Zori Noi, noiembrie 1971 (Anul 24, nr. 7424-7448)
1971-11-25 / nr. 7444
încheierea vizitei tovarășului Iosip Broz Tito în țara noastră încheierea convorbirilor oficiale româno-iugoslave Miercuri, 24 noiembrie, au continuat, la sediul Comitetului județean Timiș al P.C.R., convorbirile oficiale între tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, și tovarășul Iosip Broz Tito, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia. La convorbiri, din partea română, au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Paul Niculescu - Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim - vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele părții române în Comisia mixtă româno - iugoslavă de colaborare economică, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, șef de secție la C.C. al P.C.R., Ion Florescu, șef de secție la C.C. al P.C.R., Constantin Mitea, consilier la C.C. al P.C.R., Vasile Șandru, ambasadorul României la Belgrad, și Gheorghe Colț, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea iugoslavă au participat tovarășii Gemal Bredici, președintele Executiv Federal, Consiliului Dragoslav Markovici, președintele Adunării R.S. Serbia, membru al Prezidiului R.S.F.I., Stane Dolanț, președintele în funcțiune al Biroului Executiv al Prezidiului U.C.I., Mirko Tepavaț, secretar federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului U.C.I., Dușan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, președintele părții iugoslave în Comisia mixtă de colaborare economică iugoslavo - română, Marko Vrhoneț, șef adjunct al Cabinetului Președintelui Republicii, Iso Njegovan, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la București, Miloș Milovski, consilier al președintelui republicii pentru afacerile externe, Giura Vucolici, director la Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe, și Murat Agovici, consilier la Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe. Cea de-a doua zi a convorbirilor a fost consacrată discutării unor probleme actuale ale situației internaționale. Părțile au constatat cu satisfacție că punctele de vedere ale României și Iugoslaviei sunt identice sau foarte apropiate în aprecierea evenimentelor care au loc în viața internațională. Cei doi președinți au apreciat acțiunile menite să contribuie la convocarea Conferinței în problemele securității europene, exprimîndu-și convingerea că trebuie impulsionate pregătirile în vederea acestei conferințe. In cadrul convorbirilor, au fost abordate, de asemenea, problemele situației din Balcani, subliniindu-se necesitatea întîlnirilor la diverse niveluri, și sub toate formele, între țările balcanice. Au fost abordate, de asemenea, probleme privind întărirea unității și coeziunii mișcării comuniste și muncitorești internaționale, a forțelor antiimperialiste. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă de prietenie, cordialitate, deplină înțelegere și încredere reciprocă. Vizită în întreprinderi timișorene In cursul după - amiezii de miercuri, tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito au vizitat uzina „Electromotor" și întreprinderea industria linii — importante unități industriale timișorene. In vizita prin aceste unități industriale, cei doi președinți au fost însoțiți de Ion Gheorghe Maurer, tovarășii Paul Niculescu - Mizil, Ilie Verdeț, Emil Drăgănescu, Mihai Telescu, de alte persoane oficiale române, de tovarășii Gemal Biedici, Dragoslav Markovici, Stane Dolanț, Mirko Tepovaț, Dușan Gligorievici, de alte persoane oficiale. Timișoara, străveche urbe din cîmpia Banatului, important centru al științei, tehnicii și culturii românești, a cunoscut în anii construcției socialiste, alături de multe alte localități din țară, o puternică dezvoltare economică. Au fost construite importante uzine și întreprinderi noi, care de la un an la altul și-au cîștigat prin produsele lor prestigiu atît în țară cît și peste hotare, au fost dezvoltate întreprinderile existente, în unitățile industriale timișorene se realizează astăzi o gamă foarte variată de mașini și utilaje, produse electrice și electrotehnice, mobilă, produse chimice, ale industriei ușoare și alimentare. O pondere importantă în industria municipiului Timișoara o are cunoscuta uzină „Electromotor", prima unitate vizitată de tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito. Conducătorii de partid și de stat ai României și Iugoslaviei sunt salutați la intrarea în întreprindere de ing. Marin Tănase, directorul uzinelor, de sute de muncitori, tehnicieni și ingineri, care fac oaspeților o primire entuziastă. Se scandează „Ceaușescu — Tito”, „Ceaușescu — P.C.R.", se ovaționează pentru prietenia frățească româno - iugoslavă. Oaspeților li se oferă buchete de flori. La intrarea în uzină, pe o mare pancartă, era înscrisă în limbile română și sîrbă urarea „Bine ați venit, dragi oaspeți !". Vizita începe în principalele sectoare ale fabricii de motoare a uzinei — sculărie, bobinaj, montaj. Construită și dezvoltată pe vatra unor ateliere manufacturiere, uzina „Electromotor" aduce astăzi o contribuție de seamă la industrializarea socialistă a patriei. Motoa (Continuare în pagina a III-a) Plecarea tovarășului losip Broz Tito Miercuri seara, s-a încheiat vizita de prietenie făcută în țara noastră, la invitația tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, de tovarășul Iosip Broz Tito, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia. Oamenii muncii din Timișoara — români, germani, maghiari, sîrbi și de alte naționalități —, care timp de două zile au întîmpinat cu căldură și dragoste pe oaspeții iugoslavi, exprimîndu-și, asemeni întregului popor, sentimentele de sinceră prietenie care unesc partidele, țările și popoarele noastre, și-au luat un vibrant rămas bun de la solii poporului iugoslav. Pe traseul străbătut pînă la gura orașului se aflau mii de cetățeni, care au ținut și cu acest prilej să-și manifeste — prin urale și aplauze — satisfacția deplină pentru vizita făcută de tovarășul Iosip Broz Tito, pentru rezultatele fructuoase cu care s-au încheiat convorbirile dintre conducătorii de partid și de stat ai celor două țări. In gara Timișoara, oaspeții iugoslavi au fost conduși de tovarășii Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv (Continuare în pagina a III-a) 1 — DINEU OFERIT DE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU — TOASTURI In pagina 3 Răspunsuri optime cerințelor producției * Cadrele tehnice din industria suceveana a lemnului, punîndu-și în aplicare priceperea și experiența, răspunzînd cerințelor de fiecare zi ale producției, își aduc o importantă contribuție la găsirea unor noi soluții menite să asigure o valorificare superioară a acestei bogății a județului. In unitățile aparțiinînd C.E.I.S. Suceava au fost aplicate, în acest an, un important număr de studii. Amintim, între acestea, pe cele privind conservarea cherestelei de fag destinată exportului ; perfecționarea procesului tehnologic la secția de binale Fălți-ceni ; valorificarea suplimentară a masei lemnoase provenită din resturile de exploatare, din parchetele afectate de doborituri de vini ; me- 1ecanizarea operațiilor de calcul privind manoperra și consumurile imateriale, prin exploataderea multilaterală a echipamentului existent etc. Concretizarea acestora are ca efect, pe lîngă obținerea unui sport de producție de ordinul a zeci de milioane de lei, realizarea unor importtante economii la prețul I de cost. s- I REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : Suceava, str. Tipografiei nr. 1. Telefoane cu corespondenți — 11696 XXXXXXXXXXXXXXXXXVXXXXXXXXXXXXXX^XXXXXXXVXVVXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXVSNNNXVOJJI Redactor șei *“ 10766 Redactor șef adjunct — 1190« ; g Secretariatul de redacție — 11692 Industrie, viața de partid — 10765 Cultură, informații — 10764 în Agrară, administrație *— 11995 g \ y Construcție de stat, scrisori și î g 'aXXXXXXXXXXXYVXXXXVSNNXX\XXXXXXXXXXXXXXXXX\XXXX\VXXXXXXX\XVVXXXXVVXXYVX\X\XXX\XXXX\X*V'^ 0 COMPONENTA FUNDAMENTALA A EVOLUȚIEI SOCIETĂȚII NOASTRE: DIALECTICA RELAȚIEI DEMOCRAȚIE SOCIALISTA - CONȘTIINȚA SOCIALISTA In întreaga sa activitate teoretică și practică, desfășurată îndeosebi după Congresele al IX-lea și al X-lea, partidul nostru a acordat o atenție deosebită ridicării nivelului ideologic și politic al membrilor săi, cultivării și formării în rîndul maselor populare a deprinderilor și atitudinilor noi, socialiste față de muncă și disciplina socială, față de proprietatea obștească, a înaltei răspunderi pentru înfăptuirea exemplară a îndatoririlor cetățenești. Astfel, partidul putut să aplice cu rezultate a bune principiile marxist - leniniste la condițiile țării noastre, să asigure mersul înainte al construcției socialiste. . Nu există practic nici un domeniu de activitate unde să nu se fi reflectat, într-o formă sau alta, intensa și bogata activitate politico - educativă. Roadele acestei munci s-au materializat în unirea eforturilor întregului popor pentru înfăptuirea hotărîrilor partidului de edificare a socialismului. Actualul nivel de dezvoltare a societății noastre, exigențele ridicate de procesul complex al făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate impun dezvoltarea continuă a conștiinței socialiste. In acest scop, conducerea superioară a partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a inițiat un vast și complex program menit a determina înarmarea politică și ideologică a membrilor de partid, asigurarea ridicării conștiinței socialiste a întregului popor la înălțimea cerințelor actuale, a realizărilor din celelalte domenii de activitate. „Un factor important al educației socialiste — sublinia secretarul general al partidului nostru — îl reprezintă participarea tot mai largă a oamenilor muncii la conducerea activității economico - sociale". Lărgirea continuă a democrației socialiste — ca una din trăsăturile fundamentale ale evoluției societății noastre socialiste — presupune participarea tot mai activă a maselor atît la viața politico-socială, cît și la lupta împotriva a tot ceea ce este vechi și perimat, pentru promovarea consecventă a noului. Dezvoltarea conștiinței socialiste și concomitent lărgirea democrației socialiste, se găsesc într-o strînsă interacțiune dialectică. Perfecționarea continuă a democrației socialiste constituie parte integrantă a procesului de educație socialistă. Realizarea democrației presupune nu numai posibilitatea exercitării puterii de către popor, nu numai crearea structurilor adecvate pentru aceasta, dar și valorificarea, materializarea optimă a acestor posibilități, respectiv, participarea efectivă, largă, concretă a maselor la elaborarea politicii generale interne și externe a țării, la luarea deciziilor care privesc interesele vitale, viitorul națiunii noastre socialiste, la activitatea de conducere, la exercitarea controlului asupra modului în care se realizează politica partidului, hotărîrile de partid și de stat. Dar eficiența acestei participări depinde de înțelegerea justă a fenomenelor economico - sociale, a situației politice, pentru a judeca lucrurile în deplină cunoștință de cauză, depinde de nivelul de conștiință socialistă al maselor, de formarea la milioanele de oameni ai muncii a sentimentului responsabilității sociale pentru destinul socialist al țării și pentru cauza generală a ION POPA lector universitar (Continuare în pagina a III-a) Peisaj industrial în lunca Sucevei Foto : D. VINTU Sosirea iernii, cu temperaturi scăzute, cu înghețuri la sol și ninsori, a găsit pe gospodarii din cea mai mare parte a cooperativelor agricole cu treburile terminate în cîmp. Astfel, 77 de unități au raportat încheierea desfăcatului porumbului. In alte 14 unități mai sînt de desfăcut știuleții de pe cîteva hectare, substanțiale rămîneri în urmă înregistrîndu-se la Horodniceni, unde mai trebuie desfăcută recolta de porumb de pe 120 hectare, la Drăgușeni — de pe 150 hectare, Bogdănești — 40 hectare, Botoșana— 22 hectare. Existînd pericolul de depreciere a recoltei, se impune ca factorii răspunzători din unitățile respective să urgenteze această lucrare, folosind din plin orele cu temperatură mai ridicată din cursul zilei. Lucrarea nu poate fi considerată încheiată, atîta timp cît nu s-au depozitat în pătule și ultimii știuleți. Datorită eforturilor depuse de mecanizatori, la această dată, arăturile de toamnă sunt executate, pe județ, în proporție de 95,4 la sută din plan. Suprafața rămasă de arat, de peste 3.000 hectare, se împarte la un număr redus de unități. De pildă, la Bosanci — 1.005 hectare, Moara — 200 hectare, Zaharești — 160 hectare, Dumbrăveni — 120 hectare, Fîntînele — 210 hectare, Ilișești — 110 hectare, Bălăceana — 312 hectare. Explicația acestei situații nu constă în slaba participare a tractoriștilor la efectuarea arăturilor, ci în defectuoasa organizare a muncii de către conducerile cooperativelor agricole, care au tergiversat eliberarea terenurilor, complăcîndu-se în practicarea unor metode cu totul depășite. Ne referim, de pildă, la desfăcutul glugilor direct pe tarla. La Bosanci, unitate condusă de tovarășul Nicolae Blîndu, președinte, și Gh. Dănilă, inginer șef, nu s-a învățat nimic din trista experiență a anilor precedenți, cînd, fiind codași la efectuarea arăturilor, a trebuit să le vină în ajutor numeroase alte forțe mecanice din afară. Așa se face că, în aceste zile, aici, mai sunt de eliberat 630 hectare de strujeni. Ni se pare greșită optier, consiliului de conducere al acestei unități, care a avut grijă, să împartă cooperatorilor strujenii cuveniți, la normele de muncă, dar nu s-a gîndit să dea prioritate transportului glugilor la marginea tarlalelor. Iată cauze pentru care, la Bosanci, și în acest an, sunt masate importante forțe (44 tractoare) din raza S.M.A. Bosanci, Verești și Golănești. Aici, precum și în celelalte unități amintite, în ciuda timpului friguros, tractoriștii dau dovadă de răspundere pentru soarta recoltei viitoare, continuînd să execute arături adînci de toamnă. Deoarece se anunță o înrăutățire a vremii, se impune ca organele răspunzătoare din unitățile rămase în urmă să mobilizeze toate mijloacele de transport, la crearea frontului de lucru necesar tractoriștilor și să le asigure acestora hrană caldă și cazare corespunzătoare. Direcția generală agricolă a județului are datoria să sprijine activ cooperativele rămase în urmă, prin deplasarea urgentă a tractoarelor din unitățile în care arăturile au luat sfîrșit în cele în care mai există suprafețe mari de arat și teren de eliberat. Starea de lucruri existentă solicită activiștilor uniunii județene o prezență mai activă, necesitînd a ajuta consiliile de conducere și șefii de ferme și brigăzi să mobilizeze oamenii la lucru, să organizeze temeinic munca. Sunt toate condițiile ca în cursul acestei ultime decade a lunii noiembrie, planul arăturilor de toamnă să fie integral îndeplinit. Aceasta depinde de hotărîrea cu care vor acționa factorii răspunzători. GH. ZAHARESCU ÎN AGRICULTURA Desfăcatul porumbului și arăturile adînci să fie grabnic terminate! Hala celulelor de la stația de flotație baliă — Ostra • Foto : D. VINTILA « TELEX O Sulina, patriarhalul oraș de la gurile Dunării, pășește pe calea industrializării. Aici se află în construcție o fabrică de conserve de pește, proiectată pentru o producție anuală de 5.000 tone, și un depozit • Acțiunea de autoutilaje, care se desfășoară în cele 15 uzine de fabricație, reparații și montaj în agricultură, s-a materializat în proiectarea și realizarea, cu mijloace proprii, a peste 30 de mașini, utilaje și instalații. Printre acestea se află cuptoarele de tratamente termice, mașinile de injectat mase plastice, bancurile de rodaj și pentru încercarea utilajelor și a instalațiilor destinate uscării furajelor verzi, tancurile de sudură automată sub strat de flux și altele. • Recent, s-a terminat amenajarea integrală a complexelor piscicole Popricani, județul Iași, Suhaia, județul Teleorman, și Cetate - Basarabi, județul Dolj. După cum informează specialiștii din Departamentul Industriei Alimentare, suprafața piscicolă a țării a sporit, în 1971, față de anul trecut, cu peste 2.000 hectare. (Agerpres) y, í