Zori Noi, ianuarie 1972 (Anul 25, nr. 7476-7499)

1972-01-14 / nr. 7485

i ZORI NOI B PAGINA 2 CU URATURA IA PORȚILE UNOR ILEGALITĂȚI Cu ocazia Anului Nou, mă costumez eu în urs ți plec cu uratul. Îmi aleg numai gazde din acelea. . . cărora le miros gospodăriile a ilicite. Iau dru­mul munților și fac primul po­pas la Vatra Moldoviței. Cla­xonez din buhai chiar la poar­ta lui Toader Ciornei. Acum, se cade să vă spun de ce am ales tocmai casa asta. Proprie­­­tarul e un individ care scoate banul și din piatră seară. Uite, dă-i dumneata, cititorule, o căldare cu nisip și el și par aceea ți-o valorifică. Zice că e praf lunar ți trebuie să-l crezi, că e convingător! Tină nu da mult, respectivul a avut un gater improvizat, făcut de mî­­nușita lui. S-au sesizat anumi­te persoane cu controalele fi­nanciare și, constatînd că afa­cerea nu e legală, au înghețat mașinăria. Ciornei ăsta nu pu­tea să respire normal decit în foșnet de „al­băstrele“ (nor­mal, li se spu­­ne ne sute de lei), strînse cu duiumul, pe uscat, adică fără strop de sudoare. A el o altă afacere : scormonit s-a făcut cooperator peste noapte și devenit stăpînul absolut al u­­a­nei secții de produse din ma­se plastice (anumite șuruburi, suporți, cirlige etc.), pe lingă cooperativa de consum din Moldovița. Secția. . . la domi­ciliul propriu. Ca să nu fie ... șifonat cu controalele (care și așa sînt prezente ca eclipsele de Soare), a zăvorit porțile. Ce-a mai urmat, reiese din... arătură : „Mîine­anul se-nnoiește!Bo­găția tot sporește, / Bogăție a­­normală ! Că-i făcută pe ciu­peală ; ! Obicei cam șmeche­resc. . JVai de avutul obștesc iese gazda, neagră la față, cum sunt galoșii mei. — Măi, n-oi fi tu, cumva, vreun inspector de la direcția de control și revizie, care s-a mascat în lighionă ursărească? — Bade hăi, mă jignești în calitatea mea de urător. Să nu mai apuc. . . anul una mie opt sute șaptezeci și doi, dacă nu sunt și eu un biet folclorist ca­re spune ce vede și ce audei — Mă, dar nu-mi place fe­lul cum grăiești. . . — Păi, atunci să te sorco­vesc : „Să trăiești,­­ Să înflo­rești ! Ca neghina într-un lan/ Ca să mai apuci un an / Da ciubucăreală grasă, / Cu sche­mă făcută-n casă. . .“. — Piei din fata mea, colee ce ești! Să-ți aud numele cind voi auzi unde a fost îngropată iapa mutului ! s­ ați un colac frămîntat în zamă de pelin și suc de cucută și. . . cară-tel M-am­ dus. Dar am revenit, costumat în revizor contabil. Un alt prieten urător se îmbrăca­se în. . . căpitan de miliție e­­conomică. Regretam că în ceata noastră nu intraseră ți niș­te tovarăși de la forul județean al cooperativelor de consum. Războiul ne-a întîmpinat cu un colac cu miere, dar noi l-am luat cu suc de piperi — Ți-am ura în proză, că poezia n-am strica-o pe dum­neata. Ai angajat în schemă toate rudele ți încadrările s-au făcut prin încălcarea Codului Muncii și a Legii nr. 1 din 1970. Normele după care se face plata salariilor le-ați scos din burtă, că nimeni nu le-a fixat științific. La o muncă pe care o poate face oricare dis­­picător de lemne, ați plătit sa­larii mai mari decît le pot lua muncitorii de înaltă calificare. De ce? Că toată schema e pli­nă de rubedenii. Ca să nu ne batem gura degeaba, că tot nu s-au luat măsuri, dăm două exemple : Tu, Toader Ciornei, ai cîțtigat pină la gogg­ie­ pe lună. Fiul tău, Aurel Cior­ ______ nei — la fel. Fratele, Gavril, cîțtigă pînă la 2.500 lei, dar el se ocupă cu cărăușia (cîțti­­guri pentru care, de aseme­nea, nu este impus la fisc). Ați umplut schema cu toate neamurile și forul cooperatist județean tace. Doar frunza co­drului, din cînd in cînd, ne mai spune că s-au făcut chiar pontaje fictive (miliția econo­mică are ce să verifice!). Adi­că, ce, cooperația nu și-ar fi putut face singură matrițele a­­celea și să vă împartă cîțtigul după dreptate !. . . — Plecați, că mi-ați făcut re­velionul praf! Simt că am să cîțtig după normele legale ți, mie, pentru asta, îmi stă gă­ Iurea în gît, chiar în seara A­­nului Nou. Și-am plecat. Ne-am­ dus cu arătura la Cîmpulung, la gos­podăria lui Gavril Parcovici, care are o secție de mase plas­tice, cu prevederi de normare a cîștigurilor ți de încadrare fă­cute tot pe. . . barbă și care... de barbă aparține tot de coo­perativa din Moldovița. (Nu-i interesant că cei de la coope­rația meșteșugărească din Cîmpulung, simțind că treaba nu-i în regulă, au renunțat la colaborarea cu respectivul meș­ter?). Gazda a închis porțile. N-am putut să-l întreb în mă­sură de ce nu se încadrează la o întreprindere, știut fiind­că e un meșter bun, inventiv, care, într-un proces tehnologic complicat, ar putea da foarte bune rezultate. Poate fiindcă, lucrînd la domiciliu cu soția și fiul, ridică lunar aproape. . . 9.000 lei? ... Și mai regret că n-am putut să-i urez și pe tovarășii din conducerea forului jude­țean cooperatist, care patronea­ză astfel de cîștiguri umflate. VICTOR MICU FOILETON ^XXXXXXXNXXXXXNXXXXXVXXX\XXXXXXXXNXXXXXXXXXXXXXXVVX\XV\XXXXXXXVV>XXVVVX>XVXXV>X\XXXXXX'<; ICONTKA PUNCI I ȘI-A CIȘTIGAT STIMA COLEGILOR Cu ani In urmă, electricianul Sergiu Pitul de la C.E.T. Suceava (din cadrul C.C.H.), aflindu-se la începutul meseriei, trebuia, uneori, sa dea socoteala pentru avariile ca­re se înregistrau în timpul cind era de serviciu, latu­l, astăzi. In admirația colegilor săi de muncă. Re­cent, în timp ce efectua un control la instalații, a depistat la stația de 6 kV, o defecțiune produsă prin supraîncălzire. După aprecierea spe­cialiștilor, acest defect este, de obicei, insesizabil și trebuie profunde cunoștințe tehnice pentru a-l depista. Dacă nu ar fi fost descoperit la timp, s-ar fi soldat cu o grava avarie, ce ar fi dus la distrugerea unei părți din utilajul electric și stagnarea producției complexului pe cel puțin 24 de ore. A fost un examen de înaltă răspundere. Fapta tînaru­­lui electrician echivalează cu zeci de nopți albe petrecute deasupra cărții tehnice si, in același timp, cu creșterea stimei tovarășilor de muncă. .ONORABILUL“ CARE TOPEA BANII po­rt­un calitat. de contabil principal la Șantierul de drumuri și duri Suceava Valentin Blagescu a întocmit un act Heti* cu care a dirat de la C.LD.C. rechizite echi­alind cu o importantă «urnă de bani. Materialele n-au mai ajuns la întreprindere. „Onorabila" țară contabi­licească afirmă că a fost furat. Nu trec decât 6 zile și încasează de la muncitori primele de asigurare ADAS. Banii n-au fost depuși la a­­genția. Insul spune din nou ca a fost. . . furat. Se jura că va fi cel mai cinstit om din lume. Dar n-au trecut alte citeva zile, și respectivul iși lichidează o rată la O.C.L., trecind banii pe seama unui muncitor, la alte citeva zile, una și mai tare, cind întocmește statele de plata, înscrie fictivitâți și-ți însușește mari sume de bani din impozitele pe salarii! Care era „misterul” omului ăsta care topea banii cum ii atin­gea? Spunea că se află pe teren și bea de usca clondirele tuturor bu­fetelor și restaurantelor din oraș. Turneele astea prea alcoolice costau. Acum se dezalcoolizeaza el la procuratură, la proces și, desigur, aco­lo unde se bea numai. . . apoi, că a mai sănătos ! POVESTE CU. . . TREI CĂȚEI PARAZITARI Nu-i ajungea salariul respectabil pe care îl lua in calitate de merceolog la C.C.H., că și soția sa ciștiga la fel de bine și că avea strânsă o mare sumă de bani. Și astfel, Ilie Cojocaru­, din Suceava, s-a dus la gestionarul Horvat Fric, de la magazinul O.C.L. Mizt Gura Humorului, s-a comandat 500 de becuri fluorescente. Gestionarul a ri­postat că nu are o asemenea cantitate. S-au înțeles să nu ridice mar­fa, dar să se întocmească numai acte. După ce facturează marfa la C.C.H., iar întreprinderea vizează suma de 10.800 lei in contul orga­nizației comerciale, merceologul s-a prezentat la gestionar : „Mai Fui­, tu tot n-ai livrat marfa și te-ai încărcat cu plus, la să impărțim noi banii. Eu iau partea leului, adică peste 12.000 de lei, șt tu pe a . . . dulăului. Ce, Iți strică un ciolan ?“ Gestionarul a luat bani din incasări. Dar iată că s-a mai ivit un. . . cățel I magazinerul principal, Var­­tolomei Rotundu, de la C.C.H. Ca să se încarce In gestiune in mod fictiv, a cerut și el un os de ros­t 5.000 de lei. Peste puțin timp, s-a ivit nevoia de becuri. De unde să le iei ? Merceologul și magazine­rul au început „să se muște" și­­ să latre" unul la altul. Primul și-a luat coada între picioare și s-a dus la gestionarul humorean, l-a făcut slu). Acesta l-a oferit din gestiune, fără nici o formă, 100 de becuri. Au lu­minat ele cu faza mare, dar au proiectat și faptele murdare. Închiși acum, cei trei schelălăia cu un fel de­­­rgrete ipocrite , apucc­uri de căței plini de parazitism, cu lacrimi de crocodil ! Rubrică realizată de VICTOR MICU In sfîrșit, a sosit Iarna Foto : V. DUMITRU Coordonate ale dezvoltării agriculturii (Urmare din pagina I) dispoziția zootehniei suce­vene 200.000 tone furaje combinate anual. Diversi­ficarea structurii bazei fu­rajere pe zone pedoclima­tice și îmbunătățirea struc­turii și calității plantelor de nutreț prin creșterea ponderii leguminoaselor, punerea în valoare a pa­jiștilor naturale, înființa­rea în fiecare fermă a pa­jiștilor artificiale în sistem irigat va trebui să ducă la reducerea consumurilor de concentrate pe kg. de car­ne, lapte și alte produse animale și la obținerea de produse la un preț de cost mai mic. Ritmurile de dezvoltare a agriculturii sucevene sunt, prin amploarea lor, deosebit de mobilizatoare. Există, însă, toate condi­țiile pentru ca sub con­ducerea organelor și or­ganizațiilor de partid, printr-o activitate bine or­ganizată, printr-un înalt spirit gospodăresc și de­plină răspundere în mun­că din partea tuturor lu­crătorilor, cooperatorilor și specialiștilor din agricul­tură, să se asigure un grad înalt de mobilizare a resurselor acestei impor­tante ramuri din econo­mia județului, la nivelul prevederilor actualului cincinal. MEMENTO A MEMENTO MEMENTO BUCUREȘTI SIMBATA 15 IANUARIE 1972 PROGRAMUL I 6.00 Muzică­ și actualități. 6.20 Jur­nal agrar. Buletinul agrometeorologic. Acțiuni pentru gospodărirea fondului funciar. Din experiența I.A.S. la cul­­tura porumbului; Adrese utile pen­tru unitățile agricole. 6.30 Gimnasti­ca. 7.00 Radiojurnal. 7.45 Sfatul medicului. 8.00 Sumarul presei. 8.08 Matineu muzical. 8.25 Moment poetic. 8.30 La microfon, melodia pre­ferata. 9.00 Buletin de știri. 9.03 La microfon, melodia preferată (conti­nuare). 9.30 Miorița. 10.00 Buletin de știri. 10.03 Pagini din opera „La Wally" de Catalani. 10.20 Piese in­strumentale. 10.30 Emisiune muzicală de la Moscova. 11.00 Buletin de știri. 11.05 Melodii 1972 — muzică ușoară. 11.15 Radioclub turistic. 11.35 Antece patriotice. 12.00 Recitalul zilei : Mi­­reille Mathieu. 12.15 Arii din opere. 12.30 întîlnire cu melodia populara și Interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Avanpremiera cotidiana. 13.30 Radio recording. 15.00 Buletin de știri. 16.00 Radiojurnal. 17.00 Știința, teh­nica, fantezie. 17.30 Cîntece de nun­­ta și jocuri populare. 18.00 Orele se­rii. 20.00 Tableta de seara. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 Știința la zi. 20.45 La hanul melodiilor. 21.30 Re­vista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. 22.30 Expres melodii. 22.55 Moment poetic. 23.00 Expres melodii (continua­re). 24.00 Buletin de știri. 0.03 — 6.00 Estrada nocturna. (Buletine de știri la orele 2.00; 4.00). IAȘI SIMBATA 15 IANUARIE 1972 Program de dimineață 6.00 Buletin de știri. 6.05 Jocuri populare românești. 6.10 Actualitatea In agricultura. 6.20 Jocuri populare românești. 6.30 Ritmuri matinale. 6.45 Cîntece populare românești. 7.00 Ra­­diometrieu. Program de seară 17.00 Buletin de știri. 17.05 Cînte­­cul care mi-e drag. 17.30 Preocupări cetățenești. 17.45 Revista melodiilor. 18.30 Cotidian sonor. 19.30 Pe portati­vul undelor, melodia preferată^ 20.00 Grai și suflet rom­­ânesc. Corb­&ri de limbă populară în opera lui Mihai Eminescu. 20.15 La fîntîna dorului. 20.30 Teatru scurt: „Interludiu", de Ana­di Andrieș. 21.00 Muzică ușoară. 21.10 Meridiane muzicale (din muzica po­poarelor). 21.25 Canțonete Interpreta­te de Mario Lanza. 21.35 Arte plastice. 21.45 Romanțe și cîntece de petrece­re. 22.10 Vă invităm la dans. VINERI 14 IANUARIE 1972 16.00 — 17.00 Teleșcoala. • Inducția electromagnetica. • Interesul pentru istoria patriei oglindit în operele scri­itorilor pașoptiști. 18.00 Căminul. Din cuprins • Ancheta emisiunii: „Sără­cia egoismului". Egoismul copiilor și mai ales. . . al părinților. Confuzii educative cu consecințe nedorite. Par­ticipa dr. Elena Mihaescu și prof. Virgil Caraba • Dialog cetățenesc — raid prin cantine - restaurante. Cu­ timp se cîștigu și ce se pierde uneori din vedere • Noutăți. . . în industria bunurilor de larg consum • Adrese u­­tile • Rețeta gospodinei : plăcinta poale-n brîu. • Moda. Sugestii vesti­mentare prezentate de Georgeta Bucur • Urmărind o emisiune TV­, un școlar din București Iși descoperă o pasiune. Despre drumul către reali­zarea acesteia vă relatează rubrica noastră : „Urmare la un fapt divers”. 18.50 Aplauze pentru români — Cu ansamblul artistic al U.T.C. în Olan­da. 19.10 Tragerea loto. 19.20 — 1001 de seri. „Aventurile lui Bobo". 19.30 Telejurnalul de seara. 20.00 Cronica politica interna de Eugen Mândric. 20.10 Film artistic : „Vremuri minunate la Spessart". 21.50 Telejurnalul de noap­te. 22.00 Campionatele europene de patinaj artistic. Proba de dans. Trans­misiune directă de la Göteborg. TRUSTUL DE CONSTRUCȚII MONTAJE MINIERE Secția utilaj transport­­ Frasin, județul Suceava, angajează — 2 EXCAVATORIȘTI — PENTRU EXCA­VATOR 0,5 m.c. — 2 EXCAVATORIȘTI — PENTRU EXCA­VATOR 0,3 m.c. Condițiile de angajare, conform H. C. M. 914/1968. Trustul de construcții Iași ȘANTIERUL nr. 2 STRUCTURI, aleea Decebal nr. 1, ANGAJEAZĂ prin transfer, la cerere, sau prin detașare pe perioadă limitată : — muncitori zidari, individual sau în formație. Se asigură toate drepturile prevăzute de le­gislația în vigoare (indemnizație, cazare etc.). Informații se pot obține la telefon 15560 — 17020 — interior 284 sau 256. Timpul probabil Pentru următoarele 3 zile , vreme rece cu nopți geroase. Cerul va fi variabil. Vor cădea ninsori tempora­re, mai ales la începutul intervalu­lui. Vintul va sufla potrivit. Tempera­turile minime vor fi cuprinse între mi­nus 15 și minus 9 grade, iar maximele, Intre minus 9 și 4 grade. Cămin pentru forestieri Pentru muncitorii nefamiliști de la Unitatea de exploatare și industrializare a lemnului din Fălticeni,­ în componența căreia intră și noua și moderna fabrică de plăci din așchii de lemn, s-a dat în folo­sință un cămin cu 64 camere. Clădirea are două etaje și o capacitate de 226 locuri, precum și un grup social adecvat. Noul că­min asigură forestierilor fălticeneni exce­lente condiții de cazare. EUGEN BUDA Fălticeni Activități fitosanitare de sezon II­ acest sezon se execută lucrări pri­vind îngrijirea pomilor fructiferi, comba­terea dăunătorilor din livezi. Astfel, de pildă, pomicultorii efectuea­ză omizi­tul, curățatul de mușchi și licheni și stropirea pomilor împotriva dăunători­lor cu o soluție de oleocarbotex în concen­trație 2 °­ C. La acțiunea inițiată de Centrul pentru protecția plantelor Suceava, parti­cipă 4 echipe, formate din 60 de munci­tori, care folosesc un număr important de pompe portabile AS—14 și pompe caro­sabile AC—1. Mai avansați la aceste lucrări sunt co­operatorii din: Pătrăuți, Hănțești, Bosanci, Ipotești, Reuseni, Udești și Adîncata. La C.A.P. Dumbrăveni, stropitul pomilor se execută cu ajutorul secției pentru meca­nizarea agriculturii ce deservește unita­tea. Pînă acum, s-a aplicat primul trata­ment unui număr de 92.000 pomi. ORTANSA ȘTEFANESCU Suceava în sprijinul îndeplinirii sarcinilor de plan In ansamblul manifestărilor organiza­te în cinstea „Zilei întreprinderii", recent, a avut loc la Cîmpulung o masă rotundă pe tema „Cu toate forțele pentru îndepli­nirea cu succes a sarcinilor de producție pe anul 1972". La această manifestare au participat membri ai birourilor organiza­țiilor de bază, ai comitetului de partid, organizatori ai grupelor sindicale, secre­tari ai organizațiilor U.T.C., muncitori, maiștri, tehnicieni și ingineri de la Fa­brica de mobilă și Întreprinderea de in­dustria laptelui din Cîmpulung. Partici­panții la discuții au abordat necesitatea organizării științifice a producției și a PE ECRANE VINERI 14 IANUARIE 1972 SUCEAVA: „Modern“: Brigada Diverse, la munte și la mare; „Ti­neretului“: Secretul planetei mai­muțelor; „Arta": Pe luciul gheții; „Burdujeni“: Saptamina nebunilor; CÎMPULUNG: „Moldova“: Parada circului; „Luceafărul“: Floarea soa­relui; FĂLTICENI: „Doina“: Dra­goste la zero grade; „Popular“ : Iubita lui Graminia; RĂDĂUȚI: „Flacăra“ : Cromwell ; „Unirea" : Tudor; VATRA DORNEI: „Dorna" : Aeroportul; GURA HUMORULUI : „Lumina“: Sprijiniți-l pe șerif : DOLHASCA: „Dolhasca“: Asediul; FALCĂU: „Falcau": Facerea lumii; FRASIN: „Frasin": Un italian în America; IACOBENI : „Minerul" : Carmen; MOLDOVIȚA : „Moldovi­­ța": Los Tarantos : ȘIRET: „Șire­tul": Da­i înainte cowboy; SOLCA: „Solca“: Valurile Dunării; VAMA: „Vama": Romeo și Julieta. Fabrica de confecții Botoșani angajează, pentru funcții de conducere, E­­CONOMIȘTI, care să îndeplinească condițiile ce­rute de Legea 12/1971. Relații se pot obține la sediul întreprinderii, strada Mihai Viteazul nr. 4, telefon 12462. ANUNȚ Fabrica de conserve din fructe Burdujeni-Suceava angajează de urgență — ȘEFI DEPOZITE PRODUSE FINITE — GESTIONARI - MAGAZIONERI — LĂCĂTUȘI - MECANICI. Condiții de salarizare conform legilor nr. 22 1969 și nr. 12/1971. Informații suplimentare, la compartimentul personal - învățămînt, telefon 10951 — Suceava. muncii, utilizarea judicioasă a utilajelor și capacităților de producție și, mai cu seamă, folosirea eficientă a fondului de timp. Un loc important în cadrul discuțiilor a revenit sarcinilor organelor și organiza­țiilor de partid, de sindicat și U. T. C. pentru îmbunătățirea muncii de educație comunistă, de influențare a conștiinței sa­lariaților pentru ca aceștia să participe responsabil, cu întreaga lor capacitate și la îndeplinirea sarcinilor. Organizată în colaborare cu casa o­­rășenească de cultură și consiliul orășe­nesc al sindicatelor, masa rotundă amin­tită se înscrie în programul de măsuri de­dicat ridicării conștiinței socialiste a ma­selor. ART. IGNATESCU Cîmpulung Energetice Extinderea rețelelor electrice în sate­le județului nostru este una din laturile principale ale activității pe care o des­fășoară în prezent colectivele de muncă a­­parținînd I.R.E. Suceava. Echipe de con­structori se află actualmente într-o serie de localități ca Stroești, Bălăceana, Ci­­prian Porumbescu, Sf. Ilie, Mihoveni, Fo­­răști, Burla, Panaci, Dorna Candrenilor și în multe altele. DINU URSACHE Suceava Diversificarea muncii meș­teșugarilor Anul trecut, Cooperativa „Solidaritatea” din Gura Humorului a livrat la export, printre altele, pătuțuri pentru copii. Be­neficiari, au fost diferite firme (câte 500 în fiecare țară), din R. F. a Germaniei și O­­landa. Mulțumit de promptitudinea și calitatea produselor, beneficiarul din O­­landa a solicitat prin NJECOOP, pentru 1972 să-i fie livrate 2.000 asemenea pătu­țuri. O.C.L. Mixt și FILCOOP, ambele din oraș, au contractat, pentru a livra pe piața externă, în acest an, mese de radio și te­levizor, sofare, divane de colț, taburete în valoare de aproape un milion lei. Pentru prima dată în 1971, coopera­tiva humoreană a început să construiască locuințe proprietate personală. Activitatea, începută prin luna mai, s-a concretizat prin construcția a 11 case în oraș, la Stulpicani și Vama. Unele sînt terminate, altele — în diferite faze de finalizare. Ca­litatea bună a lucrărilor este confirmată de faptul că unii beneficiari au adus mul­țumiri meșteșugarilor. încurajați, în 1972, aceștia intenționează să construiască un­ număr sporit de asemenea locuințe, pînă la 11 ianuarie existînd deja 6 cereri de la diferiți oameni ai muncii. / ANDREI CAȘU Gura Humorului DIALOG R. L. Sadova : Conform art. 86 din Codul familiei, soții își datorează în­treținere în mod reciproc, atîta timp cît se află în nevoie. Așa fiind, practic nu se poate pre­tinde restituirea sumelor în­trebuințate în acest scop. Dacă ulterior, în timpul că­sătoriei, soții nu se mai înțe­leg și Întrerup conviețuirea, se poate cere împărțirea bunuri­lor comune, pentru motive te­meinice, conform art. 36, alin. 2 din Codul familiei. De aseme­nea, împărțirea bunurilor co­mune se poate face și după desfacerea căsătoriei sau odată cu aceasta. In aceste situații se stabilește cota parte a fiecă­ruia în raport cu contribuția reală a soților la dobîndirea bunurilor comune. SILVESTRU PINZARIU Șiret. Consiliul popular al orașului nu dispune, în prezent, de baza materială pentru realizarea e­­dificiului despre care ați vor­bit, dar va căuta, în continua­re, modalități pentru soluțio­nare. SPIRIDON GH. BONDAR Mitocu Dragomirnei. Din suma vizată de Direc­ția județeană ADAS vi s-au reținut o parte din datorii în contul debitelor de asigurare (27 lei), impozitului pe clădiri (41 lei), pazei obștești (12 lei), urmînd să mai achitați 51 lei diferență în contul pazei ob­ștești. GHEORGHE A. LUCAN Vama . Amenda aplicată nu se refe­ră la neexecutarea contribuției voluntare în muncă, ci la re­fuzul de a contribui efectiv la lucrările de îndiguiri. PETRU SUCIU Vatra Dornei . Judecătoria Suceava a res­pins plîngerea dv. împotriva hotărîrii comisiei de judecată, fapt de care ați putut lua cu­noștință la timpul potrivit, în­­trucît soluționarea cauzei a a­­vut loc în ședință publică. GAVRIL IFRIM Sucevița: Aglomerația ce se creează în anumite zile la laboratorul din Rădăuți unde se efectu­ează recoltări de sînge pentru stabilirea grupei sanguine este cauzată de faptul că unii ce­tățeni nu respectă ordinea sta­bilită. Organele de miliție, în colaborare cu cele sanitare, s-au străduit să organizeze de așa natură această acțiune, încît lucrurile să decurgă în mod civilizat Ar trebui, însă, ca toți cetățenii să se confor­meze hotărîrilor luate, prezen­­tîndu-se la acest centru numai la data cînd sînt planificați. GH. AL. CANTARIU Vadu Moldovei. Pentru faptul că nu a efec­tuat pansamentul solicitat sora medicală Lucreția Baltag, de la circumscripția sanitară din Bogdănești a fost penali­zată cu 20 la sută din salariul pe luna noiembrie 1971. MICA PUBLICITATE • Pierdut carnetul de stu­dent, eliberat de Universita­tea »Alexandru Ioan Cuza» Iași, în anul 1968, pe numele Nichita T. Vasile. N­ declar nul. • Pierdut legitimația nr. 821, eliberată de Fabrica de tricotaje „Zimbrul" Suceava, In anul 1971, pe numele Tu­dose Alexandru. O declar nulă. • Pierdut legitimația nr. 1404, eliberată de Fabrica de tricotaje „Zimbrul“ din Su­ceava, în anul 1971, pe nu­mele Mocanu Maria. O declar nulă. < 1

Next