Adevěrul, iulie 1889 (Anul 1, nr. 262-287)

1889-07-31 / nr. 287

ANUL I.—No. 287. Numerar 10 Bani ABONAMENTELE ÎNCEP LA 1 SI 15 ALE FIE­CĂREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT­DEAUNA ÎNAINTE In Bucuresti la casa Administraţiei Din Judeţe şi Streinetate prin man­date poştale. Un an în ţară 30 lei, în streinătate 50 Şase luni „ 15 „ „ „ 25 Trei luni „ 8 „ „ „ 13 LA PARIS ziarul se găsește de vânzare cu numărul la kioșeul No. 141, Bou­­levard de Capucines;la kioșeul No. 117, Boulevard St.-Michel; la kioș­eul No. 19, Boulevard St -Germain manuscrisele nu SE ÎNAPOIAZA. Director politic: ALEX. V. BELDIMANU REDACȚIA : Strada ADMINISTRATIA : Strada Nouă, 6, EDIȚIA ANTEIA Să te teresei, Române! de cuiți strein în casă. . V. Alexandri. LUNI și MARȚI 31—1 AUGUST 1889 Numărul 10 Bani ANUNCIURILE DIN BUCURESCI SE FIUMESC LA ADMINIS­­TRAţIE ŞI LA „AGENŢIA HAVAS“ Din Judeţe direct la administraţie. Anunciurî, pag. IV..........0,30 b. linia ». » I-11....... 1)“ 1. n Inserţiunile şi Reclamele 2 lei rândul Din Paris, la Agenţia Havas, 8 Place de la Bourse, precum şi sucursalele ei. Din Streinetate, mese direct la toate oficiile de UN NUMER AGENTUL CONCENTRAM ------------------------------------------------------­Tulburarile din Creta ------------------------—----------■t'cQQvy*-----------------------------------­CALEA ADEVERULUI -------- -----------­\A3'^prr------------------­Din Iași ----------------------------------------------------­CAUTARIÎ NOȘTRII --------------------------------MjPGfîO­V'--------------------------------7 Cernisevski -------------------------------------«Co--------------,­­--------------­ DIN CÂMPU­LUNG -----------------------------------rcG'BojL-------------------------—---­CRIMINALA, DAR MAMĂ­­,KPG£AK­ București 31 Iulie Agentul concentrant In nenumărate rîndurî am fă­cut declaraţiile cele mai catego­rice, că numai prietenii acestui guvern nu suntem şi nu vom căuta a fi, precum nici al ori­cărui alt guvern, pe cât timp ţara va avea în capul ei o Uneltă din Ber­lin. Repetăm azi din nou acest lucru, mai cu seamă că vom sta la vorbă cu unii din confraţii noş­tri, vrăjmaşi­ ai guvernului. Dacă nu sunt fapte cu care să poată a-şi umplea coloanele, in­ventează. Lucru de alt­fel foarte uşor, mai cu seamă pentru colec­tivişti numai şi numai ca să po­negrească guvernul şi să se laude pe ei. S’a transferat un ofiţer dintr’un corp la altul. Haida, imediat cei de la Voinţa sau Democraţia des­chid colecţiunea Epoceî şi copiază tot ce răposata a zis de Miniştrii de resboiui ai colectiviştilor, schim­bând numai numele de Anghelescu în Manu. S’o potrivi ori nu, des­tul că scopul d’a înjura guvernul s’a ajuns pentru moment, fără însă să ţie seamă că generalul Manu în timp de 12 ani cât au fost ei la putere, era singurul din­tre toţi membrii partidului con­servator, asupra căruia nu bârfiseră. Ei nu pot deosebi că mutarea unui ofiţer este departe de o ho­ţie, fapt pentru care cei mai iluştri ai lor generali au stat la Văcăreşti. !’! S’a încercat Voinţa să hulească pe D. Păucescu, n’a putut găsi în contră’i alt­ceva de­cât că o­­norabilul ministru al domeniilor n’are greutatea corpului predece­sorilor săi. Dreptate au confraţii noştri. D. Păucescu, este prea u­­şor şi cauza nu este alta de cât dorinţa ce a avut să vadă cum D. Pandrav ’şi-a reconstruit via de la Iviţorani, din Prahova cu viţă americană adusă de guvern şi sădită în pământul D-sale, tot cu banii guvernului. Ce­­l­alţî miniştrii, unii sunt taxaţi de nebuni, alţii de ignoranţi şi aşa până la Preşedintele Consiliului, căruia, slavă Domnului, calificati­vele îi sunt date cu prea multă profuziune. De la colectivişti trecând la cei­­l’alţi duşmani porecliţi ei între ei cu o sumă de epitete unele mai zeflemiste de­cât altele, nu-i gă­sim de­cât visând. Căci, firea o­­mului aşa este : nu visează de­cât faptele lui. Este întristător lucru, să vezi un grup de oameni, care au cele mai mari pretenţiuni, lăsându-se prada acestei boale. Colectiviştii, atâta ştiţi, atâta zic. Au furat cât au fost la putere; au tolerat omoruri, propese scan­daloase ; au precupeţit captura; au făcut în sfîrşit tot ce le-a trecut prin minte­, fără­ control; ei sunt în drept să creadă şi pe urmaşii lor, aidoma lor. Junimiştii însă, se întrec, căutând să le dea dovezi, că nu le mai lipseşte nimic spre a deveni demni ca să fie primiţi în sinul marelui partid. Gazeta lor a întrecut cu mult pe Democraţia. Clienţii lor au dat mână în multe judeţe cu colecti­viştii, şi cuvântul opoziţie, sadea, este întrebuinţat de ambele părţi în toate zilele şi în tot locul. Nu credem că va trece multă vreme şi vom reauzi din nou vor­­bindu-se de opoziţiunea­ unită, dacă aşa se va putea numi adunarea la un loc a ambelor colectivităţi; căci Agentul disolvant al opoziţiunei­­unite de eri, în această nouă com­­­binațiune a devenit concentrant. T. TELEGRAME VIENA, 30 Iulie. — Se telegrafiază din Fi­nfkirchen (Ungaria) că din cauza agitaţiunilor provocate de nişte emisari ai socialiştilor germani, o grevă gene­rală este apropiată în minele de căr­buni cari aparţin societăţii de naviga­­ţiune cu vapoare pe Dunăre. S’au­ tri­mes trupe la faţa locului. PARIS, 30 Iulie. — Şahul Persiei a plecat la Baden. El a fost însoţit la gară de către D-nii Carnot şi Spuller. Trupele formau gardul la trecerea sa. — Procurorul general al înaltei Curţi a continuat rechizitoriul său, vorbind de manifestaţiile balangiste pe stradă şi de tentativele de mituire asupra unui şef de siguranţă şi a doi generali. El a a­­bordat în urmă actele nedelicate ale ge­neralului Boulanger care a­ dispus de fondurile de reservă şi de fondurile se­crete ale ministerului pentru a organiza reclame şi comploturi. Procurorul gene­ral conchide deferind pe generalul Bou­langer la înalta Curte pentru complot, atentat și fapte conexe. înalta Curte s’a constituit în comi­tet secret și s’a amânat pe Luni. SOFIA, 30 Iulie. — Știrea privitoare la dimisia D-lui Stransky, e falsă. Re­colta cerealelor în Bulgaria este exce­lentă și ca calitate și ca cantitate. O anchetă inutilă Primim din Iaşi următoarea telegramă: In interesul adevărului invităm trime­­teţi Marţi Dorohoi, un reprezentant în ancheta presei ieşene şi botoşenene asu­pra afacerei violului. „Fulgerul“ „Drapelul“. Nu se pot asocia la această an­chetă pentru doue motive. I) Inutilitatea ei in faţa cercetă­­rei făcută de D. Procuror general al Curţei de apel din Iaşi, care a înaintat raportul seu D-lui Ministru al justiţiei. II) Consider această anchetă ca o insultă ce presa aruncă D-lui Pro­curor general Vrânceanu, care nu poate fi bănuit de parţialitate. Presa e datoare să respecte ma­ gistratura pentru ca la rândul ei să poată pretinde a fi, respectată. Precum am spus ce alaltă­ieri, eu aştept­­­a miniştri de interne, de resbel şi al instrucţiunei publice să-şi facă datoria. Poate că confraţii mei din Iaşi şi Botoşani nu ştiu, că procurorul general a terminat ancheta sa. A­­ceastă neştiinţă poate fi singura scuză a telegramei ce mi-au adresat. A. V. B. Tulburările din Greta LONDRA, 30 Iulie.—Times zice că Cabinetele din Londra, Berlin, Viena și Roma, au convenit să respundă intr’un mod identic la nota Greciei asupra ces­­tiunei cretene. Ele nu văd nici un mo­tiv de a se amesteca în afacerile ce le are Sultanul cu supușii săi din Creta. PETERSBURG, 30 iulie.­Vorbind de ştirea care anunţă că puterile hotă­râte a nu permite întinderea mişcării insurecţionale în Creta care ameninţă pacea Europei, „Journal de St. Peter­­sbourg“, zice că o atare decisiune nu face umbră unei îndoeli. Dar e de pre­văzut de asemenea că aceste puteri vor trebui să stăruiască pe lângă Poarta pentru că organele sale din Creta să evite tot ceea­ ce ar putea înăspri situa­ţia şi să care mai mult a linişti popo­rul prin măsuri înţelepte. Acesta va fi cel mai bun mijloc de a preîntâmpina oscitaţia poporului grec. Situaţia guvernului elenic e negreşit dificilă, dar trebue să se spi r# că va şti Să Aşi md^h­iVe&sea4 safCih#V să ţhlăV­bligaţiunile sale internaţionale. LONDRA, 30 Iulie.—„Agenţia Reu­ter“ zice că Poarta printr’o circulară în care respunde cu de amănuntul la nota grecească, combate acuzaţia care face pe guvernul otoman răspunzător de desfăşurarea mişcărei insurecţionale în Creta. Aceiaşi Agenţie anunţă numirea ad­­interim, a lui Şakir-Paşa ca comandant­­şef şi guvernator-general al Cretei. Caracterul provizoriu al acestei nu­miri face să se atribue Porţei intenţia de a numi din nou un guvernator cre­ştin îndată ce ordinea se va restabili în insulă. ATENA, 30 Iulie.—Depeşele cari vin din Greta anunţă că Turcii au măcelărit ieri pe caţi­va creştini. Ei au ars şi jefuit asipopile aproape de Retime. Corpul consular din Re­time a facut reprezentaţiuni Calea adevărului „Este de datoria tuturor oame­nilor luminaţi şi apatrioţi să uite animosităţile pentru un moment, să se reînfiinţeze la posturile de sentinele neadormite, să urmă­rească duşmanul pas cu pas, să’l demasce, să’l lovească, să’l dezar­meze. Este interesul de viaţă al poporului român să reînceapă e­­roica luptă contra monstrului co­lectivist şi să n’o curme până la un mântuitor şi firesc rezultat: nimicirea cangrenei sociale care se chiamă colectivitatea.“ Ast­fel grăeşte într’o pornire pa­triotică şi cu glasul unei inimi calde şi netocite încă, ziarul Na­ţionalul. „Mai bine târziu de cât nici o dată,“ zice un proverb francez şi cei de la gazeta conservatoare s’au gândit de sigur la dânsul, când ’şî-au­ adus aminte că trebue să continue râsboiul în contra colec­­tivităţeî. Ori­ cât de târzie ar fi deştepta­rea lor, noi nu putem de cât s’o lăudăm; dar, şi aci e partea ingrată, trebue să ne înţelegem o dată pen­tru tot-d’a-una asupra însemnărei cuvîntuluî colectivist astâ-zî. Confratele de la Naţionalul de­fineşte ast-fel pe colectivişti: ....partidul stomacului şi al im­­buibărei. Definiţia e foarte potrivită, dar nu e complectă. A uitat, sau a tăcut cu inten­ţie, că promotorul colectivităţii e Regele, căci, să nu uite confratele un lucru . Ceea­ ce a făcut din parti­dul liberal, odinioară puternic şi cu rădăcini în ţară, o adunătură de poftitori, a fost faptul că Re­gele a exploatat în folosul său primele greşeli ale lui Ion Brătianu pentru a trage profit. Intr’adevăr, toţi aceia cari se simţeau­ cu musca pe căciulă, au dat năvală la treptele guvernului, pentru a’î da concursul în schim­bul unor gheliruri fără muncă. Prin urmare, colectivitate se chiamă o adunătură de poftitori de toate neamurile, în fruntea că­rora stă, ca cel mai mare, Regele. In asemenea caz, fireşte că a­­pelul Naţionalului, pentru nimici­rea colectivităţei, ar trebui să ţin­tească în primul loc pe Regele. Aceasta s’ar deduce uşor din rîndurile scrise în ziarul amic gu­vernului, dacă faptele oamenilor cari compun pe acest din urmă n’ar dovedi tocmai contrariul. Da, din partea D-lui Lascar Ca­­targiu un limbagiu ca cel al Naţio­nalului e perfect admisibil, de­oare­ce Şeful partidului conservator e, din fire, duşmanul neîmpăcat al co­lectivităţilor, regale ; dar unii din­tre ceî-l’alţî miniştri par­ a’şi face un titlu de glorie din faptul că urmează sistemul colectivist. Aşa D. Vernescu nu se ruşi­nează a’şî compune un aşa zis partid din tot ce-i repudiat de toată lumea, din nesăţioşi şi chilipirgii. Aşa D. Al. Lahovary nu-şi face singe rea că Regele îşi bate joc de d-sa, alegându-l de unealtă în sinul actualului Cabinet. Ce rezultă deci din acestea ? Rezultă că Naţionalul simte, ca şi noi, nevoia unei­­uniri a elemen­telor emancipate de Palat, adică a conservatorilor independenţi cu li­beralii independenţi pentru a zdro­bi colectivitatea şi pe Inspirato­rul ei. De această părere suntem şi noi şi felicităm pe confraţii de la Naţionalul pentru că au făcut un pas înainte pe calea adevârului. .. DIN IAŞI Joi noaptea (27 . e.) pe la orele 12, vizitatorii de la hala­­de bere din Iaşi fură avizaţi de sergentul de oraş din a­­cel punt cum că peste drum, în grădina primăriei, un necunoscut s’a înjunghiat, ceia ce făcu că mai toată lumea ce se afla acolo să alerge în grădina primă­riei să se încredinţeze de veracitatea povestirei sergentului. Intr’adevăr un om în verstă ca de 30—35 ani numit Tănăsescu, de loc din Tecuciu, s’a înfipt un cuţitaş de buzu­nar în dreptul inimei. Din causa dure­re! a început să strige ajutor şi apă! Grădinarul primăriei, care se preumbla pe una din alee, auzind acest strigăt a­­lergă îndată cu o lampă spre a vedea ce s'a întâmplat. Speriat de ceea ce a văzut, dădu de ştire poliţiei care veni cu un medic. La întrebările ce li se fă­cură, dacă nu a fost înjunghiat de ci­­ne­va el nu răspunse şi fiind­că emora­­gia începuse a da semne de gravitate fu pus repede în o trăsură şi transpor­tat la spitalul sf. Spiridon. Acolo a de­clarat că el însuşi a căutat să’şi curme viaţa fără însă a arăta motivele care l’au hotărît la aşa măsură extremă. Nenorocitul trăieşte încă şi este spe­ranţă să scape, iar motivul care la îm­pins la acest act desperat se crede că ar fi miseria. Mai multe ziare dădură știrea cum că d. inspector financiar Constantinescu, in anchetarea de la Credit, s’ar fi purtând * X X foarte brusc cu funcţionarii, ba chiar că i-ar fi titluind şi de hoţi de moldoveni. Am căutat a ne convinge despre vera­citatea acestei purtări şi din nenorocire se constată că până la oare­care punct se adevereşte acea ştire în privinţa brus­­cărei. Cât priveşte însă epitetul de hoţi de moldoveni nu credem să-l fi a­­dresat cui­va, fără a se expune de a primi o aspră lecţiune de bună-cuviinţă. * * di După nişte călduri tropicale ce au domnit în Iaşi, în fine în noaptea des­pre 29 iulie, a ploat câte­va ore răco­rind ast­fel atmosfera. Cerul este încă înotat şi promite ca ploaia să con­tinue.* * * In linia Vaslui-Iaşi, se lucrează acuma cu multă grabă. Terasamentul deja în spre Iaşi este aproape ridicat până lângă gară, iar la tunelul de la Bordea, ce va­ fi lung mai bine de un kilometru, s’au luat dis­­poziţiuni ca lucrările să meargă cât se poate mai iute.* * * Aflăm că D. I. G .Ghica, ar fi demisio­nat din postul de ajutor de primar al Iașului. LĂUTARII NOŞTRI Domnule Redactor, Mercur!, 19 Iulie, am plecat din gara de Nord 10 lăutari pentru Paris, cu spesele noastre, îmbrăcaţi în costume naţionale. Cum am ajuns Mercuri în Braşov, la gară ne-a oprit de a intra în oraş cu eşarful tricolor, am fost nevoiţi să ne scoatem eşarfurile de la piept, ,de la pălărie, şi de la opinci şi numai aşa ne-a dat voe să intrăm în oraş. Era de faţă . Domnii şi Doamna M. Basara­­bescu şi fiul­­ lor G. Basarabescu sub­locotenent de jandarmi, care pleca la Paris. Românii din Braşov care se gă­­seau la gară, a voit să facă scandal cu poliţia pentru noi. Seara în oraş ne-am întâlnit cu Domnu şi Doamna Beniamin Mercuşî şi cu D-na h­ermo, care ne-a invitat să venim la hotel No. 1 să le cântăm. Când ne-am prezentat la antreprenor, el nu ne-a dat voe zicând că mai inteiu trebue să mer­gem la poliţie să scoatem bilet şi pe urmă ne dă voe, ne-am dus la poliţie Şi ne-a dat voe de loc de şi am spus că cântăm pe contul D-lui Mercuşî, a­­tunci de abia ne-a dat voe să cântăm până la 10 ore, iar de la 10 în sus, să plătim taxă ca să putem cânta, am cântat până la 10 şi pe­ urmă am ple­cat la odae unde eram traşi la botel Pomul Verd°. Ne permitem să întrebăm: la noi în ţară tot­ aşa sunt trataţi streinii, ba ceva mai mult la noi în Bucureşti mu­zica, de la cazinul austro-ungar, um­blă în deplină uniformă ungurească şi nu-i superă nimeni, şi pe noi nu ne-a lăsat să cântăm încinşi cu tri­colorul românesc. Joi am plecat la Budapesta, am ajuns Vineri la 8 ore de dimineaţă. Aci slavă Domnului c’am trăit ca în serai (!) ne-am dus şi ne-am găsit hotel, şi pe urmă am fost la hotel Naţional unde am găsit pe D-nu Mihăilescu comisioner român, Tam­ întrebat să ne arate unde scade consulatul nostru, ne am dus la consu­lat unde D nu Ghica ne-a primit cum trebue să-şi primească fie­care ambasa­dor pe supuşii sei. D-na secretar ne-a dat cel mai mare concurs, ne-a spus: găsiţi loc şi anun­­ţaţi-me unde cântaţi ca să anunţ po­liţia ? Ne-am dus şi am găsit o grădină unde să chema Milado. Vineri pe la 6 ore ne-am îmbrăcat în costumele noastre na­ţionale ; când am eşit pe stradă se ţi­nea lumea după noi ca după urs, cum am ajuns în grădină, am început să cântăm, într’o ura am dus’o! Am avut un succes nepomenit,­­nu ne-am aşteptat. Toată aristocraţia un­gurească era de faţă, precum şi D-niî consuli ai tuturor puterilor, între care al nostru împreună cu familia şi copii. Vineri seara am cântat următorul re­­pertoriu : Marioara de mine Năstase Aşi vrea Şti tu ? Porumbiţa Diferite bere Sârba Trei concerte am dat la Pesta. Nu apucam să isprăvim un cântec şi nu auzeai de­cât ura, să trăiască Ro­

Next