Zori Noi, iunie 1973 (Anul 26, nr. 7913-7938)

1973-06-10 / nr. 7921

ZORI NOI PAGINA 2 Intîlnirea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU cu participanții la Conferința națională a Uniunii Artiștilor Plastici, cu prilejul vizitării expoziției „125 de ani de la Revoluția din 1848 în România“ (Prmare din pagina I) De o parte și­­ de alta a pa­noului unde este înscris cita­tul, se află, într­-o simbolică alăturare, un grup sculptural re­prezentând mai mulți revo­luționari pașoptiști și un bust, realizat în bronz, al tovarășu­lui Nicolae Ceaușescu. S­unt parcurse sălile expo­ziției, care reunește circa 300 de lucrări, selecționate din cele peste 1.000 prezentate ju­riului. Numărul mare al expo­natelor, valoarea lor artistică și educativă, tematica bogată ilustrează revelator largul și viul ecou pe care aniversarea Revoluției de la 1848 l-a gă­sit în inima și conștiința ar­tiștilor din toate generațiile — români, maghiari, germani și de alte naționalități — care cinstesc memorabilul eveni­ment, una din paginile cele mai mișcătoare și înălțătoare ale istoriei noastre, izvor de generoasă inspirație. Așa cum o atestă aceste noi opere ale lor, ei duc mai departe tradi­ția artei noastre plastice în oglindirea principalelor mo­mente din trecutul de luptă eroic al poporului român, tra­diție strălucit reprezentată, în zilele fierbinți ale lui ’48, de creatori patrioți ca Ion Negu­­lici, I. D. Rosenthal, Barbu­ Iscovescu, participanți direcți la revoluție, care și-au pus ta­lentul în slujba marilor idea­luri naționale. Revoluția de la 1848, pe care au slăvit-o, în decursul timpului, atâția iluș­tri artiști, ne este înfățișată astăzi în noi viziuni plastice, de pe pozițiile înaintate, mili­tante ale artei noastre socia­liste. Expoziția constituie, în fapt, o vastă frescă a acelui neuitat an revoluționar. In sugestive imagini artistice, în­­tr-o mare diversitate de Stif­luri,­ sunt redat­e proieciț>stele's momente ale mișcării pașoptis­te, caracterul Tei­tai­tar și profund național, este o pusä în lumină înrâurirea deosebită pe care a avut-o asupra evoluției,­­ulterioare a națiunii noastre. O serie de valoroase pînze, sculpturi și lucrări de grafică evocă în chip emoționant isto­ricele adunări de la Blaj și Izlaz,, de pe Cîmpia Filaretu­­lui, eroica ridicare­ la luptă a maselor — forța motrice a re­voluției —, uriașul potențial revoluționar al poporului nos­tru, voința sa de a trăi liber, de a-și afirma nestingherit for­țele materiale și spirituale. Pictorii noștri contemporani fac să strălucească, din nou, stindardul înălțat de genera­ția de la 1848, împurpurat de flacăra luptelor transmisă prin vremi de toți acei ce și-au vărsat sîngele pentru înfăptui­rea aspirațiilor de libertate și progres, de unitate și indepen­dență națională. La loc de cinste sunt așezate, în expozi­ție, portretele — imortaliza­te pe pînză, dăltuite în piatră sau lemn — ale neînfricaților conducători ai Revoluției de la 1848 : Nicolae Bălcescu, A­­vram Iancu, Mihail Kogălni­­ceanu, Alexandru Ioan Cuza, Vasile Alecsandri, Gabor A­­ron, Eftimie Murgu, Andrei Mureșanu, Simion Bărnuțiu, Ana Ipătescu, Popa Șapcă, Cristian Tell și mulți alții. Lucrările Înmănuncheate în expoziție constituie o pregnan­tă mărturie a prețuirii pe care artiștii o dau trecutului glorios al patriei, năzuințelor statornice ale poporului român pentru păstrarea și afirmarea ființei naționale, eroismului și demnității sale, vocației sale creatoare. Ele sunt, în a­­celași timp, o dovadă vie că artiștii își îndeplinesc sar­­­cina de onoare ce le revine de a oglindi, în operele lor, cele mai de seamă evenimente din istoria patriei, din viața și lupta poporului nostru, care făurește astăzi, sub conducerea partidului, societatea socialis­tă multilateral dezvoltată. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat se opresc îndelung în fața a numeroase opere din expoziție, apreciind calitățile lor artistice, forța lor sugesti­vă, evocatoare. Secretarul gene­ral al partidului se întreține călduros cu membrii condu­cerii Uniunii Artiștilor Plas­tici, subliniind că operele ex­puse relevă faptul că pictorii, sculptorii, graficienii s-au a­­propiat, cu dragoste și înțele­gere, de marile teme ale reali­tății vieții noastre, ale istoriei, de momentele sale de seamă, care reprezintă simboluri ale luptei pentru libertate și in­dependență a poporului nostru. Conducătorul partidului și sta­tului jaifatămt că artiștii plastici ’trebuie­ s­ă aibă la vedere, per­manent, realizarea unor lu­­crări monumentale, inspirate din trecutul , de luptă, din tra­dițiile noastre revoluționare — adevărate­ mărturii ale istoriei noastre vii — lucrări care să înfrumusețeze orașele țării, noile lor cartiere, piețele pu­blice. In discuția cu personali­tăți ale vieții noastre culturale, tovarășul Nicolae Ceaușescu apreciază că unele imagini din expoziție­ pot oferi puncte de plecare pentru crearea unor mari compoziții de masă, a u­­nor monumente de înaltă va­loare artistică închinate Uni­rii, Eliberării patriei, altor momente de importanță covîr­­șitoare din cronica națiunii noastre. Mulțumind pentru onoarea deosebită ce i s-a făcut între­gii obști a artiștilor plastici, pentru intîlnirea cu partici­panții la Conferința națională a Uniunii de creație, pentru prezența secretarului general al partidului la vernisajul ex­­­­poziției, pictorul Brăduț Co­valiu, președintele Uniunii Ar­tiștilor Plastici, a spus : Mult stimate și iubite tova­rășe secretar general. Stimați tovarăși din condu­cerea de partid și de stat. Este pentru noi, astăzi, o mare bucurie acest moment e­­m­oționant —■ pe care îl repre­zintă vizita dumneavoastră"— prin care se încheie Confe­rința Uniunii Artiștilor Plas­tici din România. Aș dori să vă informăm, to­varășe secretar general, că lu­crările conferinței s-au desfă­șurat într-o atmosferă foarte vie, în spirit constructiv; au luat cuvîntul peste 40 de to­varăși, care au manifestat, îm­preună, adeziunea totală a ar­tiștilor plastici pentru politica partidului nostru, pentru o artă care să servească poporul, care să facă legătura între e­­fortul creator și dorința mase­lor largi. S-au discutat aspec­te importante ale activității noastre, cum ar fi arta pentru public, problema expozițiilor, s-au discutat aspecte majore privind rolul social al tuturor genurilor, s-au formulat și cri­tici pentru că uniunea mai are foarte multe de făcut, de rea­lizat. Noi, stimate tovarășe secre­tar general, am vrea să vă a­­sigurăm, în măsura în care am reușit această expoziție, că sun­tem­ hotărâți să facem artă din idealurile sociale și revoluțio­nare ale partidului nostru, ale poporului nostru, o artă care să deschidă un orizont larg spre viitorul socialist al pa­triei noastre, întâmpinat cu îndelungi a­­plauze de sutele de artiști pre­zenți la inaugurarea expozi­ției, a luat cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu. Aprecierile secretarului ge­neral al partidului la adresa operei artiștilor noștri plas­tici, mesajul pe care l-a trans-e­mis creatorilor de frumos,­ care, reuniți la conferința­­ lor națională, au reafirmat hotă­rârea întregii obști de a duce mai departe tradițiile luminoa­se ale plasticii românești, în­demnurile sale ca arta să slu­jească idealurile poporului, să reflecte năzuințele și aspira­țiile sale, lupta pentru pro­gres și o lume mai bună au­ găsit un puternic ecou, au fost primite cu deplină aprobare, cu conștiința răspunderii ce incumbă artistului - cetățean al României socialiste. Aceste simțăminte și-au gă­sit expresia în mulțumirile profunde adresate secretarului general al partidului de către președintele U.A.P., care a re­­­levat că îndemnurile partidu­lui și cuvintele calde ale to­varășului Nicolae Ceaușescu, adresate acum, ca și cu prile­jul altor întâlniri, trec prin ini­ma tuturor artiștilor plastici. (Agerpres) ÎNFIINțAREA unor noi LICEE DE SPECIALITATE în cadrul acțiunii de perfecționare a învățămîn­­tului liceal, printr-o hotă­râre a Consiliului de Mi­niștri, începînd cu anul școlar 1973/1974, se înfiin­țează noi licee de speciali­tate. Astfel, la Bacău, Boto­șani, Buzău, Caransebeș, Constanța, Medgidia, Sf. Gheorghe, Titu, Galați, Ol­tenița,­­ Caracal, Balș, Plo­iești, Plopeni, Zalău, A­­vrig, Suceava, Alexandria, Rm. Vîlcea și București (2 unități) — licee indus­triale pentru construcții de mașini ; la Buzău, Reșița, Oțelul Roșu și Călan — li­cee industriale metalurgi­ce ; la Anina, Bălan, Lu­­peni și Borșa — licee in­dustriale miniere ; la Țic­­leni și Bolintinu Vale — licee industriale de petrol ; la Galați, orașul­­ Gh. Gheorghiu - Dej, Piatra Neamț și Ploiești — licee industriale energetice ; la Ocna Mureș, Oradea, Cluj, Găești și Copșa Mică­—li­cee industriale de chimie ; la Pitești, Brașov și Cluj — licee industriale de căi ferate, iar la Iași liceu industrial de transporturi ; la Comănești, Bistrița, Brăila, Tg. Secuiesc, Mol­­dovița și București — li­cee pentru industrializarea lemnului ; la Rucăr, Aleșd, Rupea și Buzău —­ licee industriale pentru materia­le de construcții ; la Tîr­­goviște, Miercurea Ciuc, Piatra Neamț și Focșani — licee industriale de con­strucții ; la Buhuși, Giur­giu, Slatina și Satu Mare— licee industriale de indus­trie ușoară; la Suceava, Huși și Timișoara — licee pentru industria alimenta­ră; la Peștișani - Gorj — liceu industrial ; la Brașov și Galați — licee de spe­cialitate pentru alimenta­ția publică ; la Oravița — liceu agricol și la Nă­­săud — liceu silvic. Organizarea și desfășu­rarea concursului de ad­mitere se fac în aceleași condiții ca la celelalte li­cee de specialitate. Informații detaliate pri­vind desfășurarea con­cursului de admitere, nu­mărul de locuri, precum și specialitățile în care se școlarizează elevii, se pot obține de la secretariatele acestor licee și inspectora­tele școlare județene. (Agerpres) DIALOG CONSTANTIN C. MAKILEAC Basarabi­a Preutești. Intrucît fiul dv. în anul 1972 și-a îndeplinit normele stabi­lite de adunarea generală, iar în prezent își satisface stagiul militar, U.J.C.A.P. a făcut cu­noscut cooperativei agricole de producție Preutești să vă­ a­­corde și pentru anul acesta lo­tul în folosință pentru fiul dr. DUMITRU STATE Burdujeni. Ni s-a făcut cunoscut de către cooperativa meșteșugă­rească „Unirea" că vi s-a re­parat televizorul, care i-a fost adus cu mașina, la domiciliu. Tergiversarea s-a datorat fap­tului că, din depozite, lipsea în acel timp piesa necesară punerii lui în funcțiune. SAMOILA MON­OȘAN Gura Humorului. Conducerea Fabricii mixte a industriei locale din Gura Humorului ne-a făcut cunos­cut că la data de 16 aprilie a.c. vi s-a achitat suma de 295 lei, eliberîndu-vi-se, totodată, și fișă de lichidare. Afirmațiile făcute la adresa șefului de echipă Gheorghe A­­saftei sunt neîntemeiate. MARIA TOMȘA Satu Mare : Apreciem ca firească since­ra dv. recunoștință față de e­­forturile medicului de circum­scripție, Gabriela Crețu, și ale medicului ortopedist Ș. Furni­că, de la Spitalul din Sucea­va, care i-au scăpat fetița de infirmitate.. t Vedere din Suceava Foto : 1). VÍNTU 1 sarbîtoare INFOMZATIIBILIR Lucrătorii Stațiunii pen­tru mecanizarea agricultu­rii din Salcea au organizat o adunare dedicată meca­nizatorilor fruntași. Tova­rășul Gheorghe Lupaș­­cu, directorul Stațiunii, a evocat drumul parcurs de unitate, arătînd contri­buția adusă de mecaniza­tori la obținerea unor re­colte bogate pe ogoarele celor 9 C.A.P. deservite. Relevînd hotărîrea meca­nizatorilor de a fi la înăl­țimea sarcinilor și în­ a­­cest an, hotărî­tor pentru înfăptuirea cincinalului înainte de termen, vorbi­torul a arătat că S.M.A. Salcea și-a îndeplinit in­dicatorii de plan pe pri­mul semestru al anului în numai 5 luni. A urmat apoi un con­curs avînd ca temă dife­rite tehnologii de lucru, stocarea și întreținerea u­tilajelor, respectarea nor­melor de protecție a mun­cii etc. Juriul constituit a acordat locul I mecaniza­torilor din secția Ipotești, condusă de Ion Dascălu, urmați apoi în ordine de colegii lor din secțiile Plo­­peni, Prelipca și Burdujeni, conduse de Alexandru Ho­loșpin, Laurențiu Standola­­ru și Dumitru Coclici. In final, conducerea sta­țiunii a acordat un număr de 60 diplome de onoare mecanizatorilor fruntași. Printre aceștia se află Con­stantin Cobzaru, Vasile Ungureanu, Vasile C. Co­­ijocaru, Onofrei Ursache, Fănel Duțuc, Ilie Iacovaeț, Dumitru Hopfilă. Manifes­tarea a constituit un bun­ prilej pentru­­­ întregul co­­ntectiv de muncă al stațiu­nii de a-și exprima hotă­rîrea ca în viitor să obți­nă rezultate și mai bune. JIT [ ZIUA MILIȚIEI Creată din­ inițiativa­ și sub directa conducere a Partidului Comunist Român, încă din­ pri­mii anii ai luptei pentru edi­ficarea socialismului în patria noastră, și avînd nobila me­nire ca, împreună cu celelal­te organe de stat, să apere cuceririle revoluționare ale oamenilor muncii, legalitatea socialistă, ordinea și liniștea publică, miliția sărbătorește astăzi 24 de ani de activita­te rodnică. Odată cu desființarea po­liției și jandarmeriei, ca vechi instrumente represive ale bur­gheziei, și semnarea Decre­tului nr. 25/1949, de consti­tuire a miliției populare, con­tingente de muncitori, țărani și intelectuali progresiști s-au înregimentat în rândurile noii instituții, răspunzînd cu entu­ziasm chemării partidului de a face din ea un scut de nă­dejde al apărării minunatelor realizări ale poporului român. De atunci și pînă azi, educate și îndrumate permanent de către partid, cadrele miliției n-au precupețit nici un efort, iar atunci cînd a fost nevoie nici viața, pentru a-și înde­plini cu cinste și­ devotament misiunile încredințate. Măr­turie a devotamentului neclin­tit, a patriotismului, vigilenței și combativității revoluționare, stau faptele de eroism înscri­se în „cartea de aur“ de unii ofițeri și subofițeri care au căzut la datorie în lupta crâncenă cu dușmanul ostil orânduirii noastre, refractar legilor care apărau liniștea și munca pașnică a cetățenilor. Păstrăm o vie amintire și ne înclinăm cu respect față de eroi cum sunt opt. Alexandru Ghiță, locotenenții majori Ian­cu Iuga, Radu Lăbuș, Vasile Poleac, Dumitru Puiu, sublo­cotenenții Gh. Bolea, Valen­tin Bili,boc. Pe aceleași file de onoare se înscriu plut. ma­jor post-mortem Aurel Curcă, serg. maj. Mihai Mititiuc, din miliția județului nostru. Edificatoare pentru felul cum „oamenii în uniformă al­bastră“ își respectă jurămîntul făcut patriei și poporului sînt numeroasele dovezi ale per­fecționării continue a pregăti­rii profesionale și politice, re­zultatele bune obținute în de­cursul timpului cu: îndeplini­rea diferitor misiuni, activita­tea de prevenire și soluționare a infracțiunilor, care a nece­sitat multe eforturi, indiferent de­ timp și de starea vremii, mu­ltă investiție de gândire, is­cusință, voință și fermitate. Curajul și spiritul de sacrifi­ciu, modestia și umanismul, cinstea și corectitudinea, vigi­lența și demnitatea sunt tră­sături ce definesc marea ma­joritate a ofițerilor și subofi­țerilor aparatului nostru de miliție. Istoricele hotărâri adoptate de Congresul al X-lea, de Conferința Națională a Parti­dului Comunist Român, din iulie 1972, care au amplifi­cat energiile întregului popor, constituie o călăuză perma­nentă și pentru organele noas­tre, fiind un puternic imbold în lupta activă, militantă, de transpunere in viață a măre­țului program de făurire a so­cietății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Sub conducerea și îndrumarea nemijlocită a partidului, ca­drele miliției se preocupă să-și lărgească orizontul de cunoș­tințe politice, profesionale și militare, să-și dezvolte calită­țile de luptă, deprinderile ne­cesare pentru îndeplinirea e­­xemplară a ordinelor și misiu­nilor ce le sunt încredințate. Semnificative pentru felul cum organele de miliție își îndeplinesc sarcinile de răs­pundere puse în fața lor de partid și popor sunt aprecierile exprimate la adresa lor de că­tre secretarul general al par­tidului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu, la consfă­tuirea cu cadrele de bază din Ministerul de Interne, procu­ratură și justiție. „Doresc să subliniez că partidul și gu­vernul dau o înaltă apreciere activității organelor de secu­ritate, miliție, procuratură și justiție. In munca lor, aceste organe au obținut succese mari. Prin măsurile care au fost luate în ultimul timp, s-au creat toate condițiile ca ele să desfășoare o­­ activitate și mai bună, să-și îndeplineas­că tot mai bine sarcinile im­portante ce le revin“. Aprecie­rile iubitului nostru conducă­tor sunt pentru noi un puter­nic stimulent, un îndemn de a ne spori eforturile, de a ac­ționa mereu mai bine. Putem afirma cu mîndrie că bilanțul activității lucră­torilor de miliție acum, la a­­ceastă aniversare, răspunde a­­cestor înalte aprecieri. Ofițerii, subofițerii și sala­riații civili din Miliția jude­țului Suceava raportează parti­dului și poporului rezultate remarcabile obținute pe linia prevenirii și descoperirii unor infracțiuni periculoase, cum sunt furturile în dauna avutu­­­lui obștesc și personal al ce­tățenilor, omucideri, accidente­ de circulație cu urmări grave ai căror autori părăsesc ini­țial locul faptei și alte cate­gorii de infracțiuni. Preveni­rea și descoperirea autorilor unor asemenea fapte fac ca masele largi de oameni ai muncii să aibă încredere în a­­cest aparat, adevărat „braț înarmat“ al clasei muncitoa­re. Pentru rezultatele obținute în munca lor, mulți ofițeri și subofițeri de miliție primesc scrisori de mulțumire din par­tea unor cetățeni. Pe pieptul multor cadre din miliție stră­lucesc ordine și medalii ale Republicii Socialiste România și tot mai mare este numărul celor cărora li s-a acordat in­signa „Pentru merite miliție­­nești“. Astăzi, cînd sărbătorim 24 de ani de luptă și de muncă în slujba poporului, merită a fi citate cîteva nume de lucră­tori de miliție din județul Suceava care dovedesc o înal­tă răspundere în îndeplinirea misiunilor încredințate: ma­iorii Ion Istrate, Ilie Manole, Dumitru Pojar, Octav Dră­­ghici, Dumitru Achiței; căpi­tanii Gheorghe Bîrgeanu, Ioan Ciucur; plut. maj. Gheorghe Sava, Mihai Dumistrăcel ; plut. adj. Costache Bîrsan, plot. Florea Robu și unuiți alții, ca­re, pe ploaie sau vini, arșiță ori ger, zi sau noapte, nu precu­pețesc nimic pentru a sluji cauza poporului. Rezultatele obținute de apa­ratul Miliției județului Su­ceava sunt o urmare firească a îndrumării și sprijinului or­ganelor județene de partid și de stat, a colaborării fruc­tuoase cu organizațiile ob­ștești, cu colectivele de muncă de la orașe și sate, cu marea masă a cetățenilor antrenați în nobila activitate constructivă. Iată de pe astăzi, cînd sărbă­torim cea de a 24-a aniversa­re a înființării miliției, ofi­țerii, subofițerii și salariații ci­vili din instituția noastră își reînnoiesc legămîntul de cre­dință și devotament nemăr­ginit fa­ță de Partidul Comu­nist Rom­ân, față de patria noastră liberă, fiind gata ori­când să îndeplinească cu un înalt spirit de răspundere im­portantele sarcini și misiuni încredințate. Colonel MARIN ZAVERA, șeful Miliției județului Suceava Mină de gospodar­in comerțul rădăuțean Situat pe unul din cele mai frecventate trasee tu­ristice ale județului, orașul Rădăuți, cunoscut ca oraș al parcurilor și florilor, confir­mă faima de buni gospodari a locuitorilor și edililor săi și prin diversitatea moder­nelor unități comerciale con­struite sant amenajate în ul­timul timp, unități în care u­­tilu­l se îmbină cu frumosul, și în­ care, de la vitrina cu mult gust aranjată și pînă la zîmbetul politicos al vînză­­torului care-ți oferă și împa­chetează marfa dorită, totul Incintă ochiul, mulțumește și pe cel mai exigent cumpără­tor.­­ Trecerea comerțului în subordinea directă a comite­tului executiv al consiliului popular a sporit preocupa­rea și răspunderea organu­lui local al puterii de stat pentru continua îmbunătăți­re a activității comerciale, opina tovarășul Virgil Stă­­nescu, vicepreședinte al con­siliului popular orășenesc. Am studiat posibilitățile de valorificare a fostelor vaduri comerciale, fapt concretizat în înființarea de noi unități. Cu sprijinul Direcției co­merciale județene și prin munca rodnică a organelor comerciale locale au fost mo­dernizate o serie de unități mai vechi, diversificîndu-se rețeaua existentă, venind, astfel, în întîmpinarea ce­rințelor populației, ale tu­riștilor care ne vizitează. Hărnicia, inițiativa, preocu­parea continuă a lucrători­lor din comerțul rădăuțean pentru perfecționarea activi­tății lor stau la baza reali­zărilor de azi, conchidea in­terlocutorul nostru. Tovarășul Ermolai Vata­­maniuc, directorul întreprin­derii comerciale locale de stat mixte Rădăuți, a ținut să adauge la cele de mai sus și faptul că un plus de e­­ficiență în muncă i-a adus măsura de reorganizare activității comerciale. Prin a aceasta fondurile celor patru unități, fărâmițate pînă acum, prin unificare sînt folosite mai judicios, același lucru fi­ind valabil și pentru forța de muncă. Noile unități sunt rodul planului de moderni­zare și folosire mai eficien­tă a spațiilor comerciale e­­xistente, de înființare a al­tora noi. Astfel, dintr-un lo­cal vechi, necorespunzător, s-a făcut moderna unitate a rotoservirii (restaurant cu autoservire la care linia de servire se rotește, ocupînd un spațiu mai mic, oferind condiții optime și rapide ce­lor ce doresc să servească masa aici). Prin moderniza­rea acestei unități s-a mărit spațiul de desfacere, reducîn­­du-se, în același timp, per­sonalul cu 5 oameni. Un spațiu folosit ca birouri ale I.R.E., cu minimum de chel­tuieli (circa 6.000 lei), a fost transformat într-un util cochet lacto - bar, prin pre­și­ceperea și strădania meseria­șilor I.C.L.S. Mixt. în cadrul complexului „Călărași" func­ționa pînă nu de mult un chioșc de răcoritoare și dul­ciuri cu o vînzare zilnică de 200 — 300 lei. Ideea de a fi reprofilat a dat roade ime­diate. Noua unitate „Gospo­dina“ amplasată aici desfa­ce zilnic produse în valoare de circa 3.000 lei. S-a dublat capacitatea de desfacere la magazinul alimentar nr. 14, satisfăcîndu-se, în acest fel, cerințele muncitorilor de la fabrica mixtă de industrie locală, în preajma căreia este situat. Același lucru s-a făcut și la magazinul alimen­tar nr. 15. Mîndria lucrătorilor din co­merțul rădăuțean o consti­tuie, însă, cabana - restau­rant „Țărăncuța" din parcul de tir, pe șoseaua ce duce spre monumentul istoric de la Sucevița. La propunerea consiliului popular orășenesc ca în complexul de agrement de la parcul de tir să se amplaseze și o unitate de alimentație publică, prin e­­forturile conjugate ale orga­nelor comerciale și ale pu­terii de stat, a fost construi­tă și dată în folosință, la 6 iunie, această frumoasă ca­bană - restaurant. Proiectul, care îmbină specificul local cu liniile construcțiilor mo­derne, a fost executat gra­tuit de arhitectul Teodor Le­bădă, deputat județean pen­tru orașul Rădăuți, iar con­strucția a fost ridicată de către sectorul de exploatare Rădăuți al I.C.G.O. Suceava. La acestea s-a adăugat fru­mosul mobilier executat de pricepuții meșteri ai Fabri­cii mixte de industrie loca­lă, care sunt și constructorii barului rotativ al rotoservi­­rii (unic în țară). La ame­najarea frumosului parc din jurul „Țărăncuței" și-au a­­dus contribuția, prin muncă patriotică a cărei valoare în­sumează 150.000 lei, salaria­ții din comerț, de la spita­lul unificat și elevii liceului nr. 2. De asemenea, cu con­cursul filialei de vînătoare și pescuit sportiv, aici s-a a­­menajat un colț zoologic. Iată cum preocuparea, cău­tările continue, munca asi­duă, într-un cuvînt, mina bu­nului gospodar, își fac sim­țită prezența. Dacă adăugăm la unitățile menționate frumosul magazin de sticlă­și m­e­­­menaj, intimul și ele­gantul bar „Venus", minu­natul restaurant „Nordic", a­­vem imaginea deosebitei a­­tenții pe care organele loca­le din Rădăuți o dau satis­facerii în cele mai bune con­diții a cerințelor populației. Și planurile de perspectivă vin să confirme și să întă­rească aceste afirmații : un magazin de confecții bărbă­tești (dintr-un fost depozit), ce va fi dat în curând în folosință, sun magazin uni­versal etc. Sunt exemple ca­re ar putea constitui tema unui rodnic schimb de ex­periență. CARMINA MANOLACHE Frumoasa cabană - restaurant recent inaugurată în grădina de tir a orașului Rădăuți Foto: D. VINTILA DRUMEȚIE IM A II [UNK] OSPENIE­I De curând, pionierii­­ claselor a II-a și a I­Vll-a de la Școala ge­­­­nerală Ipotești au fost gazdele colegilor din ■ clasele omoloage ale • Școlii generale de mu­­­­zică și arte plastice din­­ Suceava. Programul ac­­­­itivităților pionierești­­ desfășurate cu acest­­ prilej a fost deosebit de­­ bogat, cuprinzînd, prin­­­­tre altele, o întîlnire cu­­­­ președintele C.A.P. din localitate, Mihai Căl­­dăruș, susținerea unor programe artistice con­­­­stînd din montaje lite­­­­rare pe teme adecvate­­ pionieriei și a unor ac­­­­țiuni cu caracter de e- E­­­ducație științifică și po­­litică. "«■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]»■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]. * \ * l

Next