci de țărani cooperatori, organizați pe e­­chipe, muncesc în tarlalele „Toloacă“ (12 ha.) și „Ciomîr­tan" (17 ha.).­Dintre cei ce par­ticipă cel mai activ la lu­cru, enumerăm pe Agrepi­­na Reuțu, Victor Mihaliuc, Gheorghe Levischi, Elvira Ciu­botaru­. Prașila guliilor furaje­re este altă lucrare actua­lă. Pînă acum, din supra­fața de 20 ha. însămînțată cu această plantă s-a prășit ju­mătate, pe unele tarlale lucra­rea fiind încheiată. O preocupare ceea ce privește deosebită în întreținerea culturilor de primăvară și exe­cutarea unor lucrări corespun­zătoare din punct de vedere agrotehnic am întîlnit și la ferma de stat Zvorîștea, aparți­nând de I.A.S. Suceava. Prin­­tr-o organizare rațională muncii de către șeful fermei, a tovarășul inginer Titus Dan, pînă acum au fost erbicidate 100 ha, cartofi, ceea ce repre­zintă 90,9­­ la sută din suprafa­ța­­ totală, rebilonarea în ace­eași cultură reali­zîndu-se pe 40 ha. In continuare, eforturi­le mecanizatorului Dumitru Frunză sînt îndreptate spre terminarea erbici­dării celor 150 ha. cu grîu, din care, la data raidului nostru erau rea­lizate 60 ha. O muncă intensă am întîlnit și la grădina de le­gume a fermei. 40 de oameni plantau 1 ha. tomate și două ha. varză roșie. Altă echipă lucra din plin la terminarea prașilei pe cele 8 ha. cu cea­pă arpagic aflate în grădină, care, după cum ne informa șe­ful fermei, vor fi erbicidate în totalitate. Intr-o altă parcelă, de 10 ha., tractoristul Gheor­ghe Ciubotaru semăna fasole pentru păstăi din soiul „Favo­rit", în cultură , pură. Și la unitatea vecină, cooperativa agricolă , de pro­ducție Zvorîștea, s-a în­ceput întreținerea culturilor. Vineri, peste 200 țărani, coope­ratori din brigada Stânca lu­crau de zor în tarlaua „Lojoc", la prășit sfeclă de zahăr. ION BĂNCESCU ÎNTREȚINEREA culturilor, sub semnul mm ■« W flan ■ >■­ w gna operativității și calității • Alături de celelalte ramuri ale economiei noas­tre naționale, industria chi­mică va fi bogat reprezen­­­tată la tîrgurile și expozi­­­­țiile internaționale din a­­­­cest an. Astfel, după­­ Tripoli, Cairo, Tokio, Mi­­­­lano, Goteborg și Paris, produsele industriei chi­­­­mice românești vor mai fi expuse, în acest an, la alte 20 de manifestări interna­ționale similare. • La Brașov au început pregătirile pentru fabrica­­­rea unei noi familii de tractoare de 55 C.P. Prin­tre noile produse se află un tractor care va fi utili­­­­zat pentru acționarea unei­­ largi game de utilaje în viticultură și legumicultu­ra. El este prevăzut cu co­menzi automate pentru priză și­ transmisie și dis­pune de­ opt trepte de vi­­­teză pentru mersul înainte și două înapoi. De aseme­nea, el are două prize de putere:— una pentru 540 rotații f* pe minut și alta pentru­ 1.000 rotații. • Un colectiv al între­prinderii „Electromontaj", din Sibiu, a început con­strucția liniei electrice ae­riene de 220 kV. Lotru — Cîineni — Sibiu. Această­­ magistrală va reprezenta principala cale de trans­port a energiei produse de viitoarea hidrocentrală de pe Lotru. Ea va racorda uzina electrică de la Ciun­gei la sistemul energetic național prin stația de co­nexiuni de 400/220 kV Si­biu, una dintre cele mai mari din țară, aflată în prezent în fază avansată de montaj­­e BUDAPESTA.­­ La Budapesta au sosit sîmbătă dimineața într-o vizită de prietenie Edward Gierek, prim - secretar al C.C. al P.M.U.P., și Piotr Jaros­­zewicz, membru al Birou­lui Politic al C.C. P.M.U.P., președintele Con­n­­siliului de Miniștri al R.P. Polone, transmite agen­ția M.T.I. NEW YORK 15 (Ager­pres).­­ Incertitudinile monetare au continuat să provoace neliniște în cercu­rile financiare americane, după măsurile luate în Eu­ropa occidentală în proble­ma crizei dolarului. După două ședințe de mare agi­tație și de puternică nervo­zitate, , piața de schimburi din New York a revenit la un calm relativ, deși dola­rul a continuat să se de­precieze în raport cu mo­nedele vest - europene re­evaluate sau flotante. (A­­mănunte în pag. a IV-a). • CAIRO. — Adunarea Națională a Republicii A­­rabe Unite l-a ales,­vineri seara, pe Hafez Badawi în funcția de președinte al a­­cestui organism, anunță a­­genția MEN.­­Alte infor­mații privind situația din R.A.U. în pag. a IV-a). In construcție : TRANS-SAHARIANUL Ceea ce părea pentru unii a­­proape o utopie, in urma reuniu­nii de la Addis Abeba a Comisiei Economice a O.N.U. pentru Africa din 1964, cînd s-a luat hotărirea de a se construi aceasta „axa a civilizației", care este Trans - saharianul, marea șosea care va lega Marea Mediterana de inima Africii, a început să prindă, încă de anul trecut, contur. Lucrările de construcție pentru realizarea aces­tui important obiectiv al țârilor a­­fricane din zona, care va face ca traversarea Saharei sa se trans­forme dintr-o veritabila expediție, într-un voiaj, se desfașoara cu suc­ces. Conform proiectului, realizat de Societatea de studii tehnice și economice din Paris și Institutul cen­tral de construcții din Praga, Trans - saharianul pornește de la El Gob­a, din centrul Algeriei, punct cu care capitala țârii este pusâ în legatura printr-o șosea as­faltată, și va atinge localitățile C­­BENGA corespondentul Agerpres la Alger (Continuare in pagina a lll-a)

Next