Adevěrul, octombrie 1889 (Anul 2, nr. 337-361)
1889-10-14 / nr. 348
ANUL II.—No. 348e Numerar 10 Bani ABONAMENTELE ÎNCEP EA 1 SI 15 AEE FIECARE LUNI SI SE PLĂTESC TOTDEAUNA ÎNAINTE In Bucuresei la casa Administraţiei Din Judeţe şi Streinetate prin mandate poştale. Un an in ţară 30 lei, în streinetate 50 Şase luni „ 15 „ „ „ 25 Trei luni „ 8 „ „ „ 13 LA PARIS ziarul se găsește de vânzare cu numărul la kioşeul No. 141, Boulevard deCapuennes;la kioşeul No. 117, Boulevard St.-Michel; la kioşeul No 19, Boulevard St -Germain MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZA ADMINISTRAȚIA , Strada Nouă, 6, Director politic: ALEX. V. BELDIMANUdiția anteia Să te feresei, Române! de cum strein în casă. V. Alexandri. SAMBATA 14 OCTOMBRE 1889 Numerar 10 Bani ANUNCIURILE DIN BUCURESCI SE PRIMESC LA ADMINISTRARE ȘI LA „AGENTIA HAVAS“ Din Județe direct la administrație. Anunciurî, pag. IV.............0.30 b." linia : „HI.............11. Inserţiunile şi Reclamele 2 lei rândul Din Paris, la Agenţia Savas, 8 Place de la Bourse, precum şi sucursalele ei. Din Streinetate, anunciurile se primesc direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate. UN NUMER VECHI: 30 BANI ................. ' « ■■■;P \ R IvD ATI A : Kaisixisi 3 ouă. o. CINE DA MAI MULT? Din Iaşi CULTURA NAŢIONALA Serbările de la Atena BULGARIA şi SERBIA De epe ltrait opresc -------------------------CoGţyi-----------------------TURCIA si GERMANIA ------------------------------4.C0CO------------------------------Barbaria nemţească SQUIPETARII —AUTOMAT!! HIRA Bucureşti 13 Octombre Cine da mai mult? Dinasticii sunt în plină veselie. Regele şi Principele Ferdinand au făcut o călătorie triumfală prin Dobrogea şi Moldova. Pretutindeni au fost primiţi cu mare alaiu. In Galaţi, acela care odinioară îi zicea să plece sau să se plece, şi-au adresat discursuri dinastice ; în Iaşi, acela cam acum trei ani luerase şi huiduise pe Rege, îl aştepta în uniformă, un altul care organizase o răscoală contra Domnului strein, l’a primit acum în Palatul său. Aşadar, pocăire pe toată linia. Regele este în drept să -şi închipuiască că nu mai există antidinasticism în această Ţară. Pentru a resplăti pe conservatori, Carol I a comis un act de ingratitudine către fostul Său consilier Ion Brătianu. Mergând la Focşani, El n’a găsit altă locuinţă decât Joasa D-lui Apostoleanu, preşedinte al comisiunei de informaţiuni aleasă de Cameră pentru darea în judecată a Cabinetului Ion Brătianu. Nimeni nu ne poate suspecta de parţialitate în favoarea colectiviştilor ; zilnic suntem atacaţi, bârfiţi, insultaţi de dânşii; cu toate aceste, ingratitudinea Regelui Carol către şeful colectivităţii, nu ne poate inspira decât desgust. Iată un om care, timp de 12 ani, a dat lui Carol I tot ce a visat. Ion Brătianu a inventat legenda Marelui Căpitan ; el a pus pe capul Regelui Coroana regală ; el și-a dat apanagiile ; el a regulat moştenirea la Tron ; pentru a-i da lui Carol I toate aceste, Ion Brătianu s’a jertfit fecioria politică ; dintr’un şef de partid popular, el a ajuns a fi considerat ca un împilator contra cărui Ţara întreagă s’a ridicat; el a întinat drapelul liberal şi s’a despărţit de C. A. Rosetti amicul sou din tinereţe, cu care luptase 40 de ani. Este adevărat că toate aceste, Ion Brătianu le-a făcut pentru a sta la putere, căci puterea costă scump sub Carol I. Tot atât de adevărat este că Ţara şi partidul liberal sunt în drept de a cere socoteală lui Ion Brătianu pentru ce a consimţit la un asemene tîrg din care Carol I a avut folosul şi Ţara ponosul. Dar ceia ce nu se poate tăgădui este că oricine putea să arunce piatra în Ion Brătianu afară de Rege. A primi ospitalitatea D-lui Apostoleanu şi a-l decora tocmai în momentul când el prezidează instrucţiunea acţiunei parlamentare pornită contra lui Ion Brătianu, este din partea lui Carol I un fapt de imoralitate politică. Acest fapt ne dă cheia întregei călătorii regale şi a primirei oficiale pregătită şi înjghebată de guvern cu atâta pompă. Carol I a isbutit a slăbi toate partidele astfel că nici unul din ele nu poate dobândi şi păstra guvernul decât din mâna Sa. El se servă acum de această situaţiune pentru a precupeţi puterea. Regele este om practic . El ţine sacul cu grăunţe şi zice bărbaţilor noştri politici: „Cine da mai mult?“ Pentru moment Lascar Catargiu pare că va reuşi la mezat aducând ca preţ : pocăirea conservatorilor. Carol I era sigur de dinasticismul colectiviştilor căci el a avut de complici, de acela al junimiştilor fiindcă sunt ciracii Săi. II trebuia şi dinasticismul conservatorilor. Cu ce să-l cumpere ? Cu un crâmpeiu de putere şi cu sacrificarea lui Ioan Brătianu. Iată tot secretul strălucitei primiri ce s’a făcut Regelui. Ea a fost rezultatul unui târg. Regele a cumpărat dinasticism venzând puterea . Lascar Catargiu a vendat dinasticism cumpărând puterea. Ambii negustori «*111 câștigat şi Ţara plătește. Dunăreanul. TELEGRAM BERLIN, 12 Octombrie.—Camera a reales pe D. Lesetzow ca preşedinte. Consiliul federal a adoptat fără modificări proiectul de lege în contra socialiştilor. MUNICH, 12 Octombrie.—Preşedintele consiliului, baron de Lutz a declarat în comitetul finanţelor Camerei că starea Regelui e desperată. Augustul bolnav e foarte slăbit din causa scârbei ce simte de a lua alimente. LONDRA, 12 Octombrie.—Starea de sănătate a D-lui Bradlaugh s’a îmbunătăţit. PARIS, 12 Octombrie.—D. Carnot a semnat decretul de convocare a Camerelor pentru 1 Noembrie. WIESBADEN, 12 Octombrie.— Ştirile sosite aci desmint svonurile de abdicare a Regelui Ţerilor-de-Jos ca mareduce al Luxemburgului. MUNICH, 12 Octombrie. — Prinţul Ferdinand al Bulgariei, a sosit la 8 şi jumătate diminuaţa. Prinţul va lua probabil la întoarcerea sa drumul Orşova Lom-Palanca spre a evita orice încurcături Serbiei. CONSTANTINOPOL, 12 Octombrie.—In afară de cele trei facturi imperiale Sultanich, lesedin și Stambul, două cuirasate au plecat, din ordinul Sultanului, ca să aştepte în Dardanele sosirea împăratului Germaniei. O escadră compusă din şase cuirasate şi din două fregate va pleca de asemenea peste puţin în acelaşi scop. Bulgaria şi Serbia SOFIA, 12 Octombre. Svoboda zice, vorbind de alegerea D-lui Pasid la preşedenţia Camerei, că ea crede în durata regimului radical, dar vesteşte pe Scupcină şi pe guvernul sârb să bage bine de seamă căci Rusia nu va fi satisfăcută că n’a pus mâna pe peninsula balcanică şi pentru că Regina Natalia are mare poftă de a pune mâna pe putere. Pieta Croaţiei AGRAM, 12 Octombre. — Comisiunea Dietei însărcinată să se pronunţe asupra propunerei de încorporare a Dalmaţiei la Croaţia, a adoptat o ordine de zi a D-lui Miscatovitch prin care se zice că cu toate că Dalmaţia face parte de Croaţia, situaţiunea politică actuală nu e de loc favorabilă unei cereri de reîncorporare. DIN IAŞI Circul Sidoly, aflăm că din partea comisiunei de arhitecţi, însărcinată de primărie, n’ar fi corespunzănd tuturor cerinţelor de solidaritate şi împărţire. De câtva timp s’au stabilit două cafenele cântânde, unul la „Pomul-Verde“ şi alta la „Orfeu“ şi ambele sunt două cuiburi de adevărateLocaluri. Ar fi de dorit să se puie capăt, închizendu se aceste localuri de desfriu şi turburărî. ** * Primăria Iaşului e foarte nepăsătoare. In mai multe rîndurî , am atras atenţiunea asupra primejdiilor ce prezintă havuzul din Păcurari, cu rugămintea de a’i face un grilaj solid de oarece vitele din Păcurari şi caii pompieriei adăpându-se acolo, sar în havuz. Joi 12 a c. pe la 4 ore p m. o bivoliţă căzu în lăuntru şi era aproape să se înece dacă la doi apari ce erau de faţă, nu le venea în minte ca cu nişte frînghii de la un cotigar s’o prindă repede de coarne şi s’o tragă în sus până ce alţi oameni, şi soldaţi, care veneau tocmai atunci cu caii la adăpat, se puse pe lucru, aşa că după muncă de mai bine de o oră, scoase bivoliţa stîlcită din havuz. Sunt trei săptămâni de când am menţionat că un soldat cu cal cu tot era să se înece şi mai bine de o lună când o copiliţă a franzelarului Buginschi căzu în havuz unde era să se înece, dacă câinele de casă n’o apuca de rochiţă şi un alt căţel n’ar fi dat alarma, aşa că atrăgând curiositatea vecinilor prin schelălaituri neobicinuite, ei văzură copila sbâlându-se şi alergară s’o scoată, după ce băuse îndestulă apă. Fie Primăria mai cu milă de vitele şi copii oamenilor şi îngrădească havuzul nenorocit a cărei adâncime pentru oraş se datoreşte negreşit vreunui cap nechibzuit.* * * Individul Gh. Grig. Petrea din comuna Prisacani, plasa Braniştea, la 9 Octombre, a rănit grav pe locuitorul Pavel Plop din cauza unei certe între ei. Pavel Plop, cu mai multe leziuni la cap şi corp, fu trimis grabnic la spitalul din Ungheni, iar Petre a arestat şi dat pe mâna justiţiei. D. Gladstone LONDRA, 12 Octombre. —In întrunirea liberalilor din Southport, D. Gladstone a zis, vorbind de politica internă a partidului liberal, că nu trebue să se desvolte o programă deja bine cunoscută, dar că cestiunea irlandeză primează pe toate celelalte. El a adăugat că resultatul alegerilor sunt foarte încuragatoare pentru liberali şi că cu toată opoziţia conservatorilor, Englitera va sfârşi prin a acorda Irlandei ce cere Turcia şi Germania VIENA, 12 Octombre. — Politische Coresponde, primește din Petersburg o scrisoare care raportează că călătoria împăratului Wilhelm la Constantinopol era foarte comentată în capitala rusească. Cercurile politice serioase nu cred că e vorba de a face pe Poarta să intre în tripla alianţă. Turcia n’are interes de a lua parte nici pentru nici contra Rusiei. Vizita împăratului Germaniei la Constantinopol constitue totuşi un eveniment de o însemnătate incontestabilă , organizând armata sa după modelul armatei germane, făcând apel pentru trebuinţele sale la capitalurile germane. Poarta se află supusă multor influenţe politice şi s’a apropiat mult de Germania; vizita împăratului Wilhelm va face apropierea mai strânsă, va produce o mare impresiune în Orient şi va avea o influenţă simţitoare asupra viitorului politicei orientale. Cultura Naţională Prea ne ocupăm de politică şi —trebue s’o mărturisim —nu de bună-voe o facem, ci tărîţi pe povârnişul acesta de curentul general , înainte de închiderea sesiunei trecute a Parlamentului, vălmăşagul era prea mare pentru a ne putea îndeletnici cu chestiuni de interes general ca învăţământul naţional. In vacanţele acestea iarăşi n’am avut curajul de a ridica , această chestiune, fiindcă apatia generală era atât de mare, oboseala şi desinteresarea atât de desăvârşite, expoziţia atât de atrăgătoare, încât puteam fi siguri dinainte că nu se va încinge o discuţie rodnică împrejurul învăţământului şi că glasul nostru nici nu va străbate până la auzul celor in drept. Exemplele altora ne-au dat dreptate. Pe ici pe colo s’a strecurat prin gazete câte un articol timid asupra şcoaleî, dar el n’a putut stârni praful ce acopere această chestiune şi articolul a trecut ca şi când n’ar fi fost. Când să scrii despre şcoală, ca să fii ascultat ? Când se întruneşte consiliul general de instrucţiune? Dar acesta vine numai pentru anumite chestiuni şi nici pe acele n’are parte să le termine. Când se vor deschide Camerile? Dar atunci or să vie nişte furtuni puternice, cari vor ocupa atenţia tuturor şi nimeni nu va avea urechi pentru şcoală. Nu rămân decât antractele vieţei politice, mnicele pauze, în cari ai timpul de a strecura câte o vorbă la urechia ministrului. De aceea ne am decis astăzi a spune câte ceva şi despre şcoală. Departamentul instrucţiunei publice şi al cultelor, dacă teoriile constituţionale ar fi aplicate, ar trebui să fie, din întreg guvernul, cel mai scutit şi ferit de politică. Ministrul de culte şi instrucţiune nu ar trebui să se preocupe decât de nevoile acestor două instituţiuni ale Statului şi de leacurile recomandate pentru aceste nevoi. Din nefericire, cu toate, şi ministerul cultelor a fost şi este adeseori un cuibar de intrigi politice, unde favorurile, chiverniselile şi protecţia sunt la ordinea zilei. Sistemul inaugurat de guvernele trecute atât de adine s’a înrădăcinat, în cât este aproape de necrezut ca un ministru, ori cât de multă bună-voinţă ar avea, să’l poată schimba. Nenorocirea cea mare a noastră este că şi autorităţile şi publicul se interesează—în toate chestiunile — numai de partea bănească. Fiecare ministru se întreabă de ce fonduri dispune pentru a putea căpătui pe cutare favorit, iar publicul, când e să judece pe un reprezentant al autorităţei, îşi pune singura întrebare: „Câţi bani a mâncat ?“ încolo, nepăsare complectă. Şi fiind că oamenii cari să nu se înfrupte din banul public, — când il au pe mână — sunt foarte rari la noi, de aceea cinstea în mânuirea banilor a ajuns să fie nu o datorie pentru fiecare, ci o calitate rară, un merit, un titlu de glorie. Şi în chestiunea culture! naţionale, mai nimeni nu s’a ocupat până acum de adevăratele progrese realizate în această ramură în alte părţi. Ba, să nu fim nedrepţi! şi sub ministerul D. Sturza şi sub ministerul Maiorescu s’au dat sume mari pentru studiarea organizăreî şcoalelor în ţările mai înaintate de cât noi; dar aceste misiuni s’au dat pe la favoriţi în interesul lor personal, iar şcoala naţională a rămas ca şi mai nainte. Nici măcar un raport serios nu s’au indurat să facă cei trimişi în streinătate cu banii Statului. Negreşit că, în faţa unei asemeni stări de lucruri, nu putem pretinde de la D. C. Boerescu, ca să îndrepteze de o dată toate relele trecutului, mai cu seamă când ştim că D-sa singur nu e în stare să facă totul , dar avem dreptul să cerem de la D-sa ca cel puţin să stăvilească apucăturile periculoase şi, cu chipul acesta, lucrurile se vor îndruma pe calea cea bună. ~ încercări sau simulări de reforme în învățământ se fac în fiecare an , dar ele nu au dat până acum nici un rezultat. D. Boerescu, are o cale dreaptă de apucat: aceea de a lua unul din proiectele de reformă ale predecesorilor săi, a-i face modificările ce va găsi cu cale şi a-l supune desbaterilor Parlamentului, căruia desigur nu-i va fi de ajuns o singură sesiune pentru a-l preface în lege aplicabilă. Pentru că suntem siguri că D-sa are gânduri bune pentru cultura naţională, vom căuta să-i semnalăm, după puterile noastre, neajunsurile de care credem că suferă învăţământul nostru. Un dascăl.. Serbările de la Atena ROMA, 12 Octombre.— Regele Italiei a însărcinat pe ministrul seu de la Atena, Comitele Fe d’Ostiani să-l reprezinte la căsătoria Ducelui de Sparta. Ministrul va remite Regelui Helenilor o scrisoare autografă de felicitări a Regelui Humbert. SQUIPETARII De câtă va vreme se agită o nouă cestiune balcanică acea a albanezilor— Squipetarii, —care ’şi porneşte din Capitala Regatului nostru toate manifestele, broşurile şi chiar ziare, îa toate colţurile provinciei Albano din Turcia. Se ştie cu ce scandal s’a făcut unele din întrunirile lor de la Pomul Verde încât poliţia a trebuit să intervie spre a preveni neorândueli. O mare parte dintre membrii colonii albaneze din Capitală printre care putem cita pe Dnil Constantin Duro, Thomas Harito, Nicola S. Evangeli, Vasile Chr. Tărpo, Petre Chr. Tărpo, Andrea Ivanu, Chionios Mikael, Petre Sotiriu, Gavriel Perna, Athanasie Dimitriu, Hristo Themeli, Sotir Themeli, Ziso Vasiliu, Ilie G. Miniu, Nicola Hr. Permed, P. A. Dodani, Vangel Naum, Spiro Pandeli Moni, George Theodora, Visa-