Zori Noi, ianuarie 1972 (Anul 25, nr. 7476-7499)

1972-01-14 / nr. 7485

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVI nr. 7485 vineri 14 ianuarie 1972 4 pagini 30 bani JUDEȚUL SUCEAVA ÎN CINCINAL 1 971-I?­) Coordonate ale dezvoltării AGRICULTORII Pornind de la necesita­tea dezvoltării echilibrate a economiei naționale, de la punerea în valoare a în­tregului potențial uman și material, înfăptuind în ritm intens industrializa­rea socialistă, partidul și statul nostru au acordat și acordă o atenție deosebită dezvoltării agriculturii — ramură de mare importan­ță, care poate și trebuie să-și aducă un aport sporit la crearea venitului națio­nal, la creșterea acumulă­rilor și dezvoltarea expor­tului, la ridicarea bunăstă­rii întregului popor. In a­­­cest sens, revelatoare sunt lărgirea și moderniza­rea necontenită a bazei tehnice­­ materiale a pro­ducției, perfecționarea or­ganizării, planificării și conducerii agriculturii. Cifrele cincinalului 1971 — 1975 atestă orientarea agriculturii, pe mai depar­te, spre o producție inten­sivă, spre o activitate mai eficientă. Potrivit prevede­rilor, producția globală a­­­gricolă din țara noastră va trebui să crească cu 36—49 la sută față de me­dia anilor 1966—1970. In ceea ce privește producția de cereale, ea va ajunge în anul 1975 la 16,3—17,5 mi­lioane tone, o dezvoltare i metțoasă cunoscînd și producția zootehnică, care va depăși cu 30—50 la sută pe cea din cincinalul an­terior. Județul Suceava, ca de altfel toate celelalte jude­țe ale patriei, își va aduce, la atingerea acestor nivele, partea sa de contribuție, superioară celei din pe­rioada anterioară. Pînă în anul 1975 se prevede, prin intensificarea și perfecțio­narea agrotehnicii, a teh­nologiilor, prin organizatorice ce măsurile vor fi luate și eforturile lucră­torilor ogoarelor, realiza­rea unor producții medii la hectar mult superioare față de cele realizate pînă în prezent atît la cereale cît și la plante tehnice. La baza acestor preve­deri stă, în primul rînd, efortul deosebit pe care-l face statul pentru moder­nizarea agriculturii. In perioada 1971—1975, pen­tru agricultura sucevea­na se vor aloca importan­te fonduri de investiții, care vor fi îndreptate spre rezolvarea problemelor mecanizării complexe și ale chimizării, spre mo­dernizarea și sporirea pro­ducției agricole. In stațiu­nile pentru mecanizarea agriculturii, de pildă, vor intra sute și sute de tractoare de diferite ti­puri, un număr însem­nat de combine auto­propulsate „Gloria" și alte mașini și utilaje adaptate condițiilor de climă și sol din județul nostru. Patrimoniul pomicol al județului va spori cu zeci și zeci de ha. de plantații noi, care se vor realiza în bazine respectarea consacrate, cu lucrărilor de prevenire și combatere a eroziunii solului, a nor­melor agrotehnice, a so­lurilor și sortimentelor stabilite prin programul de dezvoltare a pomiculturii. Experiența arată că a­­plicarea măsurilor de îm­bunătățiri funciare consti­tuie una din principalele căi de sporire a produc­ției agricole. Cel mai im­portant efect al lucrări­lor de îmbunătățiri fun­ciare — irigații, desecări, combaterea eroziunii solu­lui, ameliorarea solurilor acide și sărăturoase — constă în înlăturarea in­fluențelor nefavorabile e­­xercitate de unii factori naturali asupra culturilor agricole, creînd condiții pentru obținerea de pro­ducții constante la un ni­vel ridicat. Ele permit, în același timp, folosirea mai rațională a capacităților de producție și a forței de muncă, oferă posibilități sporite de specializare și dezvoltare multilaterală a producției în unitățile a­gricole din perimetrele a­meliorate. în această di­recție, prevederile cinci­nalului pentru județul nos­tru sunt deosebit de grăi­toare : 600 ha. irigații în sisteme noi, 15.000 ha. de­­secate, 17.400 ha. amelio­rate prin combaterea ero­ziunii. Actualul cincinal este hotărîtor și pe linia tradu­cerii în viață a prevede­rilor înscrise în Progra­mul național de dezvolta­re a zootehniei. In jude­țul Suceava, așa cum este și normal, atît efectivele, cît și producția animală vor crește substanțial. De pildă, numai în sectorul cooperatist, la finele cin­cinalului, numărul de tau­rine va fi cu 45 la sută mai mare decît în perioada 1966—1970, producția­ me­die de lapte pe vacă fu­rajată situîndu-se, la fi­nele anului 1975, la un ni­vel superior. Creșteri în­semnate se prevăd a se în­registra și la produsul car­ne de taurine, de porc și păsări. Suportul material al a­­cestor viitoare realizări a început a fi creat încă în 1971, prin construirea, pe baza asocierii, a unuii com­plex avicol intercoopera­­tist cu o capacitate iniția­lă de 36.000 de găini ouă­­toare, care va livra anual 4,5 milioane de ouă. Tot prin asociere intercoope­­ratistă, la Plopeni, în cin­cinalul actual se vor con­strui noi capacități de creș­tere, care vor asigura, a­­nual, 600.000 pui de carne. Se vor înălța noi capaci­tăți de îngrășare a bovine­lor, care vor adăposti, în 1­975, 10.000 capete. La toa­te acestea se adaugă, desi­gur, noi grajdu­ri pentru mii de vaci și saivane pentru oi, în fermele zoo­tehnice existente. După cum se poate constata, un element nou în dezvolta­rea creșterii animalelor îl constituie organizarea, și în sectorul cooperatist, a unor complexe de tip in­dustrial, bazate pe o teh­nologie modernă de creș­tere, cu o productivitate și rentabilitate sporită. Extinderea creșterii ani­malelor în sisteme inten­sive și, în mod special, în complexe industriale, im­pune generalizarea fura­jării cu nutrețuri combi­nate. Fabrica de la Ve­­rești, dată în funcțiune în primul an al acestui cin­cinal, va putea pune la (Continuare în pagina a II-a) IN ACTUALUL CINCINAL VOR FI EXECUTATE: Discuția despre calitate între maistrul Nicușor Țăranu și frezorul Fridolin Fuchs se poartă „pe viu", la concret, în atelierul mecanic al Fabricii de mobilă din Cîmpu­­lung O NOUĂ SECȚIE In cadrul I.I.L. „Produc­ția" din Suceava se află în construcție o nouă secție unde se vor produce sticle pentru îmb­uteliat apă minerală. îm­preună cu atelierul mecanic și secția răcoritoare, care func­ționează aici de mai mulți ani­, aceasta face parte din obiec­tivele unui complex de in­dustrie locală ce va prinde contur în actualul cincinal. Ansamblul va mai cuprinde secții de turnătorie a meta­lelor și, respectiv, de prelu­crare a materialului plastic. LA GURA HUMORULUI 40 de familii în case noi Cartierul „1 Mai“ din Gura Humorului a cunoscut, în a­­ceste zile, o nouă premieră e­­dificatoare : 40 de familii, din­tre care o bună parte de mi­neri, s-au mutat în noul bloc construit aici. Astfel, numărul apartamentelor cu două și trei camere, date în folosință în cartierul amintit, se ridică la 240. Transportă îngrășăminte Folosind din plin timpul prielnic, lucrătorii Stațiunii pentru mecanizarea agricultu­rii Salcea ajută țăranii coope­ratori în transportarea guno­iului de grajd pe tarlale. Realizările cele mai impor­tante s-au înregistrat în coo­perativele agricole Mitoc — 1.600 tone, Sf. Ilie — 800 tone, Mihoveni 300 tone. 1 i REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA­­ 1­ Suceava, str. Tipografiei nr. 1. Telefoane 1 j. Redactor șef — 10766 Redactor șef adjunct — 11998 ', Secretariatul de redacție ■— 11692 I> Industrie, viața de partid — 10765 ]­ Cultură, informații — 10764 Agrară, administrație — 11995 Construcție de stat, scrisori și 1 [ corespondenți — 11696 1, Comunistul Viorel Latiș, gaterist la Fabrica de cherestea din Pojorîta, muncind cu pasiune, dobîndește frumoase rezultate în muncă. Pentru aceasta este fruntaș în în­trecerea socialistă Foto . D. VÎNTU PAGINA TINEREMGI ® Sub semnul unei înalte răspunderi $ As­tăzi ucenicul, mîine colegul dumneavoastră ? Pe ce vă fundamentați opțiunea pentru viitoarea profesie ? IN PAGINA 3 MAI MULTA DISCIPLINA ȘI CHIBZUINȚĂ ÎN GOSPODĂRIREA FONDULUI DE SALARII Una din legile recent adop­tate de Marea Adunare Națio­nală, cu implicații importante pe planul vieții economice și sociale, este și aceea privind u­­nele măsuri pentru îmbunătă­țirea utilizării fondului de sa­larii planificat pentru unită­țile socialiste de stat. Partici­panți activi la făurirea socie­tății socialiste multilateral dez­voltate, cetățenii patriei noas­tre simt din plin binefacerile acesteia, în sensul că remune­rația muncii lor capătă o im­portanță tot mai însemnată, aceasta făcîndu-se în raport cu eforturile depuse. Este firesc, deci, ca în întîmpinarea măsu­rilor stabilite de partidul și statul nostru pentru creșterea fondurilor destinate plății muncii, în ritmul ascendent­ al dezvoltării sectoarelor econo­mic și social - cultural, pen­tru majorările salariilor, să fie o grijă tot mai sporită pen­tru gospodărirea fondurilor de salarii și întărirea disciplinei în acest domeniu. Despre însemnătatea noului act normativ, oglindită în în­săși viața economico - finan­­­ciară a întreprinderii, am dis­­­cutat cu tovarășul economist Petru Ionel, șeful serviciului organizarea producției­­ sala­rizare de la C.E.I.S. Suceava. — Aveți o pregătire teoreti­că și practică ce presupune discernămînt, exactitate și, mai ales, spirit gospodăresc, in uti­lizarea fondurilor de salarii. Care este, după dumneavoas­tră, trăsătura caracteristică a noii legi ? — Din litera legii desprind un puternic spirit de echitate. Este o reglementare ce se inte­grează perfect în nota domi­nantă ce trebuie să călăuzeas­că toate relațiile noastre în producție și societate. Intr-un trecut nu prea îndepărtat se ajungea, uneori, la depășiri e­­xagerate a fondurilor de sala­rii. La categoriile personalului tehnic, economic, de specialita­te se făceau alte plăți, care ți­neau de acordări de gradații, majorări de indemnizații de conducere, promovări etc. A­­div s­e acordau niște drepturi din fondurile bănești care, în mod normal, trebuiau să intre la bugetul statului, pentru in­teresele majore ale colectivită­ții. Noua lege stăvilește miș­cările financiare ineficiente. — In expunerea de motive la lege se arată că, în perioada ianuarie — septembrie 1971, pe plan național, din econo­miile la fondul de salarii al personalului tehnic economic, LEGALITATE de altă specialitate și adminis­trativ, a fost atrasă la buge­tul statului suma de 260 mi­lioane lei. Deci, iată un izvor bănesc pentru edificarea unor importante obiective economi­ce și social - culturale. Cu cit a fost prezent combinatul su­cevean la aceste fonduri ? — După aprecierea noastră, folosirea rațională a fondului de salarii, conform reglemen­tărilor anterioare, la C.E.I.S. Suceava s-a dovedit eficientă. In cursul anului 1971, am virat la buget suma de peste 1.200.000 lei. Evident, noul ca­dru legal ne va permite să înscăunăm o gospodărire mult mai chibzuită a fondului de salarii. — Semnificativă ni se pare precizarea din lege în care se arată că răspunderea pentru gospodărirea rațională a tu­turor fondurilor destinate plă­ții salariilor aparține direct conducătorilor organizațiilor socialiste. In trecut ați întimpi­­nat situații cind acest prin­cipiu era încălcat ? Ce măsuri ați luat in spiritul noilor re­glementări ? — In ultimii doi ani, con­ducerile unităților noastre se obișnuiseră să lase preocuparea pentru folosirea rațională a fondurilor de salarii numai pe seama specialiștilor de la com­binat. Iată un exemplu : în trimestrul III din anul 1971, la nivel de combinat, ne propuse­sem să virăm la buget suma de 347.000 lei. Cînd ne-am pus de acord cu unitățile subordo­nate, am constatat că suma reală era de 299.000 lei. Este lesne de înțeles că situația s-a datorat stilului defectuos de a acționa în această direcție, în care s-au complăcut condu­cătorii unor unități. In lumina noilor reglementări, am dispus ca unitățile subordonate să ur­mărească, lunar, fiecare pozi­ție din statele de funcțiuni, in comparație cu statele de plată, pentru a evidenția operativ di­ferențele valorice ce urmează să fie vărsate la buget. — Și în continuare, cum veți acționa ? ... — Toți factorii de răspun­dere ai combinatului vor avea in atenție statele de funcțiuni ale personalului tehnico-econo­­mic și de specialitate. în pla­nul de muncă pentru acest an, am și prevăzut sondaje con­tinue asupra modului cum se utilizează fondul de salarii la personalul T.A. și la muncitori, asupra legalității plăților. Nu vom admite nici o utilizare în afara structurii de plan. Le­gea nouă creează un cadru pro­pice pentru afirmarea răspun­derii în muncă, a spiritului de dreptate și echitate, a propriei noastre perfecționări profesio­nale și etice. Interviu consemnat de VICTOR BELLU mm • In stațiunea Păltiniș a fost inaugurat primul telescaun din Munții Ci­­binului, care poate trans­porta în decurs de o oră, pe o distanță de 1.000 m., către vîrful Oncești, 320 de persoane. nal • Pe șantierul națio­al tineretului din zona industrială „Târgo­­viște - Sud“ și-au în­ceput activitatea noi de­tașamente de brigadieri. In cele șapte luni care au trecut de a înființa­rea șantierului național, cei aproape 2.000 de ti­neri brigadieri au parti­cipat, alături de con­structori, la executarea terasamentelor, monta­rea conductelor de aduc­­țiune a apei, la asfalta­rea drumurilor de acces, precum și la construirea halelor monobloc aparți­­nind uzinei de strunguri, lui . Muncitorii șantieru­naval din Brăila au lansat prima navă a anului 1972, un șlep de 1.500 tone destinat flo­tei noastre comerciale. Tot în acest an va fi lansat și primul cargou de 4.500 tone. • Centralele Ministe­rului Industriei Ușoare pregătesc pentru acest an un număr de 10.000 sortimente noi. Această gamă vastă de produse se caracterizează prin­­tr-o varietate de desene și poziții colorstice în contexturi adaptate mo­dei și gusturilor cum­părătorilor. • Fabrica de mobilă „23 August" din Tg. Mu­reș a fost completată cu o unitate specializată în producția de mobilă-stil sculptată. Alături de specialiști, în cadrul ei lucrează aproape 100 de sculptori. • NICOSIA. • La Ni­cosia a fost semnat pro­tocolul privind schim­burile comerciale din­tre Republica Socialistă România și Republica Cipru in anul 1972. Protocolul prevede o majorare a acestor schimburi cu 20 la su­tă față de anul prece­dent. România va ex­porta în Cipru tractoa­re, mașini unelte, di­verse mașini, produse chimice, produse din lemn, consum, bunuri de larg materiale de construcții etc., și va importa citrice, piei, mi­nereuri, produse texti­le, diverse produse ma­nufacturate, lînă și alte produse. • NEW YORK. — Se­cretarul general al ONU, Kurt Waldheim, a avut o întrevedere cu Gunnar Jarring, repre­zentantul său special în Orientul Apropiat. Cei doi interlocutori, precizează agenația AP, au făcut o trecere în re­vistă a situației din Orientul Apropiat și au stabilit sarcinile ime­diate ale misiunii lui Jarring. • MOSCOVA — Pre­ședintele Prezidiului So­vietului Suprem al U.R.S.S., Nikolai Pod­­gornîi, l-a primit, la 13 ianuarie, pe ministrul a­­facerilor externe al R. P. Polone, Ștefan­­ Olaszewski, care face vizită oficială în U. R. S. S., la invita­ția guvernului sovietic. • WASHINGTON — Robert McNamara a fost reales miercuri preșe­dinte al Băncii Interna­ționale pentru Recon­strucție și Dezvoltare. Noul mandat acordat cuprinde o perioadă de cinci ani și va începe la 1 aprilie 1973.

Next