Zori Noi, mai 1972 (Anul 25, nr. 7578-7602)

1972-05-14 / nr. 7588

Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și Biroul Executiv al Consiliului Național al Frontu­lui Unității Socialiste au adop­tat recent Hotărîrea cu privire la acțiunile ce se vor organiza în întîmpinarea aniversării a 25 de ani de la Republicii Populare proclamarea Române, victorie de seamă a poporului nostru în lupta pentru liberta­te, democrație și progres social. Act de însemnătate istorică în viața țării, ideal pentru care au militat forțele cele mai îna­intate ale societății, în frunte cu Partidul Comunist Român, a­­bolirea monarhiei și trecerea întregii puteri de stat in mîi­­nile clasei muncitoare, în alian­ță cu țărănimea și cu celelalte categorii de oameni ai muncii, au marcat o etapă superioară in dezvoltarea statului român, în desfășurarea revoluției popu­lare, instaurarea celei mai de­mocratice forme de guvernă­­mînt din istoria națiunii noas­tre, trecerea la înfăptuirea re­voluției socialiste. în cei 25 de ani care au tre­cut de la proclamarea Republi­cii, socialismul a învins defi­nitiv in România, deschizînd o epocă de progres rapid în via­ța poporului, situînd România în rîndul națiunilor cu cea mai dinamică dezvoltare, pe un loc demn între popoarele lumii. In acești ani, au cunoscut un pu­ternic avînt forțele de produc­ție ale țării, știința, tehnica, în­­vățămîntul și cultura, s-au schimbat fundamental condițiile de viață ale poporului, oame­nii muncii au devenit cu adevă­rat stăpîni în țara lor, partici­­pînd tot mai activ la conduce­rea acesteia, la adoptarea și înfăptuirea hotărîrilor și măsu­rilor care privesc viitorul ei. Realizările dobîndite demon­strează în chip elocvent înal­tul rol constructiv al statului socialist care, sub conducerea clarvăzătoare a Partidului Co­munist Român, a mobilizat ta­lentul și energia oamenilor muncii, capacitățile lor creatoa­re în vederea ridicării economi­ce, sociale și spirituale a pa­triei. Oamenii muncii din țara noastră — români, maghiari,­­ germani și de alte naționalități — întîmpină sărbătoarea Repu­blicii în condițiile avîntului creator și muncii însuflețite pentru înfăptuirea mărețelor o­­biective ale programului fău­ririi societății socialiste multi­lateral dezvoltate, elaborat de Congresul al X-lea al partidu­lui și ale programului adoptat de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1971 privind dezvol­tarea conștiinței socialiste și așezarea relațiilor sociale pe principiile eticii și echității so­cialiste, în întîmpinarea celei de-a 25-a aniversări a proclamării Republicii, organele și organi­zațiile de partid, de masă și obștești, toate organismele și instituțiile, reunite în cadrul Frontului Unității Socialiste, vor desfășura o susținută mun­că politico - educativă în ve­derea mobilizării oamenilor muncii de la orașe și sate la înfăptuirea sarcinilor economi­ce, social - culturale pe acest an și buna pregătire a condi­țiilor în vederea realizării pla­nului pe 1973, a punerii tot mai depline în valoare al ener­giilor și marilor capacități crea­toare de care dispune poporul nostru pentru continua dezvol­tare și modernizare a produc­ției și a tehnicii de producție, pentru ridicarea parametrilor tehnico - economici și calita­tivi ai produselor, pentru spo­rirea eficienței întregii activi­tăți economice. Organizațiile de partid, sidicale și de U.T.C. — din unitățile industriale și de construcții — vor acorda o atenție deosebită folosirii­ ra­ționale a capacităților de pro­ducție, a materiilor prime și materialelor, a timpului de lu­cru, reducerii cheltuielilor de producție și ridicării producti­vității muncii, punerii în func­țiune la termen și la parametrii proiectați a noilor obiective de investiții, iar în unitățile so­cialiste din agricultură, exe­cutării la timp și la un nivel calitativ corespunzător a lucră­rilor agricole, înfăptuirii pre­vederilor programelor naționa­le de îmbunătățiri funciare și dezvoltare a zootehniei, întreaga activitate politico­­educativă care va avea loc în această perioadă se va desfă­șura sub semnul pregătirii Con­ferinței Naționale a P.C.R. și înfăptuirii hotărîrilor sale. La casele de cultură, cluburi, cămine culturale, în întreprin­deri, instituții, școli și facultăți, organizațiile din componența Frontului Unității Socialiste, sub conducerea organelor de par­tid, vor organiza în lunile no­iembrie și decembrie a.c. ma­nifestări cultural - educative și artistice într-o mare diversita­te de forme — expuneri, sim­pozioane, întîlniri cu activiști de partid și de stat, expoziții de cărți, gale de filme, spec­tacole și concerte­­— prin care să se prezinte realizările dobîn­dite de poporul român, sub con­ducerea partidului, în dezvol­tarea economiei, învățămîntu­­lui, științei și culturii, presti­giului de care se bucură Româ­nia pe plan internațional, pre­cum și perspectivele pe care le deschide tuturor oamenilor muncii înfăptuirea programului de făurire a societății socialis­­te multilateral dezvoltate în pa­tria noastră. întreaga activitate educativă va urmări cultivarea în rîndul maselor de oameni ai muncii a dragostei față de patrie, de partid și popor, a internaționa­lismului socialist, a prieteniei frățești dintre oamenii muncii români și cei aparținînd națio­nalităților conlocuitoare, aplica­rea consecventă a programului de educație comunistă, adoptat de Plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971. (Continuare în pagina a VI-a) HOTARIRE privind sărbătorirea a 25 de ani de la proclamarea Republicii Populare Române Aspect din secția rebobinat de la Filatura de in și cînepă din Fălticeni Foto : D. VINȚII.A In una din secțiile întreprinderii mecanice Suceava Foto: D. STAMATE Avem o țară cu oameni har­nici și inimoși, stăpîni și pro­ducători ai bunurilor materiale și spirituale, al căror eroism cotidian este cunoscut. Nu o dată au dovedit că sunt gata să răspundă prezent deopotri­vă atunci cînd interesele țării sau ale omului de lingă ei o cer. Nenumăratele fapte și de pe cuprinsul județului nostru confirmă : un detașament de pionieri localizează un incen­diu izbucnit în pădure, un me­dic și o soră medicală salvea­ză viețile a zeci de pacienți internați într-un spital t.b.c., în care, în timpul no­pții, a iz­bucnit un incendiu ; un grup de muncitori lucrează două zile și două nopți la remedie­rea unei avarii în fabrica în care muncesc­­ un șofer, fără alte cunoștințe de­ medicină decit cele­ dobîndite la orele de educație sanitară din școală, salvează două vieți omenești, ajutînd la venirea pe lume, în plin cîmp, a unui copil ... și multe, foarte multe alte fapte de înaltă omenie. Toate acestea sînt izvorîte din conștiința înaintată a o­­mului nou al societății noastre socialiste, din principiile u­­manismului, din sentimentul și convingerea că sîntem răspun­zători pentru fiecare destin o­­menesc, că trebuie, în clipele grele, să ne apropiem de om cu grijă, cu atenție, să dove­dim înțelegere, căldură, sensi­bilitate sufletească. Pentru că toți sîntem oameni și nimic din ceea ce e omenesc nu trebuie să ne fie străin. Pe acest fond, caracteristic majorității covîrșitoare a po­porului nostru, apare, cu atît mai surprinzătoare, mai lipsită de omenie, atitudinea cadrului medical de care ne vom ocupa în rîndurile ce urmează. O tînără mamă din Burdu­­jeni, T. F., în vîrstă de 23 de ani, singură în casă, într-o sea­ră a lunii trecute, este pe punctul de a aduce pe lume un copil, în speranța că la dispen­sarul medical (în incinta că­ruia își are domiciliul moașa circumscripției sanitare respec­tive) va primi îngrijirile nece­sare, se îndreaptă către aces­ta. Puterile o părăsesc, naș­terea este iminentă. Trecătorii își dau seama că se întîmplă un lucru neobișnuit și încearcă să-i vină în ajutor: în timp ce controlorul îngrijitor de la ci­nematograful „Vasile Roaită" (Olimpia Moraru) dă un tele­fon după salvare, responsabila cinematografului bate cu toată­ puterea în ușa dispensarului. Alte femei stau în preajma gravidei, neștiind în ușa dispensarului ce să facă, continuă bătăile cu pumnii, cu picioare­le. Nimic. Nici un semn că înăuntru ar fi cineva. Se soli­cită din nou salvarea. Cetățe­nii opresc o mașină ce trecea pe acolo și apelează la omenia șoferului, pentru a duce gra­vida la spital. Intervine și un lucrător al miliției. Sprijinită de cei din jur, gravida este urcată în mașină, unde dă naș­tere unei fetițe. Fără să mai stea pe gînduri, responsabila cinematografului și o femeie din preajmă (Elena Lachman) duc copilul într-o cameră din curtea dispensarului, unde lo­cuiește pensionara , Elisabeta Com­șceac, fostă îngrijitoare a unității timp de 14 ani. După ce aceasta acordă primele în­grijiri noului născut, trece ba­lustrada balconului și bate în geam, îndemnînd-o pe moașa Elena Pașcu : „Deschide, nu te teme, sunt eu, Saveta". în sfir­­șit, apare moașa. Lumea, indig­nată, o apostrofează. Atît ea, cit și soțul său, care iese și dumnealui din casă, nu găsesc altceva mai bun de spus și de făcut decit că este în afara programului, că orele de servi­ciu ale moașei sunt 7—15 și, deci, nimeni nu are nici un drept să o tragă la răspunde­re. Sosește și salvarea, femeia și copilul sunt suiți în mașină și ajung, în sfîrșit, la materni­tate. (în paranteză fie spus, salvarea nu avea nici un cear­șaf, nici o pătură, nimic, doar o pereche de pantaloni Moașa nu schițează nici albi), un gest pentru a veni în ajuto­rul mamei și copilului, nu în­cearcă să vadă măcar dacă sunt în afară de orice primej­die. Toate acestea ne-au fost a­­duse la cunoștință de oamenii care au fost de față, pe care i-a revoltat atitudinea moașei, care și-au exprimat dezapro­barea față de cele petrecute. De la prima discuție cu moa­șa Elena Pașcu, în prezența a două colege ale ei, sîntem în­­tîmpinați de către acestea cu ostilitate, intervin în discuție fără să fi fost de față la cele întîmplate, pentru a lua apă­rarea moașei, care afirmă, din nou, că nu a auzit nimic, că se culcase (era în jurul orei 20.30), că era în afara progra­mului, că gravida este singura vinovată etc. Nici un regret, nici o urmă de recunoaștere a propriei vinovății. Nici un cu­­vînt despre faptul că la poar­ta dispensarului medical au fost în pericol două vieți, că numai mort să fi fost nu puteai auzi bătăile puternice din ușă, strigătele celor de afară. Sunt, de altfel, acestea convingerile oamenilor cu care am discutat. CARMINA MANOLACHE (Continuare în pagina a IlI-a) Răspunderea omenia nii au „programat numai între orele 7 și 15 ! ȘEDINȚA DE LUCRU A BIROULUI COMISIEI CENTRALE DE PARTID ȘI DE STAT PENTRU ELABORAREA PROGNOZELOR DE DEZVOLTARE ECONOMICO—SOCIALĂ A ROMÂNIEI Sîmbătă la amiază a avut loc, sub președinția tovarășului Nicolae Ceaușescu, ședința de lucru a Biroului Comisiei Centrale de partid și de stat pentru elaborarea prognozelor de dezvoltare economico - socială a României. Au luat parte secretari ai Comitetului Central al P.C.R., președinți ai comisiilor de prognoză pe ramură, cadre de conducere din economie și aparatul de stat. In cadrul ședinței s-a făcut o trecere în revistă a stadiului elaborării prognozelor economico - sociale și s-au stabilit direcțiile și orientările principale pentru aduncirea stu­diilor care să stea la baza acestei acțiuni de importanță națională deosebită. CONTINUA PERFECȚIONARE A ÎNTREGII VIEȚI SOCIALE, DOMINANTA V» A ACTIVITĂȚII PARTIDULUI NOSTRU O trăsătură definitorie, un fenomen care se înscrie tot mai accentuat și evident pe fundalul întregii noastre vieți economice, politice, sociale și culturale, una dintre ideile di­rectoare ale programelor a­­doptate de partid și ale boga­tei sale activități practice o constituie, așa cum sublinia to­varășul Nicolae Ceaușescu la Congresul al X-lea al P.C.R., „perfecționarea continuă a re­lațiilor de producție, a organi­zării societății, crearea cadru­lui organizatoric care să per­mită manifestarea în sfera vie­ții sociale a fiecărui cetățean, participarea tot mai activă a celor ce muncesc la conduce­rea treburilor țării, lărgirea li­bertăților, dezvoltarea demo­crației socialiste". Permanenta actualitate deosebita însemnătate a aces­si­tei probleme rezidă în faptul că opera de perfecționare conștientă, sistematică a rela­țiilor socialiste, de optimizare a conducerii vieții economice­­sociale, politice - ideologice și culturale este cerută de înseși legile edificării noii orînduiri, de finalitățile umaniste ale construcției socialismului și comunismului, de exigențele de înnoire și modernizare formulate și impuse de revo­luția științifică - tehnică mon­dială. Constituind o legitate a dezvoltării sociale, perfecțio­narea, ca acțiune conștientă, exprimă atît necesitățile iz­vorîte din însăși structura eco­nomică - socială și politică a societății socialiste, cît și cu­noașterea și înfăptuirea aces­tor necesități obiective de că­tre factorii subiectivi, în pri­mul rînd de către forța condu­cătoare a întregii­ societăți — partidul comunist, a cărui po­litică constituie expresia înțe­legerii științifice a cerințelor obiective. Conducerea proce­sului de perfecționare de către partid conferă întregii activi­tăți politice, economice și so­ciale o direcție limpede de ac­țiune, un caracter realist, profund științific. A sesiza din timp noul, ca și ceea ce a de­venit perimat, anacronic sau frină a dezvoltării și a adopta măsuri pentru introducerea noului și eliminarea vechiului constituie esența perfecționă­rii. In acest sens, conducerea superioară a partidului nos­tru, personal tovarășul Nicolae Ceaușescu au militat pentru făurirea și însușirea unui stil de muncă științific de către toate organele și organizațiile de par­tid, de stat, de masă și ob­ștești. Trăsăturile definitorii ale acestuia reies limpede, după Congresul al IX-lea și Conferința Națională a parti­dului, ele materializîndu-se în promovarea gîndirii îndrăzne­țe, cutezătoare și creatoare, căutarea celor mai simple for­me și structuri menite să asigure organizatorice înaintarea permanentă, combaterea cu fermitate a rutinei și conser­vatorismului, ridicarea conti­nuă a calității deciziilor prin­­tr-o investigare științifică a fenomenelor, în a impune me­reu noul, a asigura unitatea și concordanța diferitelor compartimente și relații care formează sistemul social. După cele două mari eveni­mente din viața partidului, a întregului popor (Congresul al IX-lea și Conferința Națională), perfecționarea a devenit ten­dința principală, factorul defi­nitoriu al evoluției noastre, pu­­nîndu-și o viguroasă ampren­tă asupra mediului, a climatu­lui social în care trăim. Terenul principal de aplica­re a acestei forțe propulsoa­re a progresului multilateral — perfecționarea — este cel economic. In elaborarea măsii­Comisia de propagandă a Comitetului municipal Su­ceava al P.C.R. și inspec­toratul școlar județean au organizat, vineri, o in­teresantă și bine veni­tă consfătuire de lucru cu colectivele de redacție și profesorii coordonatori ai revistelor școlare din mu­nicipiu. In cadrul dezbateri­lor care au avut loc s-a subliniat și analizat îndeo­sebi modul în care aces­te publicații răspund sarci­nilor de educație a școlari­lor, cum oglindesc viața or­ganizațiilor de pionieri și de tineret, insistîndu-se și asupra necesității de a în­druma și promova creația artistică a elevilor, de prezenta totul într-o for­a­mă grafică atrăgătoare. Pro­punerile care s-au făcut de către cei prezenți, obser­vațiile la obiect au demon­strat utilitatea acțiunii­ zilor menite să asigure perfec­ționarea economiei, partidul nostru a ținut și ține întotdea­una seama atît de necesitățile actuale și de perspectivă ale țării noastre, cît și de tendin­țele și procesele ce au loc pe plan mondial , de marile mu­tații și cerințele în continuă diversificare pe care le deter­mină revoluția tehnico - știin­țifică contemporană. Măsurile adoptate, de impor­tanță majoră (perfecționarea planificării, conducerii și or­ganizării economiei naționale, a sistemului informațional e­­conomico - social, reorganiza­rea administrativ - teritorială, apropierea conducerii de pro­ducție, pregătirea cadrelor, lărgirea atribuțiilor unităților economice, creșterea cointere­sării materiale, eliminarea fe­nomenelor de centralism ex­cesiv, sporirea rolului factori­lor economico-financiari, mai CONSTANTIN BORȘ (Continuare în pagina a IlI-a) ÎN AGRICULTURĂ • ÎN AGRICULTURĂ RITM INTENS LA INSAMÎNȚATUL PORUMBULUI! La loc central pe agenda de lucru a oamenilor muncii din agricultura județului nostru figurează terminarea însămîn­­țării porumbului. Ameliorarea vremii și măsurile organizato­rice întreprinse la nivelul fie­cărei cooperative agricole, per­mit ca viteza zilnică cu care mecanizatorii încorporează în sol boabele de porumb să crească considerabil, fapt ce ii determină pe specialiștii din numeroase unități să aprecieze că, în următoarele 2 — 3 zile, această operațiune va fi în­cheiată. Aspectele întîlnite cu prile­jul unui raid - anchetă, între­prins vineri prin cîteva C.A.P., îndreptățesc o astfel de apre­ciere. Ogoarele întinse ale Coope­rativei agricole de producție din Dolhasca deveniseră, încă din zorii zilei de vineri, locul unde și-au dat întîlnire 34 de tractoriști, aparținînd atît secției care deservește respec­tiva unitate, cît și altor sec­ții, veniți aici în ajutor. Discu­ția avută cu primarul comunei, tovarășul Gheorghe Costan, pe care l-am întîlnit pe una din tarlalele brigăzii a Vil­a Po­iana, ne-a ajutat să pătrundem mai bine în atmosfera de mun­că încordată a gospodarilor a­­cestei localități. Sîntem rămași în urmă cu însămînțatul porumbului — a ținut să ne precizeze tovarășul Costan. Faptul că pînă acum am semănat abia jumătate din suprafața planificată (900 ha.) ne face să ne mobilizăm și să acționăm cu toate forțele. Ast­fel, în ședința de planificare am stabilit ca pentru astăzi, la nivelul fiecărei brigăzi, să fie repartizat cîte un cadru din consiliul de conducere al C.A.P., căruia îi revine obliga­ția să dirijeze operativ mij­loacele mecanice de pe o tarla pe alta, în așa fel încît să se reducă la maximum pierderile de timp. De asemenea, fiecă­rui mecanizator i-au fost tra­sate sarcini precise privind ION BĂNCESCU (Continuare in pagina a IlI-a) lucrări de Întreținere A PĂȘUNILOR Crescători de animale vestiți, gospodarii din Sa­dova își cunosc bine obli­gațiile privind corecta în­treținere a pășunilor. De a­­ceea, în orele de lucru fa­vorabile din aceste zile ei pot fi văzuți executînd lu­crări de îmbunătățiri fun­ciare pe trupurile de pășu­ne proprietatea consiliului popular comunal. Pînă a­cum, gospodarii din Sadova au defrișat arboretul dău­nător, au strîns resturile vegetale, au distrus mușu­roaiele și au împrăștiat în­grășăminte chimice pe o suprafață de 100 ha. Acțiu­nea, la care iau parte sute de cetățeni, continuă. De la corespondentul VICTOR SFARGHIU nostru

Next