Zori Noi, ianuarie 1972 (Anul 25, nr. 7476-7499)
1972-01-14 / nr. 7485
i ZORI NOI B PAGINA 2 CU URATURA IA PORȚILE UNOR ILEGALITĂȚI Cu ocazia Anului Nou, mă costumez eu în urs ți plec cu uratul. Îmi aleg numai gazde din acelea. . . cărora le miros gospodăriile a ilicite. Iau drumul munților și fac primul popas la Vatra Moldoviței. Claxonez din buhai chiar la poarta lui Toader Ciornei. Acum, se cade să vă spun de ce am ales tocmai casa asta. Proprietarul e un individ care scoate banul și din piatră seară. Uite, dă-i dumneata, cititorule, o căldare cu nisip și el și par aceea ți-o valorifică. Zice că e praf lunar ți trebuie să-l crezi, că e convingător! Tină nu da mult, respectivul a avut un gater improvizat, făcut de mînușita lui. S-au sesizat anumite persoane cu controalele financiare și, constatînd că afacerea nu e legală, au înghețat mașinăria. Ciornei ăsta nu putea să respire normal decit în foșnet de „albăstrele“ (normal, li se spune ne sute de lei), strînse cu duiumul, pe uscat, adică fără strop de sudoare. A el o altă afacere : scormonit s-a făcut cooperator peste noapte și devenit stăpînul absolut al uanei secții de produse din mase plastice (anumite șuruburi, suporți, cirlige etc.), pe lingă cooperativa de consum din Moldovița. Secția. . . la domiciliul propriu. Ca să nu fie ... șifonat cu controalele (care și așa sînt prezente ca eclipsele de Soare), a zăvorit porțile. Ce-a mai urmat, reiese din... arătură : „Mîineanul se-nnoiește!Bogăția tot sporește, / Bogăție anormală ! Că-i făcută pe ciupeală ; ! Obicei cam șmecheresc. . JVai de avutul obștesc iese gazda, neagră la față, cum sunt galoșii mei. — Măi, n-oi fi tu, cumva, vreun inspector de la direcția de control și revizie, care s-a mascat în lighionă ursărească? — Bade hăi, mă jignești în calitatea mea de urător. Să nu mai apuc. . . anul una mie opt sute șaptezeci și doi, dacă nu sunt și eu un biet folclorist care spune ce vede și ce audei — Mă, dar nu-mi place felul cum grăiești. . . — Păi, atunci să te sorcovesc : „Să trăiești, Să înflorești ! Ca neghina într-un lan/ Ca să mai apuci un an / Da ciubucăreală grasă, / Cu schemă făcută-n casă. . .“. — Piei din fata mea, colee ce ești! Să-ți aud numele cind voi auzi unde a fost îngropată iapa mutului ! s ați un colac frămîntat în zamă de pelin și suc de cucută și. . . cară-tel M-am dus. Dar am revenit, costumat în revizor contabil. Un alt prieten urător se îmbrăcase în. . . căpitan de miliție economică. Regretam că în ceata noastră nu intraseră ți niște tovarăși de la forul județean al cooperativelor de consum. Războiul ne-a întîmpinat cu un colac cu miere, dar noi l-am luat cu suc de piperi — Ți-am ura în proză, că poezia n-am strica-o pe dumneata. Ai angajat în schemă toate rudele ți încadrările s-au făcut prin încălcarea Codului Muncii și a Legii nr. 1 din 1970. Normele după care se face plata salariilor le-ați scos din burtă, că nimeni nu le-a fixat științific. La o muncă pe care o poate face oricare dispicător de lemne, ați plătit salarii mai mari decît le pot lua muncitorii de înaltă calificare. De ce? Că toată schema e plină de rubedenii. Ca să nu ne batem gura degeaba, că tot nu s-au luat măsuri, dăm două exemple : Tu, Toader Ciornei, ai cîțtigat pină la goggie pe lună. Fiul tău, Aurel Cior ______ nei — la fel. Fratele, Gavril, cîțtigă pînă la 2.500 lei, dar el se ocupă cu cărăușia (cîțtiguri pentru care, de asemenea, nu este impus la fisc). Ați umplut schema cu toate neamurile și forul cooperatist județean tace. Doar frunza codrului, din cînd in cînd, ne mai spune că s-au făcut chiar pontaje fictive (miliția economică are ce să verifice!). Adică, ce, cooperația nu și-ar fi putut face singură matrițele acelea și să vă împartă cîțtigul după dreptate !. . . — Plecați, că mi-ați făcut revelionul praf! Simt că am să cîțtig după normele legale ți, mie, pentru asta, îmi stă gă Iurea în gît, chiar în seara Anului Nou. Și-am plecat. Ne-am dus cu arătura la Cîmpulung, la gospodăria lui Gavril Parcovici, care are o secție de mase plastice, cu prevederi de normare a cîștigurilor ți de încadrare făcute tot pe. . . barbă și care... de barbă aparține tot de cooperativa din Moldovița. (Nu-i interesant că cei de la cooperația meșteșugărească din Cîmpulung, simțind că treaba nu-i în regulă, au renunțat la colaborarea cu respectivul meșter?). Gazda a închis porțile. N-am putut să-l întreb în măsură de ce nu se încadrează la o întreprindere, știut fiindcă e un meșter bun, inventiv, care, într-un proces tehnologic complicat, ar putea da foarte bune rezultate. Poate fiindcă, lucrînd la domiciliu cu soția și fiul, ridică lunar aproape. . . 9.000 lei? ... Și mai regret că n-am putut să-i urez și pe tovarășii din conducerea forului județean cooperatist, care patronează astfel de cîștiguri umflate. VICTOR MICU FOILETON ^XXXXXXXNXXXXXNXXXXXVXXX\XXXXXXXXNXXXXXXXXXXXXXXVVX\XV\XXXXXXXVV>XXVVVX>XVXXV>X\XXXXXX'<; ICONTKA PUNCI I ȘI-A CIȘTIGAT STIMA COLEGILOR Cu ani In urmă, electricianul Sergiu Pitul de la C.E.T. Suceava (din cadrul C.C.H.), aflindu-se la începutul meseriei, trebuia, uneori, sa dea socoteala pentru avariile care se înregistrau în timpul cind era de serviciu, latul, astăzi. In admirația colegilor săi de muncă. Recent, în timp ce efectua un control la instalații, a depistat la stația de 6 kV, o defecțiune produsă prin supraîncălzire. După aprecierea specialiștilor, acest defect este, de obicei, insesizabil și trebuie profunde cunoștințe tehnice pentru a-l depista. Dacă nu ar fi fost descoperit la timp, s-ar fi soldat cu o grava avarie, ce ar fi dus la distrugerea unei părți din utilajul electric și stagnarea producției complexului pe cel puțin 24 de ore. A fost un examen de înaltă răspundere. Fapta tînarului electrician echivalează cu zeci de nopți albe petrecute deasupra cărții tehnice si, in același timp, cu creșterea stimei tovarășilor de muncă. .ONORABILUL“ CARE TOPEA BANII portun calitat. de contabil principal la Șantierul de drumuri și duri Suceava Valentin Blagescu a întocmit un act Heti* cu care a dirat de la C.LD.C. rechizite echialind cu o importantă «urnă de bani. Materialele n-au mai ajuns la întreprindere. „Onorabila" țară contabilicească afirmă că a fost furat. Nu trec decât 6 zile și încasează de la muncitori primele de asigurare ADAS. Banii n-au fost depuși la agenția. Insul spune din nou ca a fost. . . furat. Se jura că va fi cel mai cinstit om din lume. Dar n-au trecut alte citeva zile, și respectivul iși lichidează o rată la O.C.L., trecind banii pe seama unui muncitor, la alte citeva zile, una și mai tare, cind întocmește statele de plata, înscrie fictivitâți și-ți însușește mari sume de bani din impozitele pe salarii! Care era „misterul” omului ăsta care topea banii cum ii atingea? Spunea că se află pe teren și bea de usca clondirele tuturor bufetelor și restaurantelor din oraș. Turneele astea prea alcoolice costau. Acum se dezalcoolizeaza el la procuratură, la proces și, desigur, acolo unde se bea numai. . . apoi, că a mai sănătos ! POVESTE CU. . . TREI CĂȚEI PARAZITARI Nu-i ajungea salariul respectabil pe care îl lua in calitate de merceolog la C.C.H., că și soția sa ciștiga la fel de bine și că avea strânsă o mare sumă de bani. Și astfel, Ilie Cojocaru, din Suceava, s-a dus la gestionarul Horvat Fric, de la magazinul O.C.L. Mizt Gura Humorului, s-a comandat 500 de becuri fluorescente. Gestionarul a ripostat că nu are o asemenea cantitate. S-au înțeles să nu ridice marfa, dar să se întocmească numai acte. După ce facturează marfa la C.C.H., iar întreprinderea vizează suma de 10.800 lei in contul organizației comerciale, merceologul s-a prezentat la gestionar : „Mai Fui, tu tot n-ai livrat marfa și te-ai încărcat cu plus, la să impărțim noi banii. Eu iau partea leului, adică peste 12.000 de lei, șt tu pe a . . . dulăului. Ce, Iți strică un ciolan ?“ Gestionarul a luat bani din incasări. Dar iată că s-a mai ivit un. . . cățel I magazinerul principal, Vartolomei Rotundu, de la C.C.H. Ca să se încarce In gestiune in mod fictiv, a cerut și el un os de rost 5.000 de lei. Peste puțin timp, s-a ivit nevoia de becuri. De unde să le iei ? Merceologul și magazinerul au început „să se muște" și să latre" unul la altul. Primul și-a luat coada între picioare și s-a dus la gestionarul humorean, l-a făcut slu). Acesta l-a oferit din gestiune, fără nici o formă, 100 de becuri. Au luminat ele cu faza mare, dar au proiectat și faptele murdare. Închiși acum, cei trei schelălăia cu un fel dergrete ipocrite , apuccuri de căței plini de parazitism, cu lacrimi de crocodil ! Rubrică realizată de VICTOR MICU In sfîrșit, a sosit Iarna Foto : V. DUMITRU Coordonate ale dezvoltării agriculturii (Urmare din pagina I) dispoziția zootehniei sucevene 200.000 tone furaje combinate anual. Diversificarea structurii bazei furajere pe zone pedoclimatice și îmbunătățirea structurii și calității plantelor de nutreț prin creșterea ponderii leguminoaselor, punerea în valoare a pajiștilor naturale, înființarea în fiecare fermă a pajiștilor artificiale în sistem irigat va trebui să ducă la reducerea consumurilor de concentrate pe kg. de carne, lapte și alte produse animale și la obținerea de produse la un preț de cost mai mic. Ritmurile de dezvoltare a agriculturii sucevene sunt, prin amploarea lor, deosebit de mobilizatoare. Există, însă, toate condițiile pentru ca sub conducerea organelor și organizațiilor de partid, printr-o activitate bine organizată, printr-un înalt spirit gospodăresc și deplină răspundere în muncă din partea tuturor lucrătorilor, cooperatorilor și specialiștilor din agricultură, să se asigure un grad înalt de mobilizare a resurselor acestei importante ramuri din economia județului, la nivelul prevederilor actualului cincinal. MEMENTO A MEMENTO MEMENTO BUCUREȘTI SIMBATA 15 IANUARIE 1972 PROGRAMUL I 6.00 Muzică și actualități. 6.20 Jurnal agrar. Buletinul agrometeorologic. Acțiuni pentru gospodărirea fondului funciar. Din experiența I.A.S. la cultura porumbului; Adrese utile pentru unitățile agricole. 6.30 Gimnastica. 7.00 Radiojurnal. 7.45 Sfatul medicului. 8.00 Sumarul presei. 8.08 Matineu muzical. 8.25 Moment poetic. 8.30 La microfon, melodia preferata. 9.00 Buletin de știri. 9.03 La microfon, melodia preferată (continuare). 9.30 Miorița. 10.00 Buletin de știri. 10.03 Pagini din opera „La Wally" de Catalani. 10.20 Piese instrumentale. 10.30 Emisiune muzicală de la Moscova. 11.00 Buletin de știri. 11.05 Melodii 1972 — muzică ușoară. 11.15 Radioclub turistic. 11.35 Antece patriotice. 12.00 Recitalul zilei : Mireille Mathieu. 12.15 Arii din opere. 12.30 întîlnire cu melodia populara și Interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Avanpremiera cotidiana. 13.30 Radio recording. 15.00 Buletin de știri. 16.00 Radiojurnal. 17.00 Știința, tehnica, fantezie. 17.30 Cîntece de nunta și jocuri populare. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seara. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 Știința la zi. 20.45 La hanul melodiilor. 21.30 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. 22.30 Expres melodii. 22.55 Moment poetic. 23.00 Expres melodii (continuare). 24.00 Buletin de știri. 0.03 — 6.00 Estrada nocturna. (Buletine de știri la orele 2.00; 4.00). IAȘI SIMBATA 15 IANUARIE 1972 Program de dimineață 6.00 Buletin de știri. 6.05 Jocuri populare românești. 6.10 Actualitatea In agricultura. 6.20 Jocuri populare românești. 6.30 Ritmuri matinale. 6.45 Cîntece populare românești. 7.00 Radiometrieu. Program de seară 17.00 Buletin de știri. 17.05 Cîntecul care mi-e drag. 17.30 Preocupări cetățenești. 17.45 Revista melodiilor. 18.30 Cotidian sonor. 19.30 Pe portativul undelor, melodia preferată^ 20.00 Grai și suflet românesc. Corb&ri de limbă populară în opera lui Mihai Eminescu. 20.15 La fîntîna dorului. 20.30 Teatru scurt: „Interludiu", de Anadi Andrieș. 21.00 Muzică ușoară. 21.10 Meridiane muzicale (din muzica popoarelor). 21.25 Canțonete Interpretate de Mario Lanza. 21.35 Arte plastice. 21.45 Romanțe și cîntece de petrecere. 22.10 Vă invităm la dans. VINERI 14 IANUARIE 1972 16.00 — 17.00 Teleșcoala. • Inducția electromagnetica. • Interesul pentru istoria patriei oglindit în operele scriitorilor pașoptiști. 18.00 Căminul. Din cuprins • Ancheta emisiunii: „Sărăcia egoismului". Egoismul copiilor și mai ales. . . al părinților. Confuzii educative cu consecințe nedorite. Participa dr. Elena Mihaescu și prof. Virgil Caraba • Dialog cetățenesc — raid prin cantine - restaurante. Cu timp se cîștigu și ce se pierde uneori din vedere • Noutăți. . . în industria bunurilor de larg consum • Adrese utile • Rețeta gospodinei : plăcinta poale-n brîu. • Moda. Sugestii vestimentare prezentate de Georgeta Bucur • Urmărind o emisiune TV, un școlar din București Iși descoperă o pasiune. Despre drumul către realizarea acesteia vă relatează rubrica noastră : „Urmare la un fapt divers”. 18.50 Aplauze pentru români — Cu ansamblul artistic al U.T.C. în Olanda. 19.10 Tragerea loto. 19.20 — 1001 de seri. „Aventurile lui Bobo". 19.30 Telejurnalul de seara. 20.00 Cronica politica interna de Eugen Mândric. 20.10 Film artistic : „Vremuri minunate la Spessart". 21.50 Telejurnalul de noapte. 22.00 Campionatele europene de patinaj artistic. Proba de dans. Transmisiune directă de la Göteborg. TRUSTUL DE CONSTRUCȚII MONTAJE MINIERE Secția utilaj transport Frasin, județul Suceava, angajează — 2 EXCAVATORIȘTI — PENTRU EXCAVATOR 0,5 m.c. — 2 EXCAVATORIȘTI — PENTRU EXCAVATOR 0,3 m.c. Condițiile de angajare, conform H. C. M. 914/1968. Trustul de construcții Iași ȘANTIERUL nr. 2 STRUCTURI, aleea Decebal nr. 1, ANGAJEAZĂ prin transfer, la cerere, sau prin detașare pe perioadă limitată : — muncitori zidari, individual sau în formație. Se asigură toate drepturile prevăzute de legislația în vigoare (indemnizație, cazare etc.). Informații se pot obține la telefon 15560 — 17020 — interior 284 sau 256. Timpul probabil Pentru următoarele 3 zile , vreme rece cu nopți geroase. Cerul va fi variabil. Vor cădea ninsori temporare, mai ales la începutul intervalului. Vintul va sufla potrivit. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 15 și minus 9 grade, iar maximele, Intre minus 9 și 4 grade. Cămin pentru forestieri Pentru muncitorii nefamiliști de la Unitatea de exploatare și industrializare a lemnului din Fălticeni, în componența căreia intră și noua și moderna fabrică de plăci din așchii de lemn, s-a dat în folosință un cămin cu 64 camere. Clădirea are două etaje și o capacitate de 226 locuri, precum și un grup social adecvat. Noul cămin asigură forestierilor fălticeneni excelente condiții de cazare. EUGEN BUDA Fălticeni Activități fitosanitare de sezon II acest sezon se execută lucrări privind îngrijirea pomilor fructiferi, combaterea dăunătorilor din livezi. Astfel, de pildă, pomicultorii efectuează omizitul, curățatul de mușchi și licheni și stropirea pomilor împotriva dăunătorilor cu o soluție de oleocarbotex în concentrație 2 ° C. La acțiunea inițiată de Centrul pentru protecția plantelor Suceava, participă 4 echipe, formate din 60 de muncitori, care folosesc un număr important de pompe portabile AS—14 și pompe carosabile AC—1. Mai avansați la aceste lucrări sunt cooperatorii din: Pătrăuți, Hănțești, Bosanci, Ipotești, Reuseni, Udești și Adîncata. La C.A.P. Dumbrăveni, stropitul pomilor se execută cu ajutorul secției pentru mecanizarea agriculturii ce deservește unitatea. Pînă acum, s-a aplicat primul tratament unui număr de 92.000 pomi. ORTANSA ȘTEFANESCU Suceava în sprijinul îndeplinirii sarcinilor de plan In ansamblul manifestărilor organizate în cinstea „Zilei întreprinderii", recent, a avut loc la Cîmpulung o masă rotundă pe tema „Cu toate forțele pentru îndeplinirea cu succes a sarcinilor de producție pe anul 1972". La această manifestare au participat membri ai birourilor organizațiilor de bază, ai comitetului de partid, organizatori ai grupelor sindicale, secretari ai organizațiilor U.T.C., muncitori, maiștri, tehnicieni și ingineri de la Fabrica de mobilă și Întreprinderea de industria laptelui din Cîmpulung. Participanții la discuții au abordat necesitatea organizării științifice a producției și a PE ECRANE VINERI 14 IANUARIE 1972 SUCEAVA: „Modern“: Brigada Diverse, la munte și la mare; „Tineretului“: Secretul planetei maimuțelor; „Arta": Pe luciul gheții; „Burdujeni“: Saptamina nebunilor; CÎMPULUNG: „Moldova“: Parada circului; „Luceafărul“: Floarea soarelui; FĂLTICENI: „Doina“: Dragoste la zero grade; „Popular“ : Iubita lui Graminia; RĂDĂUȚI: „Flacăra“ : Cromwell ; „Unirea" : Tudor; VATRA DORNEI: „Dorna" : Aeroportul; GURA HUMORULUI : „Lumina“: Sprijiniți-l pe șerif : DOLHASCA: „Dolhasca“: Asediul; FALCĂU: „Falcau": Facerea lumii; FRASIN: „Frasin": Un italian în America; IACOBENI : „Minerul" : Carmen; MOLDOVIȚA : „Moldovița": Los Tarantos : ȘIRET: „Șiretul": Dai înainte cowboy; SOLCA: „Solca“: Valurile Dunării; VAMA: „Vama": Romeo și Julieta. Fabrica de confecții Botoșani angajează, pentru funcții de conducere, ECONOMIȘTI, care să îndeplinească condițiile cerute de Legea 12/1971. Relații se pot obține la sediul întreprinderii, strada Mihai Viteazul nr. 4, telefon 12462. ANUNȚ Fabrica de conserve din fructe Burdujeni-Suceava angajează de urgență — ȘEFI DEPOZITE PRODUSE FINITE — GESTIONARI - MAGAZIONERI — LĂCĂTUȘI - MECANICI. Condiții de salarizare conform legilor nr. 22 1969 și nr. 12/1971. Informații suplimentare, la compartimentul personal - învățămînt, telefon 10951 — Suceava. muncii, utilizarea judicioasă a utilajelor și capacităților de producție și, mai cu seamă, folosirea eficientă a fondului de timp. Un loc important în cadrul discuțiilor a revenit sarcinilor organelor și organizațiilor de partid, de sindicat și U. T. C. pentru îmbunătățirea muncii de educație comunistă, de influențare a conștiinței salariaților pentru ca aceștia să participe responsabil, cu întreaga lor capacitate și la îndeplinirea sarcinilor. Organizată în colaborare cu casa orășenească de cultură și consiliul orășenesc al sindicatelor, masa rotundă amintită se înscrie în programul de măsuri dedicat ridicării conștiinței socialiste a maselor. ART. IGNATESCU Cîmpulung Energetice Extinderea rețelelor electrice în satele județului nostru este una din laturile principale ale activității pe care o desfășoară în prezent colectivele de muncă aparținînd I.R.E. Suceava. Echipe de constructori se află actualmente într-o serie de localități ca Stroești, Bălăceana, Ciprian Porumbescu, Sf. Ilie, Mihoveni, Forăști, Burla, Panaci, Dorna Candrenilor și în multe altele. DINU URSACHE Suceava Diversificarea muncii meșteșugarilor Anul trecut, Cooperativa „Solidaritatea” din Gura Humorului a livrat la export, printre altele, pătuțuri pentru copii. Beneficiari, au fost diferite firme (câte 500 în fiecare țară), din R. F. a Germaniei și Olanda. Mulțumit de promptitudinea și calitatea produselor, beneficiarul din Olanda a solicitat prin NJECOOP, pentru 1972 să-i fie livrate 2.000 asemenea pătuțuri. O.C.L. Mixt și FILCOOP, ambele din oraș, au contractat, pentru a livra pe piața externă, în acest an, mese de radio și televizor, sofare, divane de colț, taburete în valoare de aproape un milion lei. Pentru prima dată în 1971, cooperativa humoreană a început să construiască locuințe proprietate personală. Activitatea, începută prin luna mai, s-a concretizat prin construcția a 11 case în oraș, la Stulpicani și Vama. Unele sînt terminate, altele — în diferite faze de finalizare. Calitatea bună a lucrărilor este confirmată de faptul că unii beneficiari au adus mulțumiri meșteșugarilor. încurajați, în 1972, aceștia intenționează să construiască un număr sporit de asemenea locuințe, pînă la 11 ianuarie existînd deja 6 cereri de la diferiți oameni ai muncii. / ANDREI CAȘU Gura Humorului DIALOG R. L. Sadova : Conform art. 86 din Codul familiei, soții își datorează întreținere în mod reciproc, atîta timp cît se află în nevoie. Așa fiind, practic nu se poate pretinde restituirea sumelor întrebuințate în acest scop. Dacă ulterior, în timpul căsătoriei, soții nu se mai înțeleg și Întrerup conviețuirea, se poate cere împărțirea bunurilor comune, pentru motive temeinice, conform art. 36, alin. 2 din Codul familiei. De asemenea, împărțirea bunurilor comune se poate face și după desfacerea căsătoriei sau odată cu aceasta. In aceste situații se stabilește cota parte a fiecăruia în raport cu contribuția reală a soților la dobîndirea bunurilor comune. SILVESTRU PINZARIU Șiret. Consiliul popular al orașului nu dispune, în prezent, de baza materială pentru realizarea edificiului despre care ați vorbit, dar va căuta, în continuare, modalități pentru soluționare. SPIRIDON GH. BONDAR Mitocu Dragomirnei. Din suma vizată de Direcția județeană ADAS vi s-au reținut o parte din datorii în contul debitelor de asigurare (27 lei), impozitului pe clădiri (41 lei), pazei obștești (12 lei), urmînd să mai achitați 51 lei diferență în contul pazei obștești. GHEORGHE A. LUCAN Vama . Amenda aplicată nu se referă la neexecutarea contribuției voluntare în muncă, ci la refuzul de a contribui efectiv la lucrările de îndiguiri. PETRU SUCIU Vatra Dornei . Judecătoria Suceava a respins plîngerea dv. împotriva hotărîrii comisiei de judecată, fapt de care ați putut lua cunoștință la timpul potrivit, întrucît soluționarea cauzei a avut loc în ședință publică. GAVRIL IFRIM Sucevița: Aglomerația ce se creează în anumite zile la laboratorul din Rădăuți unde se efectuează recoltări de sînge pentru stabilirea grupei sanguine este cauzată de faptul că unii cetățeni nu respectă ordinea stabilită. Organele de miliție, în colaborare cu cele sanitare, s-au străduit să organizeze de așa natură această acțiune, încît lucrurile să decurgă în mod civilizat Ar trebui, însă, ca toți cetățenii să se conformeze hotărîrilor luate, prezentîndu-se la acest centru numai la data cînd sînt planificați. GH. AL. CANTARIU Vadu Moldovei. Pentru faptul că nu a efectuat pansamentul solicitat sora medicală Lucreția Baltag, de la circumscripția sanitară din Bogdănești a fost penalizată cu 20 la sută din salariul pe luna noiembrie 1971. MICA PUBLICITATE • Pierdut carnetul de student, eliberat de Universitatea »Alexandru Ioan Cuza» Iași, în anul 1968, pe numele Nichita T. Vasile. N declar nul. • Pierdut legitimația nr. 821, eliberată de Fabrica de tricotaje „Zimbrul" Suceava, In anul 1971, pe numele Tudose Alexandru. O declar nulă. • Pierdut legitimația nr. 1404, eliberată de Fabrica de tricotaje „Zimbrul“ din Suceava, în anul 1971, pe numele Mocanu Maria. O declar nulă. < 1