Adevěrul, octombrie 1889 (Anul 2, nr. 337-361)

1889-10-14 / nr. 348

ANUL II.—No. 348e Numerar 10 Bani ABONAMENTELE ÎNCEP EA 1 SI 15 AEE FIE­CARE LUNI SI SE PLĂTESC TOT­DEAUNA ÎNAINTE In Bucuresei la casa Administraţiei Din Judeţe şi Streinetate prin man­date poştale. Un an in ţară 30 lei, în streinetate 50 Şase luni „ 15 „ „ „ 25 Trei luni „ 8 „ „ „ 13 LA PARIS ziarul se găsește de vânzare cu numărul la kioşeul­ No. 141, Bou­levard deCapuennes;la kioşeul No. 117, Boulevard St.-Michel; la kioş­­eul No 19, Boulevard St -Germain MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZA ADMINISTRAȚIA , Strada Nouă, 6, Director politic: ALEX. V. BELDIMANU­diția anteia Să te feresei, Române! de cum strein în casă. V. Alexandri. SAMBATA 14 OCTOMBRE 1889 Numerar 10 Bani ANUNCIURILE DIN BUCURESCI SE PRIMESC LA ADMINIS­TRARE ȘI LA „AGENTIA HAVAS“ Din Județe direct la administrație. Anunciurî, pag. IV.............0.30 b." linia : „HI.............11. Inserţiunile şi Reclamele 2 lei rândul Din Paris, la Agenţia Savas, 8 Place de la Bourse, precum şi sucursalele ei. Din Streinetate, anunciurile se pri­mesc direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate. UN NUMER VECHI: 30 BANI ................. ' « ■■■;P \ R IvD A­­TI A : Kaisixisi 3 ouă. o. CINE DA MAI MULT? D­in Iaşi CULTURA NAŢIONALA Serbările de la Atena BULGARIA şi SERBIA De epe ltrait opresc -------------------------CoG­ţyi-----------------------­TURCIA si GERMANIA ------------------------------4.C­­0CO------------------------------­Barbaria nemţească SQUIPETARII —­­AUTOMAT!! H­IRA Bucureşti 13 Octombre Cine da mai mult? Dinasticii sunt în plină veselie. Regele şi Principele Ferdinand au făcut o călătorie triumfală prin Dobrogea şi Moldova. Pretutindeni au fost primiţi cu mare alaiu. In Galaţi, acela care odinioară îi zicea să plece sau să se plece, şi-au adresat discur­suri dinastice ; în Iaşi, acela cam­ acum trei ani luerase şi huiduise pe Rege, îl aştepta în uniformă, un altul care organizase o răs­­coală contra Domnului strein, l’a primit acum în Palatul său. Aşa­dar, pocăire pe toată linia. Regele este în drept să -şi în­­chipuiască că nu mai există an­­tidinasticism în această Ţară. Pentru a resplăti pe conserva­tori, Carol I a comis un act de ingratitudine către fostul Său con­silier Ion Brătianu. Mergând la Foc­şani, El n’a găsit altă locuinţă de­cât Joasa D-lui Apostoleanu, pre­­şedinte al comisiunei de informa­­ţiuni aleasă de Cameră pentru da­rea în judecată a Cabinetului Ion Brătianu. Nimeni nu ne poate suspecta de parţialitate în favoarea colec­tiviştilor ; zilnic suntem atacaţi, bârfiţi, insultaţi de dânşii; cu toate aceste, ingratitudinea Regelui Ca­rol către şeful colectivit­ăţii, nu ne poate inspira de­cât desgust. Iată un om care, timp de 12 ani, a dat lui Carol I tot ce a visat. Ion Brătianu a inventat legenda Marelui Căpitan ; el a pus pe ca­pul Regelui Coroana regală ; el și-a dat apanagiile ; el a regulat moş­tenirea la Tron ; pentru a-i da lui Carol I toate aceste, Ion Bră­­tianu s’a jertfit fecioria politică ; dintr’un şef de partid popular, el a ajuns a fi considerat ca un împi­lator contra cărui Ţara întreagă s’a ridicat; el a întinat drapelul liberal şi s’a despărţit de C. A. Rosetti amicul sou din tinereţe, cu care luptase 40 de ani. Este adevărat că toate aceste, Ion Brătianu le-a făcut pentru a sta la putere, căci puterea costă scump sub Carol I. Tot atât de adevărat este că Ţara şi partidul liberal sunt în drept de a cere socoteală lui Ion Brătianu pentru ce a consimţit la un asemene tîrg din care Carol I a avut folosul şi Ţara ponosul. Dar ceia ce nu se poate tăgă­dui este că ori­cine putea să a­­runce piatra în Ion Brătianu afară de Rege. A primi ospitalitatea D-lui A­­postoleanu şi a-l decora tocmai în momentul când el prezidează instrucţiunea acţiunei parlamen­tare pornită contra lui Ion Bră­tianu, este din partea lui Carol I un fapt de imoralitate politică. Acest fapt ne dă cheia întregei călătorii regale şi a primirei ofi­ciale pregătită şi înjghebată de gu­vern cu atâta pompă. Carol I a isbutit a slăbi toate partidele ast­fel că nici unul din ele nu poate dobândi şi păstra gu­vernul de­cât din mâna Sa. El se servă acum de această situaţiune pentru a precupeţi pu­terea. Regele este om practic . El ţine sacul cu grăunţe şi zice bărbaţi­lor noştri politici: „Cine da mai mult?“ Pentru moment Lascar Catar­­giu­ pare că va reuşi la mezat a­­ducând ca preţ : pocăirea conser­vatorilor. Carol I era sigur de dinasticis­­mul colectiviştilor căci el a avut de complici, de acela al junimiş­tilor fiind­că sunt ciracii Săi. II trebuia şi dinasticismul conserva­torilor. Cu ce să-l cumpere ? Cu un crâmpeiu de putere şi cu sacrificarea lui Ioan Brătianu. Iată tot secretul strălucitei pri­miri ce s’a făcut Regelui. Ea a fost rezultatul unui târg. Regele a cumpărat dinasticism venzând puterea . Lascar Catargiu a vendat dinasticism cumpărând pu­terea. Ambii negustori «*111 câștigat şi Ţ­ara plătește. Dunăreanul. TELEGRAM BERLIN, 12 Octombrie.—Camera a reales pe D. Lesetzow ca preşedinte. Consiliul federal a adoptat fără modi­ficări proiectul de lege în contra socia­liştilor. MUNICH, 12 Octombrie.—Preşedin­tele consiliului, baron de Lutz a decla­rat în comitetul finanţelor Camerei că starea Regelui e desperată. Augustul bolnav e foarte slăbit din causa scârbei ce simte de a lua alimente. LONDRA, 12 Octombrie.—Starea de sănătate a D-lui Bradlaugh s’a îmbună­tăţit. PARIS, 12 Octombrie.—D. Carnot a semnat decretul de convocare a Came­relor pentru 1 Noembrie. WIESBADEN, 12 Octombrie.— Şti­rile sosite aci desmint svonurile de ab­dicare a Regelui Ţerilor-de-Jos ca mare­­duce al Luxemburgului. MUNICH, 12 Octombrie. — Prinţul Ferdinand al Bulgariei, a sosit la 8 şi jumătate diminuaţa. Prinţul va lua probabil la întoarce­rea sa drumul Orşova Lom-Palanca spre a evita ori­ce încurcături Serbiei. CONSTANTINOPOL, 12 Octom­brie.—In afară de cele trei facturi im­periale Sultanich, lesed­in și Stambul, două cuirasate au plecat, din ordinul Sultanului, ca să aştepte în Dardanele sosirea împăratului Germaniei. O escadră compusă din şase cuirasate şi din două fregate va pleca de aseme­nea peste puţin în acelaşi scop. Bulgaria şi Serbia SOFIA, 12 Octombre.­­ Svoboda zice, vorbind de alegerea D-lui Pasid la pre­­şedenţia Camerei, că ea crede în durata regimului radical, dar vesteşte pe Scup­­cină şi pe guvernul sârb să bage bine de seamă căci Rusia nu va fi satisfăcută că n’a pus mâna pe peninsula balcanică şi pentru că Regina Natalia are mare poftă de a pune mâna pe putere. Pieta Croaţiei AGRAM, 12 Octombre. — Comisiu­­nea Dietei însărcinată să se pronunţe asupra propunerei de încorporare a Dal­maţiei la Croaţia, a adoptat o ordine de zi a D-lui Miscatovitch prin care se zice că cu toate că Dalmaţia face parte de Croaţia, situaţiunea politică actuală nu e de loc favorabilă unei cereri de reîn­­corporare. D­IN IAŞI Circul Sidoly, aflăm că din partea co­misiunei de arhitecţi, însărcinată de pri­mărie, n’ar fi corespunzănd tuturor ce­rinţelor de solidaritate şi împărţire. De cât­va timp s’au stabilit două ca­fenele cântânde, unul la „Pomul-Verde“ şi alta la „Orfeu“ şi ambele sunt două cuiburi de adevărate­­Localuri. Ar fi de dorit să se puie capăt, înch­izendu se aceste localuri de desfriu şi turburărî. ** * Primăria Iaşului e foarte nepăsătoare. In mai multe rîndurî , am atras aten­ţiunea asupra primejdiilor ce prezintă havuzul din Păcurari, cu rugămintea de a’i face un grilaj solid de oare­ce vi­tele din Păcurari şi caii pompieriei a­­dăpându-se acolo, sar în havuz. Joi 12 a c. pe la 4 ore p m. o bivoliţă căzu în lăuntru şi era aproape să se înece dacă la doi apari ce erau de faţă, nu le venea în minte ca cu nişte frînghii de la un cotigar s’o prindă repede de coarne şi s’o tragă în sus până ce alţi oameni, şi soldaţi, care veneau tocmai atunci cu caii la adăpat, se puse pe lucru, aşa că după muncă de mai bine de o oră, scoase bivoliţa stîlcită din havuz. Sunt trei săptămâni de când am menţio­nat că un soldat cu cal cu tot era să se înece şi mai bine de o lună când o copiliţă a franzelarului Buginschi căzu în havuz unde era să se înece, dacă câinele de casă n’o apuca de rochiţă şi un alt căţel n’ar fi dat alarma, aşa că atrăgând curiositatea vecinilor prin sche­­lălaituri neobicinuite, ei văzură copila sbâlându-se şi alergară s’o scoată, după ce băuse îndestulă apă. Fie Primăria mai cu milă de vitele şi copii oamenilor şi îngrădească havu­zul nenorocit a cărei adâncime pentru oraş se datoreşte negreşit vre­unui cap nechibzuit.* * * Individul Gh. Grig. Petrea din comuna Prisacani, plasa Braniştea, la 9 Octom­bre, a rănit grav pe locuitorul Pavel Plop din cauza unei certe între ei. Pa­vel Plop, cu mai multe leziuni la cap şi corp, fu trimis grabnic la spitalul din Ungheni, iar Petre a arestat şi dat pe mâna justiţiei. D. Gladstone LONDRA, 12 Octombre. —­­In în­trunirea liberalilor din Southport, D. Gladstone a zis, vorbind de politica in­ternă a partidului liberal, că nu trebue să se desvolte o programă deja bine cu­noscută, dar că cestiunea irlandeză pri­mează pe toate cele­l­alte. El a adăugat că resultatul alegerilor sunt foarte în­­curag­atoare pentru liberali şi că cu toată opoziţia conservatorilor, Englitera va sfârşi prin a acorda Irlandei ce cere Turcia şi Germania VIENA, 12 Octombre. — Politische Corespond­e, primește din Petersburg o scrisoare care raportează că călătoria împăratului Wilhelm la Constantinopol era foarte comentată în capitala ru­sească. Cercurile politice serioase nu cred că e vorba de a face pe Poarta să intre în tripla alianţă. Turcia n’are in­teres de a lua­ parte nici pentru nici contra Rusiei. Vizita împăratului Germaniei la Cons­tantinopol constitue totuşi un eveniment de o însemnătate incontestabilă , orga­­nizând armata sa după modelul armatei germane, făcând apel pentru trebuinţele sale la capitalurile germane. Poarta se află supusă multor influenţe politice şi s’a apropiat mult de Germania; vizita împăratului Wilhelm va face apropie­rea mai strânsă, va produce o mare im­­presiune în Orient şi va avea o influ­enţă simţitoare asupra viitorului politi­cei orientale. Cultura Naţională Prea ne ocupăm de politică şi —trebue s’o mărturisim —nu de bună-voe o facem, ci tărîţi pe po­vârnişul acesta de curentul ge­neral , înainte de închiderea sesiunei trecute a Parlamentului, vălmăşa­gul era prea mare pentru a ne putea îndeletnici cu chestiuni de interes general ca învăţământul naţional. In vacanţele acestea iarăşi n’am avut curajul de a ridica , această chestiune, fiind­că apatia generală era atât de mare, oboseala şi de­­sinteresarea atât de desăvârşite, expoziţia atât de atrăgătoare, în­cât puteam fi siguri dinainte că nu se va încinge o discuţie rod­nică împrejurul învăţământului şi că glasul nostru nici nu va stră­bate până la auzul celor in drept. Exemplele altora ne-au dat drep­tate. Pe ici pe colo s’a strecurat prin gazete câte un articol timid asupra şcoaleî, dar el n’a putut stârni praful ce acopere această chestiune şi articolul a trecut ca şi când n’ar fi fost. Când să scrii despre şcoală, ca să fii ascultat ? Când se întruneşte consiliul ge­neral de instrucţiune? Dar acesta vine numai pentru anumite ches­tiuni şi nici pe acele n’are parte să le termine. Când se vor deschide Camerile? Dar atunci or să vie nişte furtuni puternice, cari vor ocupa atenţia tuturor şi nimeni nu va avea ure­chi pentru şcoală. Nu rămân de­cât antractele vie­­ţei politice, mnicele pauze, în cari ai timpul de a strecura câte o vorbă la urechia ministrului. De aceea ne am decis astă­zi a spune câte ce­va şi despre şcoală. Departamentul instrucţiunei pu­blice şi al cultelor, dacă teoriile constituţionale ar fi aplicate, ar trebui să fie, din întreg guvernul, cel mai scutit şi ferit de politică. Ministrul de culte şi instrucţiune nu ar trebui să se preocupe de­cât de nevoile acestor două institu­­ţiuni ale Statului şi de leacurile recomandate pentru aceste nevoi. Din nefericire, cu toate, şi mi­nisterul cultelor a fost şi este a­­dese­ori un cuibar de intrigi po­litice, unde favorurile, chivernise­lile şi protecţia sunt la ordinea zilei. Sistemul inaugurat de guvernele trecute atât de adine s’a înrădă­cinat, în cât este aproape de ne­crezut ca un ministru, ori cât de multă bună-voinţă ar avea, să’l poată schimba. Nenorocirea cea mare a noastră este că şi autorităţile şi publicul se interesează—în toate chestiu­nile — numai de partea bănească. Fie­care ministru se întreabă de ce fonduri dispune pentru a putea căpătui pe cutare favorit, iar publicul, când e să judece pe un reprezentant al autorităţei, îşi pune singura întrebare: „Câţi bani a mâncat ?“ încolo, nepăsare complectă. Şi­ fiind că oamenii cari să nu se înfrupte din banul public, — când il au pe mână — sunt foarte rari la noi, de aceea cinstea în mânuirea banilor a ajuns să fie nu o datorie pentru fie­care, ci o calitate rară, un merit, un titlu de glorie. Şi în chestiunea culture! naţio­nale, mai nimeni nu s’a ocupat până acum de adevăratele progrese realizate în­ această ramură în alte părţi. Ba, să nu fim nedrepţi! şi sub ministerul D. Sturza şi sub ministerul Maiorescu s’au dat sume mari pentru studiarea organizăreî şcoalelor în ţările mai înaintate de cât noi; dar aceste misiuni s’a­u dat pe la favoriţi în interesul lor personal, iar şcoala naţională a rămas ca şi mai nainte. Nici măcar un raport serios nu s’au indurat să facă cei trimişi în streinătate cu banii Statului. Negreşit că, în faţa unei ase­meni stări de lucruri, nu putem pretinde de la D. C. Boerescu, ca să îndrepteze de o dată toate re­lele trecutului, mai cu seamă când ştim c­ă D-sa singur nu e în stare să facă totul , dar avem dreptul să cerem de la D-sa ca cel pu­ţin să stăvilească apucăturile pe­riculoase şi, cu chipul acesta, lu­crurile se vor îndruma pe calea cea bună. ~ încercări sau simulări de refor­me în învățământ se fac în fie­care an , dar ele nu au dat până acum nici un rezultat. D. Boerescu, are o cale dreaptă de apucat: aceea de a lua unul din proiectele de reformă ale pre­decesorilor săi, a-i face modifică­rile ce va găsi cu cale şi a-l su­pune desbaterilor Parlamentului, căruia de­sigur nu-i va fi de a­­juns o singură sesiune pentru a-l preface în lege aplicabilă. Pentru că suntem siguri că D-sa are gânduri bune pentru cultura naţională, vom căuta să-i semna­lăm, după puterile noastre, nea­junsurile de care credem că suferă învăţământul nostru. Un dascăl.. Serbările de la Atena ROMA, 12 Octombre.— Regele Italiei a însărcinat pe ministrul seu de la A­­tena, Com­itele Fe d’Ostiani să-l repre­zinte la căsătoria Ducelui de Sparta. Ministrul va remite Regelui Heleni­­lor o scrisoare autografă de felicitări a Regelui Humbert. SQUIPETARII De câtă va vreme se agită o nouă cestiune balcanică acea a albanezilor— Squipetarii, —care ’şi porneşte din Capi­tala Regatului nostru toate manifestele, broşurile şi chiar ziare, îa toate colţurile provinciei Albano din Turcia. Se ştie cu ce scandal s’a făcut unele din întrunirile lor de la Pomul Verde în­cât poliţia a trebuit să intervie spre a preveni neorândueli. O mare parte dintre membrii colonii albaneze din Capitală printre care pu­tem cita pe D­nil­­ Constantin Duro, Thomas Harito, Nicola S. Evangeli, Va­sile Chr. Tărpo, Petre Chr. Tărpo, An­drea Ivanu, Chionios Mikael, Petre So­­tiriu, Gavriel Perna, Athanasie Dimitriu, Hristo Themeli, Sotir Themeli, Ziso Va­­siliu, Ilie G. Miniu, Nicola Hr. Per­med, P. A. Dodani, Vangel Naum, Spiro Pandeli Moni, George Theodora, Visa-

Next