Zori Noi, septembrie 1971 (Anul 24, nr. 7371-7396)

1971-09-15 / nr. 7383

ZORI NOI IN PAGINA 2 ÎMPRUMUTUL Relațiile sociale în care in­tră oamenii generează o mare varietate de raporturi juridi­ce, de contracte. Un asemenea contract, a cărui frecvență în viața cotidiană nu mai trebuie demonstrată, este împrumu­tul, adică înțelegerea potrivit căreia una dintre părți dă ce­leilalte un obiect sau o sumă de bani, cu îndatorirea de a i le restitui la timpul conve­nit. Litigiile existente pe rolul comisiilor de judecată și al instanțelor confirmă, regreta­bil, că unii dintre cei care ob­țin cu împrumut obiecte sau valori refuză ne­justificat îna­poierea acestora. Cu alte cu­vinte, actul de omenie și înțe­legere al celui care acordă, o mînă de ajutor celui aflat, temporar, în nevoie este­­"răs­plătit", cu un refuz obstinat de a da împrumutătorului, drepturile ce i se cuvin, aces­ta fiind nevoit a apela, nu în puține cazuri, la serviciile or­ganelor jurisdicționale. S-a constatat, de asemenea, că unii dintre cei care sunt în drept să ceară restituirea bu­nurilor nu sunt la curent cu actele normative care regle­mentează posibilitățile de re­cuperare procesuală a obiec­telor sau sumelor de bani, cu termenele înăuntrul cărora pot introduce acțiunea, în sfîrșit, cu organul căruia trebuie să se adreseze și mijloacele de probă care pot fi utilizate în dovedirea unor împrejurări legate de acest contract. In a­­cest context, considerăm ne­cesare unele precizări. Imprumutătorul poate che­ma în judecată pe beneficia­rul bunurilor în termen de 3 ani, calculați de la data cînd s-a născut dreptul la restitui­re. Acțiunile care au ca o­­biect restituirea unei sume sau a unui bun mobil în va­loare de pînă la 10.000 lei, se înaintează comisiilor de ju­decată de pe lingă comitetele executive ale consiliilor popu­lare din localitate, în care domiciliază pîrîtul. Membrii acestor comisii încearcă împă­carea părților și judecă litigiul în cazul cînd împăcarea nu a reușit și dacă cei aflați in con­flict au căzut de acord ca liti­giul să fie soluționat de comi­sie. In cazul cînd părțile nu convin ca procesul să fie so­luționat de către comisia de judecată, ca și atunci cînd va­loarea litigiului depășește 10.000 lei, acțiunea trebuie înaintată judecătoriei în raza căreia domiciliază pîrîtul. Cînd cel care a primit bunul sub formă de împrumut îl în­sușește, dispune de el pe ne­drept sau refuză a-l restitui, comite un abuz de încredere. In acest caz, comisia de jude- LEGE LEGALITATE] răspundere­ cată soluționează abaterea în ipoteza că valoarea pagubei nu depășește 500 lei și încear­că doar împăcarea cînd e vor­ba de sume mai mari. Dovada existenței contrac­tului de împrumut se face prin martori atunci cînd îm­prumutul este pînă la 250 lei și numai prin acte scrise cînd litigiul întrece această sumă. Atunci cînd părțile cad de a­­cord, se poate face dovada cu martori și în situația în care valoarea bunului depășește 250 lei. Nu mai trebuie demon­strat faptul că elementare norme de conduită socială im­pun obligația restituirii la ter­men a bunului împrumutat, fără a mai fi nevoie de inter­venția organelor de stat To­tuși, unii cetățeni, dorind să se îmbogățească fără muncă, ignoră asemenea obligațiuni, aducînd celor care s-au înțe­les în momente mai grele, prejudicii nejustificate, punîn­­du-i în situația de a apela la organele jurisdicționale, de a cheltui timp și bani. în rîndul unor asemenea „chilipirgii" se numără și lo­cuitorul Aurel Lehaci Varto­­lomei, din comuna Frasin, sa­tul Doroteia, care, după ce a împrumutat de la Ion Cuciu­­reanu a lui Ilie, din Gura Hu­morului, 1.000 lei, în aprilie 1969, a refuzat să-i restituie, cu toate insistențele și soma­țiile făcute. Aceeași optică de­ficitară a avut-o și Alexandru Buzilă, din Cîmpulung, atunci cînd a fost vorba să-i restituie lui Gh. Șincari a lui Vasile 3.000 lei, pe care acesta i-a împrumutat încă în noiembrie 1968 ! Chemați în instanță, pî­­rîții au fost obligați prin ho­­tărîre judecătorească să achi­te reclamanților sumele și să le plătească, pe deasupra, și cheltuielile de judecată. Socotim necesar să mențio­năm că contractele de împru­mut sunt perfectabile nu nu­mai între persoane fizice. Nu de puține ori, angajații unor unități socialiste solicită case­lor de ajutor reciproc împru­muturi în bani. Beneficiarilor acestora le revine, ca o obli­gație juridică, dar și morală, achitarea împrumuturilor la scadență, pentru ca fondul ge­neral destinat acestui scop, reîntregindu-se să poată folo­si și altor solicitări. Din pă­cate, a fost necesar să se re­curgă la mijloace de executa­re silită față de debitorii Ni­­canor Gemănar din Frasin, Radu Constantiniuc și Adria­na Stîncescu din Cîmpulung, care au „omis" să restituie la termen sumele împrumutate de la C.A.R. din cadrul PTTR Suceava. O „omisiune" care, cu mai multă grijă față de a­­vutul obștesc, putea fi evi­tată. Desigur, situațiile semna­late nu epuizează toate pre­zențele contractului de împru­mut în circuitul economic al persoanelor fizice și juridice. Am ținut să atragem doar a­­tenția asupra principalelor si­tuații care se pot ivi în legătură cu efectuarea unor asemenea tranzacții, a căror dincolo de normele executate, juridice, implică și considerente de or­din etic. GH. MANOLESCU președintele Judecătoriei Cîmpulung CONTRA JUT PUNCT După fapte Eveniment la Fabrica de conserve din Burdujeni, desfacerea contractului de muncă al lui Mihalache Mo­­raru. Fără să tragă nici o învățătură din „întîmplări" anterioare asemănătoare (o condamnare, cu toate conse­cințele ce decurg, e cea mai concludentă), respectivul — reprimit cu prea multă indulgență între oameni care îi repudiază comportamentul — a luat-o de la cap , defăi­mări la adresa conducătorilor procesului de producție, presiuni morale asupra unora dintre salariate, beții, in­sulte, neîndeplinirea corectă a sarcinilor de serviciu etc. Colectivul, într-o sănătoasă reacție, l-a tratat ca pe ori­ce neghină, sătul de atîta consecvență în rău. Halal evidență! Pentru că s-a pomenit, la o leafă, cu 600 lei mai pu­țin, minerul Nicolae Pomohaci a alergat pe la toate ser­viciile de resort ale Exploatării miniere Fundu Moldo­vei și, cu strădanii, a aflat că i s-a oprit. . . taxă de șco­larizare pentru calificare la Isipoaia, la Exploatarea Le­­șu Ursului, unde dînsul lucrase într-adevăr acum vreo trei ani, dar — vorba lui — nu știa nici măcar pe unde se deschide ușa la școala respectivă, necum s-o fi ur­mat. Redacției, însă, i se răspunde cu totul altceva , cică banii ar fi b­enzina­t pe luna decembrie 1968, ridicați de N. Pomohaci (care nu era trecut pe stat), în locul lui Vasile Cozlac, care era trecut ; acesta, cînd a venit să și-i ridice, i-a găsit luați de cei dinții *— așa că, după aproa­pe trei ani, s-au descurcat lucrurile și s-a purces să se facă lumină. Cu așa evidență, și cu atîta operativitate, și cu atît de clare explicații date angajaților, și cu ase­menea vigilență din partea casierilor plătitori, chiar că ar fi cazul! Ca berbecii Clacsonați, apoi avertizați și prin portavoce să iasă de pe partea carosabilă a drumului (care, pentru dumnealor, abia scăpați de la o țuiestreală, devenise neîncăpătoare și cotită), frații Ioan și Gh. Ghețău, din Vicovu de Jos, nu numai că n-au găsit cu cale s-o facă, dar, ca berbecii, s-au năpustit în botul mașinii și s-au proțăpit acolo, su­părați foarte că nu o ia ea pe lingă garduri, să aibă ei loc. Li s-a asigurat, pînă la desmeticire, spațiul potrivit, ferit de surprize , după revenirea la realitate, au achi­tat și contravaloarea „biletului" la „spectacolul" pe care, de altfel, îl provocaseră. Cum viteji de soiul ăsta mai sînt destui pe drumurile județului, lista rămîne des­chisă. Rubrică realizatâ de ȘTEFAN STROE i Îi m\\\\\\\\\ă\\\\\\\\ i U.E.I.S. Vatra Dornei. As­pect din depozitul de bușteni Foto : D. VINTILA Sarea de la Cacica este cunoscută din timpuri stră­vechi. Fie că era folosită sub formă de soluție (slati­nă), fie că era extrasă în blocuri brute (sare - drob), ea a fost căutată de locuito­rii meleagurilor sucevene. Dar exploatarea ei în con­diții moderne a început cu peste 170 de ani în urmă, mult timp folosindu-se gale­riile subterane. Se cunosc aici unele lucrări în sare, unice, prin concepția și des­tinația lor, (cum este sala de dans situată la o adinci­­me de 27 metri). Mai tîrziu, s-a trecut la extragerea sării prin evapo­rare, obținîndu-se vestita sare - bască, devenită o spe­cialitate a salinei. Astăzi, cînd vorbim de sarea de Ca­cica avem imaginea unui produs de calitate superioa­ră, de mare puritate și­­ fi­nețe, cunoscută în toată țara. Mulți dintre oamenii care apreciază și folosesc sarea de Cacica și-au pus, pe bună dreptate, întrebarea : , cum și cînd s-a­ format ea, cum se găsește ea în subteran și ce perspective oferă condi­țiile naturale de aici pentru dezvoltarea extracției ? în privința originii sării de la Cacica, se cunosc mul­te detalii, care ne oferă ar­gumente prețioase. Cercetă­rile geologice efectuate au arătat că s-a format în con­dițiile existenței unor lagu­ne, adică a unor bazine mai mici sau mai mari, situate la marginea mării și sepa­rate de larg prin praguri­ de nisip, unde avea loc concen­trarea sării în apă prin eva­­porație naturală. Cu alte cuvinte, acum cir­ca 20 milioane ani, teritoriul actual al județului Suceava (desigur, și zonele din jur), era acoperit, în jumătatea sa de est, de apele Mării Tortoniene. Această mare, deschisă mult spre est, se oprea în fața Carpaților O­­rientali, iar în zona litoral­­carpatică prezenta o serie de lagune și brațe marine pu­țin adînci, separate de rest prin praguri nisipoase, pu­țin submerse sau chiar e­­merse. Datorită unui climat cald, arid, de tip tropical, ce domina atunci regiunile noastre, apa din aceste la­gune se evapora intens, de­terminând concentrarea a­­pei în săruri ; soluțiile ast­fel concentrate, fiind mai grele, se lăsau la fund, fa­­vorizînd la suprafață o cir­culație a apei marine din­spre mare spre lagună, care alimenta continuu cu noi cantități de apă sărată pro­cesul acesta de concentrație. Așa avea loc precipitarea sării în bazinele marginale, lagunare, unde o găsim pe zeci și sute de metri grosi­me. Este posibil ca lagunele să nu fi avut legături direc­te cu restul bazinului ma­rin, ci doar prin infiltrarea apei prin pragurile despăr­țitoare de nisip, fapt ce ar putea explica lipsa resturi­lor fosile de animale mari­ne, mai mari (macrofosile). In depozitele cu sare de la Cacica s-au găsit numai res­turi de animale­­ microsco­pice (microfaună), care indi­că vîrsta tortoniană a aces­tora; în regiunea ocnelor de care ne ocupăm aici, preci­pitarea sării s-a făcut în al­ternanță cu depunerea unor roci marno - argiloase, care apar astăzi intercalate în sare. (De altfel, tocmai pre­zența acestor roci sterile în sare a determinat adoptarea metodei extragerii prin di­zolvare și evaporare ulteri­oară). Peste depozitele tor­toniene, s-au depus, apoi, pachete groase de roci, care le acoperă pînă în zilele noastre. Cercetările de prospecțiu­ne și explorare geologică au arătat că în împrejurimile localității Cacica sînt două corpuri cu zăcăminte de sa­re, unul în zona salinei și altul pe pîrîul Blîndețul. Zăcămîntul de la salină are o formă ovală, cu lungimea de 500 m., și grosimea ma­ximă de peste 150 metri, și apare sub­ forma a două creste subterane, în care sa­rea este sfărîmată și ames­tecată cu fragmente argiloa­se. Cel de pe pîrîu, conturat prin cercetări ceva mai re­cente, are dimensiuni mai mari, lungimea sa depășind 1 km., iar grosimea maximă fiind de peste 170 metri. Ambele zăcăminte sunt des­tul de mari. Faptul că sarea apare im­­purificată de intercalațiile de roci argiloase a impus ca, în exploatare, să se fo­losească metoda dizolvării și extragerii soluției (sara­murii). Soluția de sare se acumulează în bazine coni­ce, subterane, de unde este urcată prin pompare, la su­prafață, în cazane speciale; aici, prin evaporare, se ob­ține sarea fină, cunoscută în comerț. Iată, așadar, pe scurt, is­toria formării și condițiile de zăcămînt ale acestei im­portante bogății a județului Suceava. Ca în orice dome­niu, și aici se poate spune că descoperirile de pînă a­­cum nu au epuizat toate as­pectele și că ceea ce se cu­noaște astăzi, nu este un stadiu de ultimă instanță ; cercetările continuă, folosin­du-se noi metode, tot mai moderne și mai precise. Ele ne vor putea oferi noi date privitoare la răspîndirea, condițiile de zăcămînt calitățile substanței minera­bi­le explorate, aducînd, în a­­celași timp, și eventuale ar­gumente în procesul de di­versificare a utilizării ei. Lector univ. dr. I. TURCULEȚ CE SUTI DESPRE...-----------­Sarea de la Cacica? Magazinul universal din comuna Cornu Luncii part • Srp&pt 9 SOFIA 14 (Agerpres). Marele maestru român, Flo­rin Gheorghiu, se menține lider în turneul internațional de șah de la Varna, totalîzînd după 10 runde 7,5 puncte. El este urmat, la diferență de un punct, de Vasiukov (U.R.S.S.), care are însă două partide întrerupte. Asimilarea noilor produse formara din pagina I) în sprijinul noilor tehnologii, destul de pretențioase. Intro­ducerea procedeului de forma­re mecanizată, prin vibrare și aruncare, asigurînd o sporire substanțială a productivității muncii, va duce la creșterea capacității de producție a ate­lierului respectiv. Se depun, în același timp, eforturi pen­tru folosirea deplină, intensi­vă a capacităților existente. Nu putem să nu amintim un alt fapt meritoriu, anume că, începînd cu acest an, în uzină se produc cîteva tipuri de u­­tilaje. Este, fără îndoială, și aceasta, o cale principală de ridicare a producției la un ni­vel mai înalt de tehnicitate. Se află în producție sortatoa­­re și presortatoare, utilaje so­licitate de industria cimentu­lui, destinate sortării calcaru­lui pe mărimi granulometrice: două tipuri de greifer de 6,2 și, respectiv, de 4,2 m.c. In uzină se vor produce, în vii­tor, și alte tipuri de utilaje, întrunind caracteristici supe­rioare. Fiecare acțiune de genul ce­lor amintite a solicitat și solici­tă, din partea oțelarilor, a ce­lorlalți oameni ai uzinei, un plus de pregătire profesiona­lă, eforturi continue de auto­­depășire. Exemplul comuniști­lor, al oamenilor cu experien­ță a imprimat, în rîndul ce­lorlalți salariați, puls mobilizator, un puternic Și acțiunea care­­ se pregătește — turnarea unei noi mărci de oțel — re­prezintă un examen pentru o­­țeluri. Ei îl vor trece cu bine, căci, nu o dată, colectivul uzi­nei, avîndu-i în frunte pe co­muniști, a reușit să se situeze la înălțimea exigențelor im­puse de producție. ȘAH In perioada 27 septembrie — 9 octombrie, municipiul Suceava va găzdui desfășu­rarea semifinalei R.S.R. de șah individual masculin. La această competiție au drept de participare maeștri ai sportului și primii doi clasați din fiecare județ. Federația Română de Șah ne-a comunicat lista partici­panților care vor juca la Su­ceava, și anume : maeștri ai sportului Stanciu Traian de la „Constructorul" București, Mititelu Gheorghe „Dobro­­gea Nouă" Constanța, Vais­man Volodea — „Medicina* Iași; candidații de maestru Müller Wilhelm „Someșul1 Satu Mare, Mitrofan Corne­­liu ,„Fuiorul" Suceava, Sulia Mihai „Universitatea" Bucu­rești, Dobronăuțeanu Liviu ,Letea” Bacău și jucătorii de categoria I : Radu Ștefan Constanța, Copal Isac — Săvinești, Doroftei Nicolae — Iași, Giurcan Dumitru —­ Bîrlad și Ghilea A. — Sucea­va. Acest turneu este destul de dificil, valoarea sa medie fiind 0,583, pentru obținerea unei note de candidat maes­tru fiind necesar a se realiza 55 la sută, adică 6 puncte din 11 posibile. In ceea ce privește parti­ciparea jucătorilor suceveni, aceasta depinde de Fabrica de tricotaje și I.S.L.S.C. Su­ceava (unde sportivii suce­veni sunt salariați). Pentru finală se califică primii doi clasați din fiecare grupă semifinală, Coresp. A. GHILEA președintele comisiei județene de șah Butelii cu... „urgente"! Nu de mult, golindu-mi-se butelia de la aragaz, m-am prezentat să o schimb la De­pozitul de carburanți (PECO) din orașul Vatra Dornei. Portarul m-a anunțat că ges­tionarul e plecat în oraș, dar că, în lipsa dumnealui, mă poate servi tovarășa Viorica Kasper. Am rugat-o, prin ur­mare, pe dumneaei. — Nu pot să v-o schimb. Cele două butelii pe care le mai am sunt reținute de că­tre șef pentru urgențe. M-am prezentat în biroul tovarășului Pavel Șpac, șeful depozitului. I-am explicat că, fiind sîmbătă, rămîn fără mîncare pînă luni, că n-am prevăzut o asemenea situație, că am văzut și pe alții luînd butelii direct de la depozit. — Nu avem butelii! a sunat replica. — Ea mai aveți două, i-am răspuns. — De unde știi dumnea­ta ? N-am răspuns. Furios foar­te, șeful a chemat-o pe sub­alternă. O T­E — Mai ai butelii, tovarășa Kasper ? — Da, știți și dvs., că mai sunt două. Gestionarul mi-a lăsat numai șase. Altădată să-i dați dispoziție să-mi lase mai multe pentru eventua­le urgențe. . . — Ce ? îmi dai sfaturi ? ? Du-te și vezi-ți de treabă ! Apoi către mine : —N-am, tovarășe, butelii. Vino matale luni. Cu­ despre organizarea mea de aici, nu te interesează ! — Luați-o drept sugestie ceea ce v-am zis. — N-am nevoie ! Nu mă învăța pe mine ce trebuie să fac. Cum era spre sfîrșitul pro­gramului și tovarășul Șpac a trebuit să plece acasă, am schimbat butelia după aceea. Tot atunci am aflat că cele două butelii erau reținute pentru cineva care n-a mai venit să le ia. Deci, „urgen­ța" era tot în oraș și în fapt nu era urgență. Consider de datoria mea cetățenească să amintesc u­­nor asemenea salariați din unitățile de deservire că dîn­­șii sunt la dispoziția clienți­lor și nu invers 1 VASILE ALEXE str. Gării nr. 1 Vatra Dornei La Fabrica de înnobilare a plăcilor fibrolemnoase din cadrul platformei C.E.I.L. Suceava Foto : D. VINTILA * DIALOG MIRCEA ALEXANDRESCU Zamostea. N-am reușit să aflăm, din scrisoarea trimisă, la ce unita­te sînteți angajat. Scrieți-ne, mai clar, care întreprindere nu vă acordă drepturile cuvenite, pentru ca să putem interveni. SPIRIDON DORNEAN Cîmpulung . Pentru a obține adeverința necesară în vederea reconstitu­irii vechimii în muncă cu mar­tori, trebuie să vă adresați Consiliului sindical al orașului Gura Humorului. MACEDON FORFOTA Vatra Dornei, începînd cu 15 septembrie a.c., cînd se deschide sezonul de vînătoare la mistreți, aso­ciația județeană a vînătorilor și pescarilor sportivi va între­prinde măsurile ce se impun într-o asemenea situație. VASILE N. MANOLEA comuna Vadu Moldovei : Cel mai în măsură să vă lămurească asupra celor rela­tate sunt tovarășii de la servi­ciul salarizare al întreprinderii, rolul nostru fiind acela de a interveni atunci cînd nu sînt respectate prevederile legale. DRAGOȘ MIHALACHI Suceava: De la 1 august a.c., vi se a­­cordă sporul de toxicitate cu­venit. GHEORGHE BORȚA Udești — Rahova: Din cercetările efectuate de organele de resort, cele relata­te nu se confirmă. D. FRIȚESCU Fălticeni. Am reținut, din corespon­dența dumneavoastră, acțiuni­le cu cartea, organizate de cele două secții ale bibliotecii oră­șenești, și ultima întîlnire a membrilor cenaclului. IOAN CULAȘ comuna Pojorîta ! Angajații încadrați în muncă după efectuarea stagiului mili­tar primesc concediu de odih­nă în anul reluării activității, in raport cu perioada existentă pînă la finele anului calenda­ristic. ANA EVULEȚ Rădăuți: Oficiul de asigurări social.­­și pensii aparținînd de direc­ția județeană pentru probleme de muncă și ocrotiri socială v-a comunicat răspunsul la do­miciliu. ANDREI dAnioe A.E.I.L. Fălticeni : Organele inspecției sanitare au fost solicitate să efectueze determinări de specialitate și la secția în care lucrați dv. Pe baza rezultatelor, se vor lua măsuri. TRAIAN ACHIRILEI Vatra Dornei : Răspunsul conducerii ȚAPI. Vatra Dornei este corect. STEFAN C. GHEORGHE Vatra Dornei : Transferîndu-vă la cerere, ați pierdut dreptul la sporul de vechime în aceeași întreprin­dere. GHEORGHE GUICA comuna Adîncata . Vă invităm la redacție pen­tru a ne da elemente în plus în legătură cu faptele pe care le descrieți. ALEXANDRU CIUBOTARU Mușenița : Conducerea întreprinderii e­­conomice a cooperativelor de consum ne informează că s-au luat măsuri operative pentru buna aprovizionare a chioșcu­lui din stația C.F.R. Vicșani. SCHIPOR GAVRIL A TUDOSE Vicovu de Sus: Trecînd să lucrați la o altă întreprindere, fără transfer, sînteți considerat nou angajat și remunerat ca atare. Misa publicitate • Pierdut legitimația nr. 115, eliberată în anul 1967, de Fa­brica­ „Străduința” Suceava, pe numele Polocoșeru Tr­ie. O de­clar­antă. • Vînd „Trabant 601", stare excepțională. Adresați-vă tele­fon 284 Gura Humorului • Pierdut legitimația nr. 2640, eliberată în anul 1970, de Fabrica de tricotaje „Zimbrul" din Suceava, pe numele Tehan­­ciuc Dorina. O declar­aulă. Centrul de librării Suceava, strada Mihai Viteazul nr. 23, angajează VITRIM­ER-DECORATOR Informații suplimentare, la telefonul 10376, Suceava

Next