Zori Noi, iulie-septembrie 1988 (Anul 41, nr. 12053-12130)

1988-09-15 / nr. 12117

Anul XLIII Nr. 12117 joi În septembrie 1988 4 pag. 89 bani WM­WWVyVMWV W W WWV Un nou an școlar — o nouă etapă în pregătirea superioară a forței de muncă Mici și mari, tineri și adulți, toți cei ce ne implicăm prin noi înșine sau prin copiii noștri în viața școlii trăim azi­ din nou, cu intensitate, sentimentul de copleșitoare bucurie care ne încearcă de fiecare dată toamna, la redes­chiderea lăcașelor de învăță­­mînt — aceste cetăți ale ce­lor mai pașnice și trainice vic­torii. Cine nu știe că un nou an școlar nu se pregătește în pripă, doar în zilele imediat premergătoare primului sunet de clopoțel! Oricum, noi das­călii știm bine că există curgere continuă a vieții șco­o­lii, că și vacanțele înseamnă veghe și muncă, pentru ca totul și toate să se așeze, la fiecare reînceput de drum, în albia firească. Acest mod de a gîndi strategia succeselor învățămîntului românesc de toate gradele se impune și mai pregnant acum, în lumina o­rientărilor formulate de se­cretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a Tezelor din aprilie, a hotărîrii Comitetului Politic Executiv referitoare la generalizarea treptată a învățămîntului de 12 ani — hotărîre ce are un puternic ecou și o rezonanță profundă și în rîndul oameni­lor școlii, al copiilor și tine­rilor din județul nostru. O succintă retrospectivă ne dă dreptul să afirmăm că a­­nul școlar precedent a fun­damentat­­tățile noastre pentru toate ani­de învățămînt un stil de muncă nou — mai chibzuit, mai sistematic și mai elastic — care, ținînd seama de personalitatea Prof. GH. GAFENCU Inspector general al Inspectoratului școlar județean (Continuare in pagina a vi-a) Imagine de muncă din Atelierul de industrializare a lemnului din Rișca p­iA­ 1 I vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, împreună cu tovarășa ELENA CEAUȘESCu­, in județul Timiș tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, au început, miercuri, o vizită de lucru în județul Timiș, în acest septembrie, cînd oamenii muncii din industria și agricultura județului, din celelalte sectoare de activi­tate, puternic mobilizați de Tezele din aprilie, de însu­­flețitoarele chemări adresate de tovarășul Nicolae Ceaușescu, acționează, ase­menea întregului nostru po­por, pentru îndeplinirea exem­plară a obiectivelor stabilite, secretarul general al partidu­lui a venit din nou în mij­locul făuritorilor de bunuri materiale și spirituale din acest înfloritor colț de țară pentru a analiza la fața lo­cului rezultatele obținute pî­­nă în prezent, pentru a sta­bili măsurile ce se impun în vederea realizării tuturor sarcinilor prevăzute în 1988 și pe întregul cincinal. Ceremonia sosirii în județ a avut loc pe aeroportul din Timișoara, într-o atmosferă entuziastă. A venit în întîm­­pinare un foarte mare număr de oameni ai muncii, care purtau portrete ale tovarășu­lui Nicolae Ceaușescu, ale tovarășei Elena Ceaușescu, drapele tricolore și roșii. La coborârea din avionul prezidențial, tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu au fost salutați cu înaltă considerație de primul secretar al Comitetului jude­țean Timiș al P.C.R., Ilie Matei, care, în numele co­muniștilor, al tuturor locui­torilor județului, le-a adre­sat cele mai calde urări de bun sosit. O formație alcătuită din ostași, membri ai gărzilor patriotice și al detașamente­lor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei a pre­­­zentat onorul. A fost intonat Imnul de stat al Republicii Socialiste România. După tradiționala pîine și sare a ospitalității, tineri și (Continuare în pagina a IlI-a) Cu prilejul vizitei de lucru pe care tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, președintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, o efectuează în județul Ti­miș, și ai deschiderii anului de învățămînt 1988-1989, astăzi va avea loc în municipiul Timișoara o adunare populară, ce va fi transmisă în direct, de posturile de radio și televiziune, în jurul orei 11. TEZELE PENTRU PLENARA C.C. AL P.C.R.­­ORII DE EXCEPȚIONALĂ VALOARE—. PENTRU EDIFICAREA SOCIALISTĂ A PATRIEI între laturile pe care le presupune disciplina de pro­ducție, alături de alte ele­mente componente — disci­plina muncii, de plan,­ con­tractuală, financiară —, dis­ciplina tehnologică are un rol prioritar, ea impulsio­­nînd și oglin­dind și cele­lalte dimen­siuni ale mun­cii. Pentru a vedea cum se materializează în activitatea practică această idee ne-am aflat recent la secția de scu­le din cadrul I.S.S.A. Rădăuți. Am urmărit aici detalii pri­vind respectarea tehnologii­lor de fabricație, obținerea produselor conform exigen­țelor de calitate, reducerea consumurilor specifice etc. — aspecte ale angajării în lupta pentru calitate, care, așa cum a subliniat tovară­șul Nicolae Ceaușescu la re­centa ședință a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., trebuie puternic in­tensificată în industria con­strucțiilor de mașini. Prima discuție am avut-o cu șeful secției, subing. Ioan Ionașcu, care ne-a re­latat următoarele : „Sîntem o subunitate nouă, cu grad de tehnicitate relativ ridi­cat în prelucrarea metale­lor. De la noi se așteaptă mai mult și, în acest sens, acționăm în spiritul indica­țiilor trasate de secretarul general al partidului, tova­rășul Nicolae Ceaușescu, în special prin Tezele din apri­lie. Trebuie să ne diversifi­căm producția, iar în timpul cel mai scurt să asigurăm toate condițiile pentru ca secția să lucreze la capaci­tatea prevăzută. Față de pro­gramul inițial, de a produce scule de danturat, pentru care fusese proiectată u­­nitatea, noi ne-am asumat sarcina de fabrica nume­­­roase scule speciale, astfel că, în prezent, peste 20 la su­tă din volumul producției îl reprezintă elementele di­versificate. Firesc este, deci, ca disciplina tehnologică să fie aici la ea acasă“. In zona unei linii tehno­logice cu pondere importan­tă în totalul activității sec­ției discutăm cu maistrul VICTOR MICIT (Continuare în pagina a II-a) Disciplina tehnologica, riguros respectată Lucrare de sezon deosebit de importantă, recoltatul car­tofului se desfășoară din plin și în unitățile C.U.A.S.C. Li­­teni, unde ne-am aflat marți. Pe tarlale — sute de coopera­tori, mecanizatori, cadre cu munci de răspundere de la nivelul consiliilor populare, al cooperativelor, conducători auto cu mijloace de transport — Ne străduim să realizăm o corelare cît mai bună între recoltare și transportul la ba­zele de preluare din Liteni, Dolhasca, Verești și Hănțești — ne spunea economistul-șef al G.U.R.S.e., Paul Pavel. E drept, de pe o zi pe alta, mai rămîn cartofi în cîmp — cei sortați spre seară —, dar a doua zi îi expediem. Intr-adevăr. De la o zi la alta rămîn pe cîmp cantități destul de mari de tuberculi, așa cum aveam să constatăm la C.A.P. Chilișeni, ferma nr. 1, tarlaua „Vid“ (vezi foto­grafia din pagina 2). Marți, spre orele prinzului, mai erau stivuiți aici zeci și zeci de saci plini, în mai multe gră­mezi, sau dispersați, așteptînd să fie transportați pentru in­dustrializare la Hănțești sau depozitați pentru sămînță. Și aceasta, în timp ce camioa­nele și remorcile C.AP. cărau baloți de paie sau plante textile — lucru care putea fi făcut și cu atelajele. Am notat, în seara zilei de marți, că aspectul nu se schimbase, ba, mai mult, se adăugaseră grămezi de car­tofi nesortați, neacoperite ! La strînsul cartofului de pe rînduri munca era spornică. Am numărat, numai aici, cir­ca 100 de oameni. Lucreția Iainic lucra împreună cu fiul ei, elev, și cu un nepot venit în concediu. Și, ca ei, mulți alții. Tovarășii Gheorghe Du­ra, contabilul-șef al C.A.P., Ion Iainic și Rodica Lăcătuș, șeful și, respectiv, economista fermei, au dat asigurări că totul se va desfășura cu bi­ne, cu maximă operativitate. O situație nedorită — la EMIL MOREA (Continuare în pagina a II-a) LA RECOLTATUL, TRANSPORTUL 81 DEPOZITATUL CARTOFULUI Ritm intens, corelare judicioasă a acțiunilor!

Next