Adevěrul, iulie 1889 (Anul 1, nr. 262-287)
1889-07-31 / nr. 287
ANUL I.—No. 287. Numerar 10 Bani ABONAMENTELE ÎNCEP LA 1 SI 15 ALE FIECĂREI LUNI SI SE PLĂTESC TOTDEAUNA ÎNAINTE In Bucuresti la casa Administraţiei Din Judeţe şi Streinetate prin mandate poştale. Un an în ţară 30 lei, în streinătate 50 Şase luni „ 15 „ „ „ 25 Trei luni „ 8 „ „ „ 13 LA PARIS ziarul se găsește de vânzare cu numărul la kioșeul No. 141, Boulevard de Capucines;la kioșeul No. 117, Boulevard St.-Michel; la kioșeul No. 19, Boulevard St -Germain manuscrisele nu SE ÎNAPOIAZA. Director politic: ALEX. V. BELDIMANU REDACȚIA : Strada ADMINISTRATIA : Strada Nouă, 6, EDIȚIA ANTEIA Să te teresei, Române! de cuiți strein în casă. . V. Alexandri. LUNI și MARȚI 31—1 AUGUST 1889 Numărul 10 Bani ANUNCIURILE DIN BUCURESCI SE FIUMESC LA ADMINISTRAţIE ŞI LA „AGENŢIA HAVAS“ Din Judeţe direct la administraţie. Anunciurî, pag. IV..........0,30 b. linia ». » I-11....... 1)“ 1. n Inserţiunile şi Reclamele 2 lei rândul Din Paris, la Agenţia Havas, 8 Place de la Bourse, precum şi sucursalele ei. Din Streinetate, mese direct la toate oficiile de UN NUMER AGENTUL CONCENTRAM ------------------------------------------------------Tulburarile din Creta ------------------------—----------■t'cQQvy*-----------------------------------CALEA ADEVERULUI -------- -----------\A3'^prr------------------Din Iași ----------------------------------------------------CAUTARIÎ NOȘTRII --------------------------------MjPGfîOV'--------------------------------7 Cernisevski -------------------------------------«Co--------------,-------------- DIN CÂMPULUNG -----------------------------------rcG'BojL-------------------------—---CRIMINALA, DAR MAMĂ,KPG£AK București 31 Iulie Agentul concentrant In nenumărate rîndurî am făcut declaraţiile cele mai categorice, că numai prietenii acestui guvern nu suntem şi nu vom căuta a fi, precum nici al oricărui alt guvern, pe cât timp ţara va avea în capul ei o Uneltă din Berlin. Repetăm azi din nou acest lucru, mai cu seamă că vom sta la vorbă cu unii din confraţii noştri, vrăjmaşi ai guvernului. Dacă nu sunt fapte cu care să poată a-şi umplea coloanele, inventează. Lucru de altfel foarte uşor, mai cu seamă pentru colectivişti numai şi numai ca să ponegrească guvernul şi să se laude pe ei. S’a transferat un ofiţer dintr’un corp la altul. Haida, imediat cei de la Voinţa sau Democraţia deschid colecţiunea Epoceî şi copiază tot ce răposata a zis de Miniştrii de resboiui ai colectiviştilor, schimbând numai numele de Anghelescu în Manu. S’o potrivi ori nu, destul că scopul d’a înjura guvernul s’a ajuns pentru moment, fără însă să ţie seamă că generalul Manu în timp de 12 ani cât au fost ei la putere, era singurul dintre toţi membrii partidului conservator, asupra căruia nu bârfiseră. Ei nu pot deosebi că mutarea unui ofiţer este departe de o hoţie, fapt pentru care cei mai iluştri ai lor generali au stat la Văcăreşti. !’! S’a încercat Voinţa să hulească pe D. Păucescu, n’a putut găsi în contră’i altceva decât că onorabilul ministru al domeniilor n’are greutatea corpului predecesorilor săi. Dreptate au confraţii noştri. D. Păucescu, este prea uşor şi cauza nu este alta de cât dorinţa ce a avut să vadă cum D. Pandrav ’şi-a reconstruit via de la Iviţorani, din Prahova cu viţă americană adusă de guvern şi sădită în pământul D-sale, tot cu banii guvernului. Celalţî miniştrii, unii sunt taxaţi de nebuni, alţii de ignoranţi şi aşa până la Preşedintele Consiliului, căruia, slavă Domnului, calificativele îi sunt date cu prea multă profuziune. De la colectivişti trecând la ceil’alţi duşmani porecliţi ei între ei cu o sumă de epitete unele mai zeflemiste decât altele, nu-i găsim decât visând. Căci, firea omului aşa este : nu visează decât faptele lui. Este întristător lucru, să vezi un grup de oameni, care au cele mai mari pretenţiuni, lăsându-se prada acestei boale. Colectiviştii, atâta ştiţi, atâta zic. Au furat cât au fost la putere; au tolerat omoruri, propese scandaloase ; au precupeţit captura; au făcut în sfîrşit tot ce le-a trecut prin minte, fără control; ei sunt în drept să creadă şi pe urmaşii lor, aidoma lor. Junimiştii însă, se întrec, căutând să le dea dovezi, că nu le mai lipseşte nimic spre a deveni demni ca să fie primiţi în sinul marelui partid. Gazeta lor a întrecut cu mult pe Democraţia. Clienţii lor au dat mână în multe judeţe cu colectiviştii, şi cuvântul opoziţie, sadea, este întrebuinţat de ambele părţi în toate zilele şi în tot locul. Nu credem că va trece multă vreme şi vom reauzi din nou vorbindu-se de opoziţiunea unită, dacă aşa se va putea numi adunarea la un loc a ambelor colectivităţi; căci Agentul disolvant al opoziţiuneiunite de eri, în această nouă combinațiune a devenit concentrant. T. TELEGRAME VIENA, 30 Iulie. — Se telegrafiază din Finfkirchen (Ungaria) că din cauza agitaţiunilor provocate de nişte emisari ai socialiştilor germani, o grevă generală este apropiată în minele de cărbuni cari aparţin societăţii de navigaţiune cu vapoare pe Dunăre. S’au trimes trupe la faţa locului. PARIS, 30 Iulie. — Şahul Persiei a plecat la Baden. El a fost însoţit la gară de către D-nii Carnot şi Spuller. Trupele formau gardul la trecerea sa. — Procurorul general al înaltei Curţi a continuat rechizitoriul său, vorbind de manifestaţiile balangiste pe stradă şi de tentativele de mituire asupra unui şef de siguranţă şi a doi generali. El a abordat în urmă actele nedelicate ale generalului Boulanger care a dispus de fondurile de reservă şi de fondurile secrete ale ministerului pentru a organiza reclame şi comploturi. Procurorul general conchide deferind pe generalul Boulanger la înalta Curte pentru complot, atentat și fapte conexe. înalta Curte s’a constituit în comitet secret și s’a amânat pe Luni. SOFIA, 30 Iulie. — Știrea privitoare la dimisia D-lui Stransky, e falsă. Recolta cerealelor în Bulgaria este excelentă și ca calitate și ca cantitate. O anchetă inutilă Primim din Iaşi următoarea telegramă: In interesul adevărului invităm trimeteţi Marţi Dorohoi, un reprezentant în ancheta presei ieşene şi botoşenene asupra afacerei violului. „Fulgerul“ „Drapelul“. Nu se pot asocia la această anchetă pentru doue motive. I) Inutilitatea ei in faţa cercetărei făcută de D. Procuror general al Curţei de apel din Iaşi, care a înaintat raportul seu D-lui Ministru al justiţiei. II) Consider această anchetă ca o insultă ce presa aruncă D-lui Procuror general Vrânceanu, care nu poate fi bănuit de parţialitate. Presa e datoare să respecte ma gistratura pentru ca la rândul ei să poată pretinde a fi, respectată. Precum am spus ce alaltăieri, eu aştepta miniştri de interne, de resbel şi al instrucţiunei publice să-şi facă datoria. Poate că confraţii mei din Iaşi şi Botoşani nu ştiu, că procurorul general a terminat ancheta sa. Această neştiinţă poate fi singura scuză a telegramei ce mi-au adresat. A. V. B. Tulburările din Greta LONDRA, 30 Iulie.—Times zice că Cabinetele din Londra, Berlin, Viena și Roma, au convenit să respundă intr’un mod identic la nota Greciei asupra cestiunei cretene. Ele nu văd nici un motiv de a se amesteca în afacerile ce le are Sultanul cu supușii săi din Creta. PETERSBURG, 30 iulie.Vorbind de ştirea care anunţă că puterile hotărâte a nu permite întinderea mişcării insurecţionale în Creta care ameninţă pacea Europei, „Journal de St. Petersbourg“, zice că o atare decisiune nu face umbră unei îndoeli. Dar e de prevăzut de asemenea că aceste puteri vor trebui să stăruiască pe lângă Poarta pentru că organele sale din Creta să evite tot ceea ce ar putea înăspri situaţia şi să care mai mult a linişti poporul prin măsuri înţelepte. Acesta va fi cel mai bun mijloc de a preîntâmpina oscitaţia poporului grec. Situaţia guvernului elenic e negreşit dificilă, dar trebue să se spi r# că va şti Să Aşi md^hiVe&sea4 safCih#V să ţhlăVbligaţiunile sale internaţionale. LONDRA, 30 Iulie.—„Agenţia Reuter“ zice că Poarta printr’o circulară în care respunde cu de amănuntul la nota grecească, combate acuzaţia care face pe guvernul otoman răspunzător de desfăşurarea mişcărei insurecţionale în Creta. Aceiaşi Agenţie anunţă numirea adinterim, a lui Şakir-Paşa ca comandantşef şi guvernator-general al Cretei. Caracterul provizoriu al acestei numiri face să se atribue Porţei intenţia de a numi din nou un guvernator creştin îndată ce ordinea se va restabili în insulă. ATENA, 30 Iulie.—Depeşele cari vin din Greta anunţă că Turcii au măcelărit ieri pe caţiva creştini. Ei au ars şi jefuit asipopile aproape de Retime. Corpul consular din Retime a facut reprezentaţiuni Calea adevărului „Este de datoria tuturor oamenilor luminaţi şi apatrioţi să uite animosităţile pentru un moment, să se reînfiinţeze la posturile de sentinele neadormite, să urmărească duşmanul pas cu pas, să’l demasce, să’l lovească, să’l dezarmeze. Este interesul de viaţă al poporului român să reînceapă eroica luptă contra monstrului colectivist şi să n’o curme până la un mântuitor şi firesc rezultat: nimicirea cangrenei sociale care se chiamă colectivitatea.“ Astfel grăeşte într’o pornire patriotică şi cu glasul unei inimi calde şi netocite încă, ziarul Naţionalul. „Mai bine târziu de cât nici o dată,“ zice un proverb francez şi cei de la gazeta conservatoare s’au gândit de sigur la dânsul, când ’şî-au adus aminte că trebue să continue râsboiul în contra colectivităţeî. Ori cât de târzie ar fi deşteptarea lor, noi nu putem de cât s’o lăudăm; dar, şi aci e partea ingrată, trebue să ne înţelegem o dată pentru tot-d’a-una asupra însemnărei cuvîntuluî colectivist astâ-zî. Confratele de la Naţionalul defineşte ast-fel pe colectivişti: ....partidul stomacului şi al imbuibărei. Definiţia e foarte potrivită, dar nu e complectă. A uitat, sau a tăcut cu intenţie, că promotorul colectivităţii e Regele, căci, să nu uite confratele un lucru . Ceea ce a făcut din partidul liberal, odinioară puternic şi cu rădăcini în ţară, o adunătură de poftitori, a fost faptul că Regele a exploatat în folosul său primele greşeli ale lui Ion Brătianu pentru a trage profit. Intr’adevăr, toţi aceia cari se simţeau cu musca pe căciulă, au dat năvală la treptele guvernului, pentru a’î da concursul în schimbul unor gheliruri fără muncă. Prin urmare, colectivitate se chiamă o adunătură de poftitori de toate neamurile, în fruntea cărora stă, ca cel mai mare, Regele. In asemenea caz, fireşte că apelul Naţionalului, pentru nimicirea colectivităţei, ar trebui să ţintească în primul loc pe Regele. Aceasta s’ar deduce uşor din rîndurile scrise în ziarul amic guvernului, dacă faptele oamenilor cari compun pe acest din urmă n’ar dovedi tocmai contrariul. Da, din partea D-lui Lascar Catargiu un limbagiu ca cel al Naţionalului e perfect admisibil, deoarece Şeful partidului conservator e, din fire, duşmanul neîmpăcat al colectivităţilor, regale ; dar unii dintre ceî-l’alţî miniştri par a’şi face un titlu de glorie din faptul că urmează sistemul colectivist. Aşa D. Vernescu nu se ruşinează a’şî compune un aşa zis partid din tot ce-i repudiat de toată lumea, din nesăţioşi şi chilipirgii. Aşa D. Al. Lahovary nu-şi face singe rea că Regele îşi bate joc de d-sa, alegându-l de unealtă în sinul actualului Cabinet. Ce rezultă deci din acestea ? Rezultă că Naţionalul simte, ca şi noi, nevoia uneiuniri a elementelor emancipate de Palat, adică a conservatorilor independenţi cu liberalii independenţi pentru a zdrobi colectivitatea şi pe Inspiratorul ei. De această părere suntem şi noi şi felicităm pe confraţii de la Naţionalul pentru că au făcut un pas înainte pe calea adevârului. .. DIN IAŞI Joi noaptea (27 . e.) pe la orele 12, vizitatorii de la halade bere din Iaşi fură avizaţi de sergentul de oraş din acel punt cum că peste drum, în grădina primăriei, un necunoscut s’a înjunghiat, ceia ce făcu că mai toată lumea ce se afla acolo să alerge în grădina primăriei să se încredinţeze de veracitatea povestirei sergentului. Intr’adevăr un om în verstă ca de 30—35 ani numit Tănăsescu, de loc din Tecuciu, s’a înfipt un cuţitaş de buzunar în dreptul inimei. Din causa durere! a început să strige ajutor şi apă! Grădinarul primăriei, care se preumbla pe una din alee, auzind acest strigăt alergă îndată cu o lampă spre a vedea ce s'a întâmplat. Speriat de ceea ce a văzut, dădu de ştire poliţiei care veni cu un medic. La întrebările ce li se făcură, dacă nu a fost înjunghiat de cineva el nu răspunse şi fiindcă emoragia începuse a da semne de gravitate fu pus repede în o trăsură şi transportat la spitalul sf. Spiridon. Acolo a declarat că el însuşi a căutat să’şi curme viaţa fără însă a arăta motivele care l’au hotărît la aşa măsură extremă. Nenorocitul trăieşte încă şi este speranţă să scape, iar motivul care la împins la acest act desperat se crede că ar fi miseria. Mai multe ziare dădură știrea cum că d. inspector financiar Constantinescu, in anchetarea de la Credit, s’ar fi purtând * X X foarte brusc cu funcţionarii, ba chiar că i-ar fi titluind şi de hoţi de moldoveni. Am căutat a ne convinge despre veracitatea acestei purtări şi din nenorocire se constată că până la oarecare punct se adevereşte acea ştire în privinţa bruscărei. Cât priveşte însă epitetul de hoţi de moldoveni nu credem să-l fi adresat cuiva, fără a se expune de a primi o aspră lecţiune de bună-cuviinţă. * * di După nişte călduri tropicale ce au domnit în Iaşi, în fine în noaptea despre 29 iulie, a ploat câteva ore răcorind astfel atmosfera. Cerul este încă înotat şi promite ca ploaia să continue.* * * In linia Vaslui-Iaşi, se lucrează acuma cu multă grabă. Terasamentul deja în spre Iaşi este aproape ridicat până lângă gară, iar la tunelul de la Bordea, ce va fi lung mai bine de un kilometru, s’au luat dispoziţiuni ca lucrările să meargă cât se poate mai iute.* * * Aflăm că D. I. G .Ghica, ar fi demisionat din postul de ajutor de primar al Iașului. LĂUTARII NOŞTRI Domnule Redactor, Mercur!, 19 Iulie, am plecat din gara de Nord 10 lăutari pentru Paris, cu spesele noastre, îmbrăcaţi în costume naţionale. Cum am ajuns Mercuri în Braşov, la gară ne-a oprit de a intra în oraş cu eşarful tricolor, am fost nevoiţi să ne scoatem eşarfurile de la piept, ,de la pălărie, şi de la opinci şi numai aşa ne-a dat voe să intrăm în oraş. Era de faţă . Domnii şi Doamna M. Basarabescu şi fiul lor G. Basarabescu sublocotenent de jandarmi, care pleca la Paris. Românii din Braşov care se găseau la gară, a voit să facă scandal cu poliţia pentru noi. Seara în oraş ne-am întâlnit cu Domnu şi Doamna Beniamin Mercuşî şi cu D-na hermo, care ne-a invitat să venim la hotel No. 1 să le cântăm. Când ne-am prezentat la antreprenor, el nu ne-a dat voe zicând că mai inteiu trebue să mergem la poliţie să scoatem bilet şi pe urmă ne dă voe, ne-am dus la poliţie Şi ne-a dat voe de loc de şi am spus că cântăm pe contul D-lui Mercuşî, atunci de abia ne-a dat voe să cântăm până la 10 ore, iar de la 10 în sus, să plătim taxă ca să putem cânta, am cântat până la 10 şi pe urmă am plecat la odae unde eram traşi la botel Pomul Verd°. Ne permitem să întrebăm: la noi în ţară tot aşa sunt trataţi streinii, ba ceva mai mult la noi în Bucureşti muzica, de la cazinul austro-ungar, umblă în deplină uniformă ungurească şi nu-i superă nimeni, şi pe noi nu ne-a lăsat să cântăm încinşi cu tricolorul românesc. Joi am plecat la Budapesta, am ajuns Vineri la 8 ore de dimineaţă. Aci slavă Domnului c’am trăit ca în serai (!) ne-am dus şi ne-am găsit hotel, şi pe urmă am fost la hotel Naţional unde am găsit pe D-nu Mihăilescu comisioner român, Tam întrebat să ne arate unde scade consulatul nostru, ne am dus la consulat unde D nu Ghica ne-a primit cum trebue să-şi primească fiecare ambasador pe supuşii sei. D-na secretar ne-a dat cel mai mare concurs, ne-a spus: găsiţi loc şi anunţaţi-me unde cântaţi ca să anunţ poliţia ? Ne-am dus şi am găsit o grădină unde să chema Milado. Vineri pe la 6 ore ne-am îmbrăcat în costumele noastre naţionale ; când am eşit pe stradă se ţinea lumea după noi ca după urs, cum am ajuns în grădină, am început să cântăm, într’o ura am dus’o! Am avut un succes nepomenit,nu ne-am aşteptat. Toată aristocraţia ungurească era de faţă, precum şi D-niî consuli ai tuturor puterilor, între care al nostru împreună cu familia şi copii. Vineri seara am cântat următorul repertoriu : Marioara de mine Năstase Aşi vrea Şti tu ? Porumbiţa Diferite bere Sârba Trei concerte am dat la Pesta. Nu apucam să isprăvim un cântec şi nu auzeai decât ura, să trăiască Ro