Zori Noi, noiembrie 1971 (Anul 24, nr. 7424-7448)

1971-11-25 / nr. 7444

încheierea vizitei tovarășului Iosip Broz Tito în țara noastră încheierea convorbirilor oficiale româno-iugoslave Miercuri, 24 noiembrie, au continuat, la sediul Comitetu­lui județean­­ Timiș al P.C.R., convorbirile oficiale între to­varășul Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, și tovarășul Iosip Broz Tito, pre­ședintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preșe­dintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia. La convorbiri, din partea română, au participat tovară­șii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Exe­cutiv, al Prezidiului Perma­nent al C.C. al P.C.R., preșe­dintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste Româ­nia, Paul Niculescu - Mizil, membru al Comitetului Exe­cutiv, al Prezidiului Perma­nent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeț, membru al Comi­tetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim - vicepreședinte al Con­siliului de Miniștri, Emil Dră­­gănescu, membru al Comitetu­lui Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele păr­ții române în Comisia mixtă româno - iugoslavă de colabo­rare economică, Corneliu Mă­­nescu, ministrul afacerilor ex­terne, Vasile Vlad, șef de sec­ție la C.C. al P.C.R., Ion Flo­­rescu, șef de secție la C.C. al P.C.R., Constantin Mitea, con­silier la C.C. al P.C.R., Vasile Șandru, ambasadorul Româ­niei la Belgrad, și Gheorghe Colț, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea iugoslavă au par­ticipat tovarășii Gemal Bre­­dici, președintele Executiv Federal, Consiliului Dragoslav Markovici, președintele Adu­nării R.S. Serbia, membru al Prezidiului R.S.F.I., Stane Do­­lanț, președintele în funcțiu­ne al Biroului Executiv al Prezidiului U.C.I., Mirko Te­­pavaț, secretar federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului U.C.I., Dușan Gli­­gorievici, membru al Consi­liului Executiv Federal, pre­ședintele părții iugoslave în Comisia mixtă de colaborare economică iugoslavo - româ­nă, Marko Vrhoneț, șef adjunct al Cabinetului Președintelui Republicii, Iso Njegovan, am­basadorul R.S.F. Iugoslavia la București, Miloș Milovski, con­silier al președintelui republi­cii pentru afacerile externe, Giura Vucolici, director la Se­cretariatul Federal pentru Afa­cerile Externe, și Murat Ago­­vici, consilier la Secretariatul Federal pentru Afacerile Ex­terne. Cea de-a doua zi a convor­birilor a fost consacrată dis­cutării unor probleme actuale ale situației internaționale. Părțile au constatat cu satis­facție că punctele de vedere ale României și Iugoslaviei sunt identice sau foarte apropiate în aprecierea evenimentelor care au loc în viața internațio­nală. Cei doi președinți au apre­ciat acțiunile menite să con­tribuie la convocarea Confe­rinței în problemele securită­ții europene, exprimîndu-și convingerea că trebuie impulsi­onate pregătirile în vederea acestei con­ferințe. In cadrul convorbirilor, au fost abordate, de asemenea, problemele situației din Bal­cani, subliniindu-se necesita­tea întîlnirilor la diverse ni­veluri, și sub toate formele, între țările balcanice. Au fost abordate, de asemenea, probleme pri­vind întărirea unității și coeziunii mișcării comuniste și muncitorești internaționale, a forțelor antiimperialiste. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă de prietenie, cordialitate, deplină înțelegere și încredere reciprocă. Vizită în întreprinderi timișorene In cursul după - amiezii de miercuri, tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito au vizitat uzina „Electromotor" și întreprinderea industria li­nii — importante unități in­dustriale timișorene. In vizita prin aceste unități industriale, cei doi președinți au fost însoțiți de Ion Gheorghe Maurer, tovarășii Paul Niculescu - Mizil, Ilie Verdeț, Emil Drăgănescu, Mihai Teles­­cu, de alte persoane oficia­le române, de tovarășii Gemal Biedici, Dragoslav Markovici, Stane Dolanț, Mirko Tepovaț, Dușan Gligorievici, de alte persoane oficiale. Timișoara, străveche urbe din cîmpia Banatului, impor­tant centru al științei, tehnicii și culturii românești, a cunos­cut în anii construcției socia­liste, alături de multe alte lo­calități din țară, o puternică dezvoltare economică. Au fost construite importante uzine și întreprinderi noi, care de la un an la altul și-au cîștigat prin produsele lor prestigiu atît în țară cît și peste hotare, au fost dezvoltate întreprinderile exis­tente, în unitățile industriale timișorene se realizează astăzi o gamă foarte variată de ma­șini și utilaje, produse electri­ce și electrotehnice, mobilă, produse chimice, ale industriei ușoare și alimentare. O pondere importantă în in­dustria municipiului Timișoa­ra o are cunoscuta uzină „Elec­tromotor", prima unitate vizita­tă de tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito. Conducătorii de partid și de stat ai României și Iugoslaviei sunt salutați la intrarea în în­treprindere de ing. Marin Tă­­nase, directorul uzinelor, de sute de muncitori, tehnicieni și ingineri, care fac oaspeților o primire entuziastă. Se scan­dează „Ceaușescu — Tito”, „Ceaușescu — P.C.R.", se ova­ționează pentru prietenia frățească româno - iugoslavă. Oaspeților li se oferă buchete de flori. La intrarea în uzină, pe o mare pancartă, era înscrisă în limbile română și sîrbă ura­rea „Bine ați venit, dragi oas­peți !". Vizita începe în principalele sectoare ale fabricii de motoa­re a uzinei — sculărie, bobi­­naj, montaj. Construită și dez­voltată pe vatra unor ateliere manufacturiere, uzina „Electro­motor" aduce astăzi o contribu­ție de seamă la industrializa­rea socialistă a patriei. Motoa­ (Continuare în pagina a III-a) Plecarea tovarășului losip Broz Tito Miercuri seara, s-a încheiat vizita de prietenie făcută în țara noastră, la invitația tova­rășului Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, de tovarășul Iosip Broz Tito, pre­ședintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preșe­dintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia. Oamenii muncii din Timi­șoara — români, germani, ma­ghiari, sîrbi și de alte națio­nalități —, care timp de două zile au întîmpinat cu căldură și dragoste pe oaspeții iugo­slavi, exprimîndu-și, asemeni întregului popor, sentimentele de sinceră prietenie care unesc partidele, țările și popoarele noastre, și-au luat un vibrant rămas bun de la solii poporu­lui iugoslav. Pe traseul stră­bătut pînă la gura orașului se aflau mii de cetățeni, care au ținut și cu acest prilej să-și manifeste — prin urale și a­­plauze — satisfacția deplină pentru vizita făcută de to­varășul Iosip Broz Tito, pen­tru rezultatele fructuoase cu care s-au încheiat convor­birile dintre conducătorii de partid și de stat ai celor două țări. In gara Timișoara, oaspeții iugoslavi au fost conduși de tovarășii Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele­ Consiliu­lui de Miniștri, Paul Nicules­­cu-Mizil, membru al Comite­tului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Emil Drăgănescu, mem­bru al Comitetului Executiv (Continuare în pagina a III-a) 1 — DINEU OFERIT DE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU — TOASTURI In pagina 3 Răspunsuri optime cerințelor producției * Cadrele tehnice din­­ industria suceveana a­­ lemnului, punîndu-și în­­ aplicare priceperea și­­ experiența, răspunzînd­­ cerințelor de fiecare zi­­ ale producției, își aduc­­ o importantă contribuție­­ la găsirea unor noi solu­­­­ții menite să asigure o­­ valorificare superioară a­­ acestei bogății a județu­­­­lui. In unitățile aparți­­i­nînd C.E.I.S. Suceava au­­ fost aplicate, în­ acest an,­­ un important număr de­­ studii. Amintim, între a­­­­cestea, pe cele privind­­ conservarea cherestelei­­ de fag destinată ex­­­­­­portului ; perfecționarea procesului tehnologic la­­ secția de binale Fălți-­­­ceni ; valorificarea su­­­­plimentară a masei lem­­­­noase provenită din res­­­­turile de exploatare, di­n parchetele afectate de­­ doborituri de vini ; me- 1­e­canizarea operațiilor de calcul privind manope­­r­ra și consumurile i­­­materiale, prin exploatade­rea multilaterală a e­­­­chipamentului existent­­ etc. Concretizarea aces­­­­tora are ca efect, pe lîn­­­­gă obținerea unui spor­t de producție de ordinul­­ a zeci de milioane de lei,­­ realizarea unor impor­­t­tante economii la prețul I de cost. s- I REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA :­­ Suceava, str. Tipografiei nr. 1. Telefoane cu corespondenți — 11696 XXXXXXXXXXXXXXXXXVXXXXXXXXXXXXXX^XXXXXXXVXVVXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXVSNNNXVOJJI Redactor șei *“ 10766 Redactor șef adjunct — 1190« ; g Secretariatul de redacție — 11692 Industrie, viața de partid — 10765 Cultură, informații — 10764 î­n­­ Agrară, administrație *— 11995 g \ y Construcție de stat, scrisori și î g 'aXXXXXXXXXXXYVXXXXVSNNXX\XXXXXXXXXXXXXXXXX\XXXX\VXXXXXXX\XVVXXXXVVXXYVX\X\XXX\XXXX\X*V'^ 0 COMPONENTA FUNDAMENTALA A EVOLUȚIEI SOCIETĂȚII NOASTRE: DIALECTICA RELAȚIEI DEMOCRAȚIE SOCIALISTA - CONȘTIINȚA SOCIALISTA In întreaga sa activitate teo­retică și practică, desfășurată îndeosebi după Congresele al IX-lea și al X-lea, partidul nostru a acordat o atenție deo­sebită ridicării nivelului ideo­logic și politic al membrilor săi, cultivării și formării în rîndul maselor populare a de­prinderilor și atitudinilor noi, socialiste față de muncă și dis­ciplina socială, față de pro­prietatea obștească, a înaltei răspunderi pentru înfăptuirea exemplară a îndatoririlor ce­tățenești. Astfel, partidul putut să aplice cu rezultate a bune principiile marxist - le­niniste la condițiile țării noas­tre, să asigure mersul înainte al construcției socialiste. . Nu există practic nici un dome­niu de activitate unde să nu se fi reflectat, într-o formă sau alta, intensa și bogata activi­tate politico - educativă.­ Roa­dele acestei munci s-au mate­rializat în unirea eforturilor întregului popor pentru înfăp­tuirea hotărîrilor partidului de edificare a socialismului. Actualul nivel de dezvolta­re a societății noastre, exigen­țele ridicate de procesul com­plex al făuririi societății so­cialiste multilateral dezvolta­te impun dezvoltarea conti­nuă a conștiinței socialiste. In acest scop, conducerea supe­rioară a partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a inițiat un vast și complex program menit a determina înarmarea politică și ideologică a mem­brilor de partid, asigurarea ri­dicării conștiinței socialiste a întregului popor la înălțimea cerințelor actuale, a realizări­lor din celelalte domenii de activitate. „Un factor important al e­­ducației socialiste — sublinia secretarul general al partidu­lui nostru — îl reprezintă par­ticiparea tot mai largă a oa­menilor muncii la conducerea activității economico - socia­le". Lărgirea continuă a de­mocrației socialiste — ca una din trăsăturile fundamentale ale evoluției societății noastre socialiste — presupune parti­ciparea tot mai activă a ma­selor atît la viața politico-so­­cială, cît și la lupta împotriva a tot ceea ce este vechi și pe­rimat, pentru promovarea consecventă a noului. Dezvoltarea conștiinței so­cialiste și concomitent lărgi­rea democrației socialiste, se găsesc într-o strînsă interac­țiune dialectică. Perfecționa­rea continuă a democrației so­cialiste constituie parte inte­grantă a procesului de educa­ție socialistă. Realizarea de­mocrației presupune nu nu­mai posibilitatea exercitării puterii de către popor, nu nu­mai crearea structurilor adec­vate pentru aceasta, dar și va­lorificarea, materializarea op­timă a acestor posibilități, respectiv, participarea efecti­vă, largă, concretă a maselor la elaborarea politicii genera­le interne și externe a țării, la luarea deciziilor care pri­vesc interesele vitale, viitorul națiunii noastre socialiste, la activitatea de conducere, la e­­xercitarea controlului asupra modului în care se realizează politica partidului, hotărîrile de partid și de stat. Dar efi­ciența acestei participări de­pinde de înțelegerea justă a fenomenelor economico - so­ciale, a situației politice, pen­tru a judeca lucrurile în de­plină cunoștință de cauză, de­pinde de nivelul de conștiință socialistă al maselor, de for­marea la milioanele de oa­meni ai muncii a sentimentu­lui responsabilității sociale pentru destinul socialist al ță­rii și pentru cauza generală a ION POPA lector universitar (Continuare în pagina a III-a) Peisaj industrial în lun­ca Sucevei Foto : D. VINTU Sosirea iernii, cu tempera­turi scăzute, cu înghețuri la sol și ninsori, a găsit pe gos­podarii din cea mai mare par­te a cooperativelor agricole cu­ treburile terminate în cîmp. Astfel, 77 de unități au rapor­tat încheierea desfăcatului porumbului. In alte 14 uni­tăți mai sînt de desfăcut știu­­leții de pe cîteva hectare, sub­stanțiale rămîneri în urmă în­­registrîndu-se la Horodniceni, unde mai trebuie desfăcută recolta de porumb de pe 120 hectare, la Drăgușeni — de pe 150 hectare, Bogdănești — 40 hectare, Botoșana­­— 22 hec­tare. Existînd pericolul de de­preciere a recoltei, se impune ca factorii răspunzători din u­­nitățile respective să urgen­teze această lucrare, folosind din plin orele cu temperatură mai ridicată din cursul zilei. Lucrarea nu poate fi conside­rată încheiată, atîta timp cît nu­­ s-au depozitat în pătule și ultimii știuleți. Datorită eforturilor depuse de mecanizatori, la această dată, arăturile de toamnă sunt executate, pe județ, în propor­ție de 95,4 la sută din plan. Suprafața rămasă de arat, de peste 3.000 hectare, se împar­te la un număr redus de uni­­t­ăți. De pildă, la Bosanci — 1.005 hectare, Moara — 200 hectare, Zaharești — 160 hec­tare, Dumbrăveni — 120 hec­tare, Fîntînele — 210 hectare, Ilișești — 110 hectare, Bălă­­ceana — 312 hectare. Explica­ția acestei situații nu constă în slaba participare a tracto­riștilor la efectuarea arături­lor, ci­ în defectuoasa organi­zare a muncii de către condu­cerile cooperativelor agricole, care au tergiversat eliberarea terenurilor, complăcîndu-se în practicarea­­ unor metode cu totul depășite. Ne referim, de pildă, la desfăcutul glugilor direct pe tarla. La Bosanci, u­­nitate condusă de tovarășul Nicolae Blîndu, președinte, și Gh. Dănilă, inginer șef, nu s-a învățat nimic din trista expe­riență a anilor precedenți, cînd, fiind codași la efectuarea arăturilor, a trebuit să le vină în ajutor numeroase alte forțe mecanice din afară. Așa se fa­ce că, în aceste zile, aici, mai sunt de eliberat­ 630 hectare de strujeni. Ni se pare greșită op­tier, consiliului de conducere al acestei unități, care a avut grijă, să împartă cooperatori­lor strujenii cuveniți, la nor­mele de muncă, dar nu s-a gîndit să dea prioritate trans­portului glugilor la marginea tarlalelor. Iată cauze pentru care, la Bosanci, și în acest an, sunt masate importante forțe (44 tractoare) din raza S.M.A. Bo­sanci, Verești și Golănești. Aici, precum și în celelalte u­­nități amintite, în ciuda timpului friguros, tractoriștii dau dovadă de răspundere pentru­ soarta recoltei viitoa­re, continuînd să execute ară­turi adînci de­­ toamnă. Deoarece se anunță o înrău­tățire a vremii, se impune ca organele răspunzătoare din u­­nitățile rămase în urmă să mobilizeze toate mijloacele de transport, la crearea frontului de lucru necesar tractoriștilor și să le asigure acestora hra­nă caldă și cazare corespunză­toare. Direcția generală agricolă a județului are datoria să spri­jine activ cooperativele ră­mase în urmă, prin deplasa­rea urgentă a tractoarelor din unitățile în care arăturile au luat sfîrșit în cele în care mai există suprafețe mari de arat și teren de eliberat. Starea de lucruri existentă solicită acti­viștilor uniunii județene o prezență mai activă, necesi­­tînd a ajuta consiliile de con­ducere și șefii de ferme și bri­găzi să mobilizeze oamenii la lucru, să organizeze temeinic munca. Sunt toate condițiile ca în cursul acestei ultime decade a lunii noiembrie, planul arătu­rilor de toamnă să fie inte­gral îndeplinit. Aceasta de­pinde de hotărîrea cu care vor acționa factorii răspunzători. GH. ZAHARESCU ÎN AGRICULTURA Desfăcatul porumbului și arăturile adînci să fie grabnic terminate! Hala celulelor de la stația de flotație bali­ă — Ostra • Foto : D. VINTILA « TELEX­ O Sulina, patriarhalul oraș de la gurile Dună­rii, pășește pe calea in­dustrializării. Aici se află în construcție o fa­brică de conserve de pește, proiectată pentru o producție anuală de 5.000 tone, și un depozit • Acțiunea de autouti­­laje, care se desfășoară în cele 15 uzine de fa­bricație, reparații și montaj în agricultură, s-a materializat în pro­iectarea și realizarea, cu mijloace proprii, a peste 30 de mașini, utilaje și instalații. Printre aces­tea se află cuptoarele de tratamente termice, ma­șinile de injectat mase plastice, bancurile de rodaj și pentru încerca­rea utilajelor și a insta­lațiilor destinate uscării furajelor verzi, tancu­rile de sudură automa­tă sub strat de flux și altele. • Recent, s-a terminat amenajarea integrală a complexelor piscicole Popricani, județul Iași, Suhaia, județul Teleor­man, și Cetate - Basa­­rabi, județul Dolj. După cum informează specialiștii din Departa­mentul Industriei Ali­mentare, suprafața pis­cicolă a țării a sporit, în 1971, față de anul trecut, cu peste 2.000 hectare. (Agerpres) y, í

Next