Zori Noi, mai 1972 (Anul 25, nr. 7578-7602)
1972-05-14 / nr. 7588
ni n— ZORI NOI ^ PAGINA 2 La Gura Văii și Sip, străvechi localități ale căror nume au intrat, în ultimii șapte ani, în vocabularul cotidian al poporului nostru, se materializează în aceste zile ultimele detalii din proiectele Sistemului hidroenergetic și de navigație de pe Dunăre, rod al colaborării fructuoase româno - iugoslave. Clipele de mare satisfacție pe care le trăiesc astăzi autorii acestor obiective ne îndeamnă la o retrospectivă a principalelor momente înregistrate pe parcursul a aproape 2.000 de zile efective de muncă, desfășurată în scopul captării și folosirii forței bătrînului Danubiu. SECVENȚE DIN CARTEA DE AUR 7 septembrie 1964. Un excavator își înfige cupa în pămînt; o sonetă implantează în roca dură a Dunării o palplanșă din oțel menită să etanșeze batardoul, în spatele căruia urmează să fie fixate fundațiile principalelor obiective ale sistemului hidroenergetic și de navigație. Autocamioanele transportă fără încetare materialul excavat. Pe malurile fluviului încep să prindă viață cele dinții prevederi din proiectele elaborate împreună de către specialiștii români și iugoslavi. Sunt concentrați aici cei mai buni specialiști de la Bicaz și Argeș, de pe alte mari șantiere din țară, din institute de cercetări și de învățămînt superior, care analizează la fața locului zeci, sute de varianta constructive. Pe ambele maluri începe o grea bătălie. 20 aprilie 1966. Prima victorie a constructorilor — închiderea digului din amonte de viitorul ax al barajului, creîndu-se astfel condiții ca la 7 mai să fie zăgăzuită complet incinta 1 „A". Un uriaș batardou izolează din albia Dunării aproape 200.000 m.p., suprafață care, în luna următoare, după zece zile de lucru neîntrerupt, a fost desecată. Pentru prima oară în istoria ei multimilenară, Dunărea își descoperea albia, în văzul lumii. 13 iunie 1966. Constructorii români raportează tovarășului Nicolae Ceaușescu, conducătorilor de partid și de stat care vizitează șantierul că, de la demararea lucrărilor, au cîștigat un avans de zece săptămîni. In aclamațiile generale ale mulțimii, secretarul general al partidului declanșează de la un automat de comandă explozia care marchează începerea escavațiilor pentru construirea clădirii centralei hidroelectrice și a ecluzei. O lună mai tîrziu, o altă veste străbate țara : constructorii termină, cu 150 de zile mai devreme, închiderea unei alte porțiuni din Dunăre —incinta 1 „B", în cuprinsul căreia avea să fie construit avanportul dinspre Turnu Severin. 3 august 1969. Se încheie un nou capitol din istoria sistemului . S-a dat cale liberă primelor nave fluviale prin ecluza de pe malul românesc. Imensul culoar din oțel și beton se întinde pe 700 metri și are o lățime de 34 metri. Ea este echipată cu cea mai mare poartă plană, cunoscută în construcțiile hidrotehnice din lume, în greutate de 1050 tone, puternice servomotoare, vane - segment ce lucrează la presiuni foarte ridicate și cu alte utilaje concepute și realizate în cea mai mare parte de către întreprinderi ale industriei noastre constructoare de mașini. Șase zile mai tîrziu, constructorii români preiau de la constructorii iugoslavi, ștafeta lucrărilor de închidere a Dunării în zona barajului deversor. In aceeași zi, începe inundarea incintei 1 „A" din amonte de centrala hidroelectrică, la adăpostul căreia se execută o parte dintre lucrări. După 56 de ore, această operație, de o mare măiestrie tehnică, ia sfîrșit, fiind realizată într-un timp cu 232 ore mai scurt decît cel preconizat de proiectanți. 14 august 1970. La ora 8 și 7 minute, după mai bine de 24 de ore de eforturi neîntrerupte, se înfăptuiește, cu 45 de zile înainte de termen, cel dinții paralel la sistemul national al primului agregat din centrala românească. Tensiunea de 15.000 volți, pa care o furnizează generatorul, este ridicată, prin intermediul transformatorului de forță, la 220.000 volt, și, cu ajutorul ei, curentul electric pornește spre consumatori. 1971 — ANUL NUMĂRĂTORII INVERSE Primul an al cincinalului este pentru colectivul marelui șantier, al energiei și luminii, al prieteniei și colaborării, anul unor eforturi sporite. La sfîrșitul lui martie, constructorii ridică barajul la cotele finale — 72,3 m. față de Marea Adriatică — și pun sub sarcină barajul deversor — uriașă stavilă de profil triunghiular, cu o lungime totală de 441 metri, în care au fost încorporați aproape 350.000 m.c. de betoane și 4.000.000 kg. armături metalice. O lună mai tîrziu se produc cele dintîi cantități de electricitate în primul agregat de construcție românească — cel de-al patrulea grup al centralei. Curînd, se încheie construcția căii rutiere transdanubiene ce unește malurile fluviului între Gura Văii și Sip, străbătînd ecluzele, centralele electrice și barajul deversor. Penultimul hidroagregat este conectat, iar ecluza intră în exploatare definitivă. In sfîrșit, se înfăptuiește, cu 62 de zile mai devreme, primul paralel al celui de-al șaselea și ultimul hidroagregat al centralei. Constructorii și montorii cîștigă astfel în total, de-a lungul celor 7 ani de muncă, peste 400 de zile. PEISAJUL CITADIN — PEISAJ AL UNOR PROFUNDE PREFACERI Mai mult de 10.000 de constructori și montori au schimbat vechea configurație locurilor, creînd un peisaj deosebit de atrăgător. Centrala dispune în prezent de 6 hidrogeneratoare, care însumează o putere totală de 1.050 Mw — trei dintre ele purtînd emblemele de fabricație ale Uzinei constructoare de mașini din Reșița, Uzinei de mașini grele București, Uzinei „Electroputere“ — Craiova și ale altor întreprinderi. Acum însă Porțile de Fier își arată recunoștința. Din vecinătatea centralei se îndreaptă spre Reșița, spre Tr. Severin, Rovinari, Craiova, Slatina și București, precum și peste Dunăre — în localitatea Sip — un adevărat păienjeniș de conductori argintii, prin care pornește, amplificată la 110, 220 și 400 kW, o cantitate de energie de peste 5 miliarde KWh, egală cu cea pe care hidrocentrala de pe celălalt mal o furnizează economiei Iugoslave. Partea de energie ce ne revine de la Porțile de Fier este de 3 ori mai mare decît cea furnizată cu 5 ani în urmă de toate hidrocentralele țării. Prin ecluză, circulația se desfășoară nestingherit, Porțile de Fier nemaiconstituind ca înainte, un zăvor în calea trecerii libere a apelor și a vaselor. Toți cei ce-au înfăptuit grandioasa epopee de la Porțile de Fier — Sip așteaptă acum, mîndri, ora festivă, ora cînd vor raporta conducătorilor de partid și de stat ai României și Iugoslaviei împlinirea înaltelor lor misiuni. MARIN COANDA, corespondent Agerpres ORA FESTIVĂ LA PORȚILE DE FIER Vedere din elicopter asupra barajului de la Porțile de Fier o hau închinata Ulii PASIll Colecționarul de bibliografie Eduard Lipețchi Am cunoscut un om care a trăit, încălzit de flacăra unei frumoase pasiuni: colecția bibliografică, găsind în ea și descoperind prin ea un sens al vieții. Fostul învățător cîmpulungean a slujit școala cu devotament, a urcat treptele perfecționării, dar, dincolo de orbita datoriei obștești, și-a dedicat timpul, cunoștințele și entuziasmul unei rare pasiuni, aducînd cu rîvnă și migală lucrări informative dintre cele mai diverse apărute in țară și in străinătate. Le-a adunat și clasificat pentru a cindva de folos celor interresați de documentarea științifică. In ultimii cinci ani ai vieții sale, i-am vizitat des impunătoarea arhivă, o veritabilă „casă bibliografică”. În ea își găsea o mare satisfacție. Aici îi licărea în privire și i se trăda în vorbă flacăra pasiunii. Eduard Lipețchi își trăia adevărata sa viață mereu aplecat cu lupa asupra corespondenței, revistelor și cataloagelor. Se bucura discret cînd cineva îi surprindea pulsul mărit al pasiunii și era dispus oricînd să te informeze asupra ultimei lucrări care te interesa. Grație celor cîteva limbi pe care le cunoștea : germana, franceza, engleza ș.a., el cerea și primea zeci și sute de buletine și cataloage, de reviste sau extrase din lucrări din toată lumea. A trăit în această lume documentelor bibliografice aproape o jumătate de secol. Devenise, la nivelul informării, un cunoscător, chiar un specialist autodidact în cîteva domenii ale științei : matematici, fizică, chimie, medicină, geografie, filozofie, lingvistică, istorie etc. A lăsat o prețioasă moștenire, descoperită, în toată dimensiunea ei, abia după ce flacăra pasiunii s-a stins o dată cu viața omului. O zestre impresionantă, care a început să fie căutată de biblioteci, profesori și specialiști, urmînd ca patrimoniul acesta bibliografic să devină un bun public — poate visul nemărturisit al modestului și pasionatului colecționar de bibliografie. Prof. GEORGE ISTRATE Cîmpulung Moldovenesc în cabinetul audio - vizual pentru predarea limbilor străine de la Liceul nr. 2 din Rădăuți Folo : D. STAMATE „GLANDUANTINUL“ ȘI CULTURILE DE PORUMB Prof. dr. Costică Pamfil, de la Institutul agronomic „Dr. Petru Groza" din Cluj, a urmărit, timp de mai mulți ani, influența preparatului farmaceutic românesc „Glanduantin" asupra culturilor de porumb. Datele observațiilor sale, comunicate la diferite reuniuni științifice din țară și străinătate, dovedesc că această substanță a accentuat feminizarea plantelor, manifestată prin creșterea numărului de știuleți, contribuind la sporirea producției de porumb boabe. Totodată, s-a redus cu 13—17 zile perioada de vegetație față de plantele martor. Interesant este faptul că prin consangvinizarea repetată plantelor tratate cu „Glanduanatin” s-au obținut linii de porumb stabile care, în urma încrucișărilor dintre ele, au dat hibrizi valoroși, cu putere productivă ridicată. CASTRUL ROMAN ARUTELA Reluînd cercetările începute în 1891 de savantul Gr. G. Tocilescu, un colectiv al Muzeului Militar Central din București a scos la iveală relicvele castrului roman Arutela, aflate pe malul Oltului, în apropiere de mănăstirea Cozia. Potrivit unor inscripții găsite pe zidul porților castrului, cetatea a fost construită de un detașament de arcași sirieni, în anul 138, înlocuit fiind apoi de o subunitate a Cohortei I Hispanorum veterana quingenaria equitata. In urma cercetărilor arheologice, s-a ajuns la concluzia că această antică fortificație, ale cărei ziduri de apărare și turnuri rămase în mare parte intacte, sub stratul de aluviuni, a constituit un puternic bastion de apărare a drumului strategic roman care ducea spre Dacia Felix. Considerat drept unul dintre cele mai frumoase monumente, castrul urmează a fi restaurat. . . . Specialiștii de la Uzina de cauciuc sintetic, din cadrul Grupului industrial de petrochimie de la Borzești, au realizat un nou produs, polistirenul expandabil sub formă gazeificate cu pentonă de perle Noul sortiment prezintă avantajul că se poate prelucra foarte ușor prin matrițare, este rezistent la șocuri și are o greutate specifică mult mai mică. Produsul are o largă utilizare în Industria electrocasnică și a bunurilor de consum. ... La Baia Mare există cerul cu cele mai multe nopți senine din țară . Cu atîtea stele și cu Luna de pe firmament, orașul pare propice înamoraților, dar și. . . astronomilor. Acesta a fost de fapt unul dintre principalele criterii care au stat la baza alegerii urbei ca reședință a celui mai nou observator din țară. Aici se vor putea face observații asupra sistemelor solare, cu ajutorul unui modern telescop, al unei lunete ecuatoriale și al altor aparate perfecționate. , , . Masivele Cozia, Pietricica și Cernegura, din județul Neamț, constituie adevărate depozite de animale fosile — scoici, melci, broaște țestoase și pești — care au trăit în apele calde ale unei mări existente pe aceste meleaguri cu 60 milioane de ani în urmă ? In ultimii ani, cercetătorii au găsit în rocile masivelor 38 de specii de pești pietrificați, într-o uimitoare stare de conservare naturală, dintre care 21 de specii constituie unicate ale științei. . . . „Școala bunicilor" cartierul clujean „I.R.I.S.” din — formă de învățămînt medical de masă, extinsă în prezent în majoritatea județelor țării — a ajuns la a zecea promoție de absolvenți ? Bunicii capătă aici noțiuni de pediatrie și de psihologie a copilului, învață jocuri distractiv - educative. . . . Elevul Adrian Ocneanu, de la liceul „Mihai Viteazul ”, a devenit inventator la 16 ani ? El a realizat un calculator destinat instruirii colegilor săi în domeniul informaticii. ȘTIAȚI CA... I ÎNTRERUPĂTOR de tip nou La Uniunea științifică și de producție „Electroaparat“ din Leningrad a fost elaborat proiectul tehnic și realizat pentru prima oară in lume prototipul de laborator al unui întrerupător cu aer de tip nou, avînd forma unui portal suspendat. El este destinat curentului alternativ cu tensiune de 1.200.000 volți, întrerupătorul va fi folosit la liniile de foarte mare distanță pentru transportarea energiei electrice cu curent alternativ, cu tensiunea între 750.000 și 1.150.000 volți. Agenția APN, care transmite știrea, precizează că aceste aparate vor fi folosite și în sistemele energetice ale țărilor membre ale C.A.E.R. In prezent, întrerupătorul este supus probelor la laboratorul tehnicii de tensiuni înalte din cadrul Institutului politehnic din Leningrad. LENTILA SUPLA PENTRU EXTINDEREA CÂMPULUI VIZUAL Lentila „Lansor" este fabricată din material sintetic, are diametrul de 30 cm. și este suplă ca o țesătură. Ea poate fi fixată pe o fereastră prin umezire și permite vizionarea unei zone a peisajului mult mai largă decît fereastra însăși. Curbată, ea produce deformarea imaginii. Pusă la punct în Statele Unite, această lentilă poate fi utilă fotografilor, cineaștilor, ea putind constitui în același timp un accesoriu decorativ. In imagine sa observă extinderea cîmpului vizual produsă de o asemenea lentilă lipită pe un geam. AUTOMAT DE EXECUTAT DESENE Oameni de știință de la Institutul de Cercetări Științifice din Harkov pentru problemele asanării aerului și apelor, paralel cu activitatea lor de bază, acordă multă atenție mecanizării automatizării muncii inginerilor. Astfel, ei au inventat un automat de desenat menit să ușureze munca inginerilor proiectanți și care poate înlocui cîțiva zeci de oameni. Pe un computer modern se execută calcule care apar sub formă de cifre. Traducerea soluției în cifre într-una grafică necesită mult timp, neajuns ce poate fi Compania generală de radiologie (C.G.R.) din Franța a prezentat un ansamblu de materiale, printre care se remarcă un nou sistem de radiografie fără casetă. Este vorba de un echipament destinat aparatului de radiografie „Futura 2000“. Acest sistem permite obținerea de radiografii fără utilizarea casetelor, grație unui rol film de 35 cm. lățime și 50 cm. lungime. Noul procedeu asigură o viteză de lucru sporită reducerea personalului, mașinipulările fiind, de asemenea, reduse în mod considerabil. Datorită acestor calități, este posibilă automatizarea aproape totală a instalației. CONSTRUCȚIE DIN BETON ARMAT Sediul din München al firmei BMW. Etajele sunt suspendate pe console fixe, în vîrful unui turn central. Imobilul este executat integral din beton armat, eliminat grație sus amintitului automat. El funcționează împreună cu computerul și intr-un interval de timp scurt face posibilă apariția pe ecranul unui televizor a graficului, desenului sau textului respectiv. Automatul poate „desena" pe ecran mai bine de 1.000 de elemente grafice pe secundă (punct, linie dreaptă, cerc, elipsă, arc.). Liniile executate pe ecran au trei grosimi. Automatul este mînuit de un singur operator. La nevoie, rezultatul soluției, înfățișat pe ecran, poate fi fotografiat. Un prototip al acestui sistem va fi dat în funcțiune în curînd la spitalul Saint - Louis, iar fabricarea se va începe în 1973. „SORI“ ELECTRICI După ce omul va „domestici" energia termonucleară, iarna nu va mai avea acces în marile orașe. De la încălzirea interiorului apartamentelor se va trece la încălzirea străzilor și a parcurilor care vor rămîne înverzite în tot cursul anului. Deși această perspectivă nu este prea aproape, totuși primele semne ale îngrădirii iernii au început să apară încă de pe acum. Tehnica constă în niște emițătoare de radiații infraroșii montate pe stîlpi asemănători celor folosiți la iluminatul public. Suspendați la înălțimea de 15—20 m., acești emițători joacă rolul unor sori miniaturali. Ei pot menține solul la o temperatură cuprinsă între plus 5 și plus 15 grade C, în condițiile în care mediul ambiant se află la minus 10 grade C. Intr-un viitor nu prea îndepărtat, astfel de instalații vor permite continuarea și în cursul iernii a lucrărilor exterioare pe marile șantiere etc. SISTEM DE RADIOGRAFIE FARA CASETA V X 1V V- 4*