Zori Noi, iulie-septembrie 1978 (Anul 31, nr. 8954-9031)

1978-09-15 / nr. 9018

R CETĂȚENEȘTI • CETĂȚENEȘTI • CETĂȚENEȘTI ecent, am însoțit o echipă de con­trol prin cîteva o­­rașu­lui uități comerciale ale p­ Vatra Dornei. Am investigat modul în care sunt aprovizionate unitățile comerciale, pre­ocuparea pentru rezol­varea sugestiilor, propu­nerilor și sesizărilor ce­tățenilor în acest dome­niu de activitate. Restaurantul „Veveri­ța" situat în parcul sta­țiunii. La bar, responsa­bilul de unitate Liviu Ștețcu servea dezinvolt, fără halat. Ca scuză, in­voca necesitatea ma­nipulării unor navete. Nu completase la zi nici registrul­­ de stocuri, drept pentru care a plă­tit, pe loc, inspectorului comercial, amenda re­glementară. Ospătarelor Doina Ardeleanu și Ro­­dica Mustea li s-au tă­iat, de asemenea, chi­tanțe de amenzi (125 lei fiecare) pentru faptul de a nu fi eliberat note de plată consumatorilor. Condica de sugestii și reclamații a aceleiași u­­nități consemna, la nr. 47, nemulțumirea din 24 august a.c. a cetă­țeanului Valentin Năs­­tase din localitate cu privire la modalitatea efectuării curățeniei în unitate. „S-au luat mă­suri pentru o mai bună curățenie", consemna șe­ful de unitate, la ... 22 august a.c. „O fi antici­pat sesizarea“, remarca un membru al echipei de control. Sau era „obosit“ șeful­­ poate La 26 august a.c., un alt client solicitase să fie servit cu un platou de cartofi prăjiți și un pa­har de sirop, comandă care nu i-a fost satisfă­cută, drept pentru­­ care omul a scris, indignat, în condică. „Rezolvarea" sesizării, de către ace­lași șef de unitate, in­dignează și ea : „S-au luat măsuri ca consu­matorii care solicită si­rop și cartofi prăjiți să fie îndrumați către u­­nitățile specializate". . . Ne întrebăm , e oare atît de greu să se „spe­cializeze" și „Veverița" în cartofi prăjiți și. . . sirop ? ! La unitatea Legume și fructe nr. 6 (respon­sabilă Elfa Amariei) a­­provizionarea era bună, prețurile afișate la locuri vizibile, marfa­­ expusă corespundea ca­lității iidicate, serviciul prompt și ireproșabil și — lucru important — ce era în magazie era și-n prăvălie. Un exem­plu bun de urmat ! La Magazinul alimen­­tar cu autoservire nr. 5 Unirii (șefă de unitate Aurica Buhăianu), re­gistrul unic de control consemna la 4 septem­brie a.c. (la două zile de la sesizarea unui cum­părător) existența a 340 bucăți unt de masă al­terat (pete de mucegai, gust rînced) expus pen­tru vînzare. Doctorul igienist Maria Gavrilă și asistentul Vasile Cio­can care efectuaseră controlul propuneau scoaterea respectivei cantități de unt din con­sumul public, unitate nu luase deja de însă măsura rezolvării sesi­zării, deși cumpărătoa­­rea care reclamase exis­tența untului își indicase citeț alterat nu­mele și adresa. „I se va răspunde", ne-a asigu­rat responsabila de tu­ră Olga Prichici. Cînd ? La Magazinul de tri­cotaje și galanterie nr. 53 . Unirii (lucrător ges­tionar Clara Maricari) nu erau clienți, în schimb . . . ploua pe tejghea. Pe alocuri, în pereți se infiltrase apa, iar ten­cuiala amenința să cadă. Controlul­ oamenilor muncii a sesizat aceas­tă situație necorespun­zătoare la 29 iulie a.c. Măsuri, însă, nu se lu­aseră. La unele dintre uni­tățile controlate, apara­tele de casă pentru marcat s-au benzi sau benzile sunt necorespun­zătoare sub aspectul di­mensiunilor și deci apa­ratele nu se impun funcționează, și în acest sens măsuri pentru re­mediere. MIHAI BINDEA UNII LUCRĂTORI DIN UNITĂȚILE COMERCIALE DIN VATRA DORNEI AU PRIMIT NOTE DE PIAȚĂ PE MĂSURA „ACIMIĂI” PRESTATE E­s i s » . In una din zile, Gh. S., din ■ ■­Vatra Dornei, s-a trezit , cu • • un musafir nepoftit în casă. Ș ■ Nu venise să-i dea binețe­ci , j să fure. Pînă să se dumireas­­c 8 că gazda despre ce-i vorba, î­n hoțul (în persoana lui Visa­­­­­­rion Șchiop­u, din localitate)­­ i își luase tălpășița. La ieșire : E­i s-au „lipit" de mîini o sumă E S de bani și niște obiecte de î­n îmbrăcăminte. Nu a apucat să E • se bucure de bunurile furate : I pentru că a fost depistat. I „Musafirul" va fi tratat cum • • se cuvine. Dar nu de gazdă. DIN . . . „DRAGOSTE“ ! Intre Ioana Diaconu, din­­ comuna Dolhești, și consătean­a­ea sa Veronica Darabă exista o „dragoste" mai veche. Se iubeau ele precum pisica și clinele. In una dintre zile,­­ după o ceartă zdravănă, Ioa­­­­na, mai nervoasă, s-a năpustit asupra consătencei cu care­­ era în rivalitate și a zvîntat-o E­l în bătaie. Spre „amintire" i-a­m * lăsat și mai­ multe urme, pro­­g 2 venite de la un corp conton­dent. Pentru vindecare, victi­­­­ma are nevoie de 45 de zile I îngrijire medicală. Agresoa­­rea așteaptă și ea . . . trata­mentul meritat. Rubrică realizată de SURCEA SFICHI CONTRA PUNCT CA ORBEȚII « • • In loc să-și cheltuiască for- *­e­rele în scopuri utile, Vasile ; ■ Harău și Vasile Bădăluță, am­ • ■ bii din comuna Dolhești, au­­ ■ început, in una dintre repen­­s­a­tele zile, să se bată ca orice­ |­ă ții. După ce și-au produs­u- i­ji­nul celuilalt mai multe iezi- i ■­uni, s-au despărțit, întîlnin­­­­­­du-se, apoi, la spital, avînd *­m nevoie de îngrijiri medicale. . I Primul — de 12 zile, iar al . ■ doilea — de 30 de zile. Cine-i­­ vindecă și de năravul scan­­­­­­dalului ? : S „MUSAFIRUL“ In comuna Emil Bodnaraș a fost dat în folosință un modern dispensar sanitar - veterinar. Obiectivul a fost realizat în mare parte prin contribuția în muncă a cetă­țenilor din localitate Foto : I. MÎNDRESCU SPRE FOLOSUL TUTUROR Orașul Rădăuți cunoaște, de la o zi la alta, impor­tante transformări pe plan e­conomico - social. Prind con­tur noi unități industriale, se înalță noi blocuri de lo­cuințe. In cartierul „Hipodrom“, cel mai mare din oraș, locuiesc numeroși cetățeni. Pentru a ajunge în centrul orașului oamenii sînt nevoiți să parcurgă, zilnic, pe jos, mai mulți km. Situația poate fi ușor rezolvată prin sta­bilirea, de către E.G.C.L. Rădăuți, a traseului unui au­tobuz prin acest cartier. Ar cîștiga nu numai cetățenii dar și unitatea amintită. GAVRIL GAINA str. Pictor Grigorescu, nr. 23, Rădăuți Sub semnul înaltei răspunderi pentru formarea comunistă a tinerei generații, astăzi debutează O NOUA ETAPA DE MUNCA $1 ÎNVĂȚĂTURA (Urmare din pagina I) Ca de fiecare dată, cu prilejul evenimentului de astăzi, învățămîntul suce­vean îi întîmpină pe stu­denți și elevi, ca și pe pre­școlari cu însemnate înno­iri. La institutul de învă­­țămînt superior din mu­nicipiu intră în funcțiune un laborator de chimie pentru secțiile tehnice, do­tarea celorlalte laboratoa­re crescînd prin instalarea unor utilaje noi sau prin achiziționarea unor apa­rate de măsură și control, la care se adaugă 25 de dispozitive realizate ante­rior de studenți prin au­­todotare. în această etapă, la nivelul județului, în fo­losul școlilor sucevene s-au alocat, pentru mij­loace de învățămînt, pes­te 15 milioane lei, iar din investiții centralizate alte circa 3 milioane lei, sume importante obținute în ca­drul practicii primind aceeași productive destina­ție. S-au dat în folosință noi edificii școlare — săli de clasă, grădinițe de co­pii, ateliere, internate. Va­loarea manualelor ce se distribuie gratuit elevilor se ridică la circa 10 mi­lioane. Iată numai cîteva din argumentele care de­monstrează că școala su­­ceveană, ca de altfel în­treg învățămîntul româ­nesc, se află intr-un con­tinuu proces de moderni­zare și perfecționare. Beneficiind de aseme­nea condiții, personalul didactic are de înfăptuit, în noul an de învățămînt, un amplu program de muncă. In fața tuturor e­­ducatorilor, organizațiilor de partid și tineret din instituțiile acestui impor­tant domeniu, conducerii­lor acestora, a unităților e­­conomice cu care colabo­rează în organizarea prac­ticii productive se află in­da­toriri majore. Sarcinile stabilite de Congresul al XI-lea și Conferința Na­țională ale partidului, șco­lii ca factor principal de instruire și educare a ti­nerei generații, de forma­re a omului nou, indica­țiile tovarășului Nicolae Ceaușescu vizează, în pri­mul rînd, adîncirea inte­grării învățămîntului cu cercetarea și producția, legarea lui tot mai strîn­­să de realitățile societății noastre, educarea revolu­ționară, patriotică a copii­lor și tinerilor, cultivarea concepției materialist - științifice despre lume, normelor eticii comuniste a în rîndul tinerei generații. Ca parteneri în acest com­plex proces formativ, ele­vii și studenții sînt che­mați să dovedească sîrgu­­ință, hărnicie și răspun­dere, pentru ca activitatea să le fie încununată de împliniri spre satisfacția proprie, a familiilor, edu­catorilor, a întregii socie­tăți. Acum, cînd copii și ti­neri se reîntîlnesc în spa­țiul învățăturii și muncii cu educatorii lor, tutu­ror le dorim un an școlar bogat în succese. Chiar dacă mașinile erau de mare tonaj, tot mare s-a do­vedit a fi și „curajul" celor de la volan. De ce ? Pentru că au părăsit locurile de muncă sau de parcare și au pornit să „bată" prin diverse localități caii putere ai autovehiculelor pentru a aduna ciubuc. Iată și cîteva exemple constatate recent de către organele de miliție. Dragoș Ciucă, de la Autobaza Vatra Dornei, nu putea justifica prezența sa In comuna Dorna Arini, la vo­lanul autobasculantei 31 Sv. 4011. In aceeași zi (20­08. a.c.), Viorel Bahmati, de la E.G.C.L. Vatra Dornei, făcuse o plim­bare cu autoutilitara 21 Sv. 3177, tot pînă la Dorna Arini. Intr-o comună vecină, Panaci, căutau „de lucru" Iulian Mo­­roșanu, cu autobasculanta 33 B 2217, aparținînd T.C.M.M. Frasin. II însoțea în aceeași cursă clandestină Petru Ban­­drabulă, de la Exploatarea mi­nieră Călimani cu automaca­raua 31 Sv. 3151. Au mai fost găsiți circulînd pentru rezol­varea unor interese proprii Aurel Bandrabuță, de la T.C.M.M. Frasin, cu autobas­culanta 34 B. 8508, Mihai Ior­­dache, de la Exploatarea mi­nieră Călimani, cu autobascu­lanta 31 Sv. 2622, Vasile Co­­nuț de la T.C.M.M. Frasin, cu autobasculanta 34 B. 8132. Conform Decretului 468/1977, fiecare conducător auto prins în neregulă a fost sancționat cu amendă contravențională între 1.000 și 2.000 de lei. Cpt. MIHAI STAN v PRODUCȚIA FIZICĂ (Urmare din pagina I) asistenței tehnice, a depanări­lor curente, în toate cele trei schimburi ; asimilarea și a­­daptarea sapelor de foraj la executarea operațiunilor ce trebuie să le facem în Căli­mani. De mare importanță este și sprijinul Combinatului minier „Suceava" — prin to­varășul inginer Costică Soa­re, director tehnic dezvoltare, care „urcă" foarte des la noi, în felul acesta am reușit să completăm necesarul de con­ducători auto pe marile auto­basculante din dotare, atît prin detașări de la exploatări ale combinatului, cit și prin redistribuire de la alte activi­tăți­ ale exploatării noastre. Măsurile amintite mai sus au contribuit ca, în august, in­dicele de folosire a forezelor să crească cu 10 la sută față de primele șapte luni și cu 20 la sută la excavatoare. . . . Pentru ultimele patru luni din 1978, oamenii exploa­tării au de realizat, la deco­­pertare, o producție de aproa­pe 2 milioane m.c. rocă. E o cifră mobilizatoare, care tre­buie să amplifice eforturile în­tregului colectiv. Discuția cu inginerul șef al exploatării, cu alți oameni din carieră, ne-a relevat­ că restanțele pot fi re­cuperate, obligațiile anuale — îndeplinite. Cînd facem afirma­țiile de mai sus avem în ve­dere atît producția din au­gust, cit și măsurile inițiate, creșterile însemnate din acest an, în domeniul dotărilor teh­nice. Astfel, la instalații de foraj și excavatoare, zestrea­ tehnică a sporit cu circa 20 la sută și cu aproape 30 la sută la autobasculante de ma­re capacitate. Cu asemenea dotări, specialiștii, întregul co­lectiv al exploatării au de re­zolvat probleme printre care asigurarea frontului de lucru corespunzător capacităților la utilajele de derocare, încăr­care și transport în haldă, la menținerea acestora în per­fectă stare de funcționare. Atenția de fiecare zi pen­tru recuperarea restanțelor și realizarea producției planifi­cate trebuie conjugată cu e­­forturi sporite și măsuri efi­ciente pentru a asigura con­diții corespunzătoare de lucru în sezonul rece, în vederea realizării integrale a obliga­țiilor de plan pe 1978 și pre­gătirii corespunzătoare a pro­ducției anului viitor. ZORI NOI • Pagina 2

Next