Adevěrul, noiembrie 1889 (Anul 2, nr. 362-385)
1889-11-26 / nr. 382
NUL II.—No. 382 13 DJ TI A ANTEIA duminica 26 noembre 1889 Numărul 10 Bani ANUNCIURILE RIN BUCURESCI SE PRIMESC LA ADMINISTRAŢIE ŞI LA „AGENTIA HAVAS“ Din Judeţe direct la administraţie. Anunciuri, pag. IV.............0,30 b.’ linia „HI.............1. 1. Inserţiunile şi Reclamele 2 lei rândul Din Paris, la Agenţia Havas, 8 Place de la Bourse, precum şi sucursalele ei. Din Streinetate, anunciurile se primesc direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate. DN NUMBR VECHI: 30 BANI. Numărul 10 Bani ABONAMENTELE ÎNCEP LA 1 SI 16 ALE FIECIURI LUNI SI SE PLĂTESC TOTDEAUNA ÎNAINTE In Bneurescu la casa Administraţiei Din Judeţe şi Streinetate prin mandate poştale. Un an în ţară 30 lei, în streinătate 50 Şase luni „ 15 , „ „ 25 Trei luni „ 8 „ „ „ 13 LA PARIS ziarul se găseşte de vânzare cu numărul la kieşeul No. 141. Bou levapd deCapuennes;la kioșeul No 117, Boulevard St.-Michel; la kioseul No 19, Boulevard St- Germain mamjscrishls nü se Ihapoiaza ADMINISTRAȚIA: »tmdm N»„A e. ]{ Director politic : ALEX. V. BELDIMANU REDACTIA : Strada Nouă, 6. Să te feresei, It o mime! de cuiț strein în casă. V. Alexandri. SUSTREBUE LOVIT înarmările Elveției ----------------------------------p*.--------------------------------------------ACȚIUNE COMUNA --------------— ----------Ccm,c^2/----------------------------Intre culise ----------------------------------------------------REPTILELE D-lui LAHOVARY ----------- - ------------------------------------------------Din Iași -------------- ----------------------VISCOLUL LA VIENA ------------------■- ---------------------- Stanley --------------------------o--------------------------- EXPORTUL VITELOR IN ITALIA -----------------------------------------------------BALADE ----------------------------------------------------DRAGOSTEA DIN URMA București 25 Noembre Sus treime lovit La toate atacurile cari se îndreptează contra lor guvernamentalii de astăzi, au mai ales un răspuns: „Suntem anti-colectivişti. “ îndată ce se vorbeşte de posibilitatea râderea guvernului sau de o disolvare, auzi pornind din tabăra guvernamentală strigătul de alarmă: „Vine Ion Brătianu“, precum, pentru a astâmpăra pe copiii sburdalnici, li se zice: „vine mor’4. Anti-colectivismul pare clar a fi singura raţiune de existenţă a regimului actual, şi oricine ar crede că guvernanţii de astăzi îl pun în practică, fie chiar numai din instinct de conservare. Ei bine, acei cari o cred se inşală. Corb la corb nu -şi scoate ochii; colectivitatea nouă ocroteşte pe cea veche ; concentrarea conservatoare este numai o etichetă nouă pusă pe o marfă deochiată; colectivitatea veche se resfaţă pretutindeni ca în zilele ei cele mai bune. Unde te întorci nu vezi decât pe foştii colectivişti; unii nici nu ’şi dau osteneala de a se ascunde, alţii s’au schimbat numai haina, îmbrăcând livreaua colectivităţei nouî. De la Palat până în cătunul cel mai mic lucrurile statt ca şi acum trei ani ; singura deosebire este că unii ce erau sătui s’att sculat de la masă şi ati făcut, loc la un alt rînd de flămânzi. Câteva exemple spre a ilustra acest adevăr : La Palat unde tronează Inventatorul colectivităţilor, Casa militară este aceaşi. Ion Brătianu este ţinut în curent de tot ce se petrece. La Senat regimul de astăzî nu găseşte alte persoane pentru a compune comisiunea de răspuns la Mesagiul Tronului de cât trei vechi colectivişti, un palatist şi un necunoscut. In Cameră colectiviştii de astăzî ocrotesc pes cei vechi împiedicând darea în judecată a Cabinetului Ion Brătianu. In justiţie colectivitatea vechie este tot atât de tare ca şi mai înainte. Administraţia este împănată de sus până jos cu colectivişti. In toate ramurile ei nu dai decât de aceleaşi mutre ca sub regimul lui Ion Brătianu. In armată acelaşi lucru. Din 10 generali satt coloneii, auzî pe 9 rîzănd de guvernanţii de astăzi şi ridicând în slava cerului pe Ion Brătianu. In finanţe şi în toate serviciurile ce atârnă de ele, te întâlneşti cu aceiaşi oameni şi, ce e mai mult, cu aceleaşi năravuri ca şi mai înainte. La creditele urbane şi rurale este de notorietate publică că colectivismul este în floare. Banca naţională este o cetate neînvinsă a vecheî colectivităţi. In corpul diplomatic mai nimic nu s’a schimbat. Suntem reprezentaţi în străinătate de oameni cari aţ făcut, fac şi vor face politica lui Ion Brătianu. Şi peste aceste toate se întinde mâna ocrotitoare a Marelui Colectivist Carol 1. Iată situaţiunea : iată unde a ajuns Ţara după şapte ani de luptă fără preget contra colectivităţei brătieniste. Şi ştiţi pentru ce? Pentru că resturnana pe ion uratianu opoziţiunea unită n’a resturnat de cât o persoană, n’a frânt de cât o unealtă, lăsând sistemul corupător in întregimea sa. S’at găsit alte unelte şi toată opera opoziţiuneiunite a fost zădărnicită. Colectivitatea vechie s’a înlocuit prin o nouă colectivitate; nu e dar de mirat ca această din urmă să se serve de aceiaşi oameni şi de aceleaşî mijloace. Răul vine de sus şi până când Ţara nu va înţelege că sus treime lovit, nu vom eşi din făgaşul colectivist fie el roşu sau alb. O Camarilă va urma pe cealaltă ministere vor cădea şi altele vor veni; dar râul nu va dispare decât odată cu Acela care il zămisleşte. Dunăreanul. ~ TÎLifiRAME DRESDA, 24 Noembrie.—Mirza Riza Kahn, ministru al Persie!, a remis Regelui scrisorile sale de creanță. LONDRA, 24 Noembrie.—Canoniera englezească Watchfull, s’a scufundat aproape de Lowestoft; ea pare pierdută; încercările făcute pân’acum pentru a o scăpa au rămas fără resultat. MERAN, 24 Noembrie. —Principesa regală a Suediei, Victoria, și principii Gustav-Adolf și Wilhelm, fiii săi, au sosit la Meran unde vor sta iarna. NOU-ORLEANS, 24 Noembrie. — Fostul președinte al Statelor Unite Jefferson David, a murit. ROMA, 24 Noembrie.—Vaticanul pregăteşte o protestare în contra legii de reformă a institutelor de binefacere, actualmente în discuţie la camera italiană. — Corveta Bausan a fost desemnată pentru a merge în curând în apele din Somali şi din Zanzibar. HAGA, 24 Noembrie.— întâia Cameră a aprobat cu 30 voturi contra 18 modificarea legii asupra învăţământului primar (subvenţiuni de acordat şcoalelor profesionale). CAIR, 24 Noembrie.—Ştiri din Bagamoyo semnalează o îmbunătăţire în start a lui Emin Paşa, cu toate că lesiunile interne sunt grave. înarmările Elveţiei BERNA, 24 Noembrie. — Consiliul naţional a aprobat în unanimitate creditul de 17 milioane şi jumătate pentru fabricarea a 150.000 puşti cu repetiţie, model al colonelului Schmidt, şi muniţii necesare. ------------------------------------* ——----------------------------------- Granica Parlamentara Intre culise Ieri, drept vorbind, n’a fost şedinţă publică la Cameră, căci deputaţii au trecut în secţii îndată după facerea formalităţilor obicinuite. Cu toate aceste, în Camera actuală şedinţele publice n’au însemnătatea pe care ar trebui s’o abă. Adevărata activitate parlamentară se desfăşură între culise, prin ungherele ascunse şi întunecoase. Acolo se vînd şi se cumpără conştiinţele, acolo se pregătesc toate evenimentele şi toate surprizele, care apoi se desfăşură numai în şedinţa publică. Fericiţi sunt deci muritorii cari au parte să pătrundă în anticamerele Camerei, în sala „paşilor pierduţi“ şi în celelalte locuri în care este dat cuiva a vedea pe deputaţi desbrăcaţi de haina convenienţei, descoperiţi cu totul în slăbiciunile lor, cu trăsăturile feţei mobile, după cum le e firea şi nu cu aerele croite după împrejurări, nu cu afectarea unei seriozităţi aparente, nu bufonaţi. Un asemenea muritor fericit a avut indiscreţiunea de a mi nara o convorbire pe care a surprins-o în sala paşilor pierduţi, între doi deputaţi, unul liberal şi altul conservator concentrat Cred că fac un servicii cititorilor, publicând această convorbire. — ... —— Aţi crezut că organizându-vă în club liberal şi democrat veţi putea să faceţi guvernului actual zile fripte şi să atrageţi la voi pe toţi tinerii culţi şi cu valoare. V-aţi înşelat. Iată Panu, cel mai talentat dintre aceştia, va desaprobă şi va face numai opoziţie de principii, zise concentratul. — Cred şi eu. Panu e un om căruia îi place variaţia în toate. Pentru noi el a fost de la început şi până ast-zi numai Domnul Panu, deputatul laşilor; pentru voi a fost altă dată ,,agerul luptător“, apoi „periculosul agitator“ şi azi iar este „valorosul aputat al Iaşilor“, pentru ca să ajungă mâine „omul schimbăcios ale cărui principii variază după cum bate vîntul“. „Nouă nu ne poate face râu schimbarea la faţă a lui Panu, pentru că contingentul pe care ni-l aduce el e prea slab şi apoi, mâine poimâne o să se întoarcă iar,“ respunse liberalul. — Până atunci, voi—ori cât aţi voi s’o ascundeţi—vă demoralizaţi şi nu puteţi oferi lui Panu ceia ce suntem noi în stare să’i dăm. Până să se întoarcă Panu la voi, mi se pare că nici voin’o să mai existaţi ca grup. Toţi o să veniţi la sacul cu grăunţe. *— De noi nu te îngriji. Am trecut şi prin vremuri mai grele şi tot am rămas în picioare. S’a scuturat de pe noi pleava, s'a scuturat şi de pe conservatori praful şi a venit la voi. Un vânt mai puternic o să vă împrăştie peste nouă mări şi nouă ţări. Cât despre Panu, cred că el nu ’şî-a uitat latineasca şi, când îî veţi oferi ceva, va şti sâ’şî aducâ aminte de dictonul : Timeo Jianaes et donna ferentes — S’a trecut cu latineasca. Azi ori cine ia, numai să i se dea... „Apropos ! Am auzit că te bucuri de multe simpatii în judeţul D-tale. Ce ai zice despre prefectura de acolo ?“ — Domnuleee !... Mă insulți. — Să fim sinceri, nene! Nu te formaliza. Vrei să-i spun lui Carp să intervie la generalul Manu ca să te numească ? — Haide, de, spune, nu ne aude nimeni. — Lasă-mâ să mă mai gândesc. Et nune errudmini! Reptilele D-lui Lahovari VIENA, 24 Noembre. — „Politische Correspondenz“ primește din București o scrisoare în care se face să se valoreze semnificarea alegerii preş°dinteluî şi a biuroului Camerei. La Cameră se cuvenea să se arate puterea partidelor şi votul favorabil ideilor guvernului probează că majoritatea conservatoare va susţine cabinetul. Acea scrisoare anunţă că ministerul afacerilor streine din Roma a promis guvernului din Bucureşti tot concursul său, pentru libera intrare a vitelor românişti, chiar şi acelea proveninddin Galaţi şi din Brăila. Ridicarea prohibiţiuniii acordată pentru vitele din târgul Constanţa probează că guvernul acordă măsurilor sanitare observate în România, încrederea ce merită, se doreşte ca şi alte State să urmeze exemplul Italiei. Debuşeul deschis proveninţelor româneşti de către această din urmă ţară vor despăgubi in parte la producătorii din România de pierderile ce suferă în urma rezboiului vamal cu Austro Ungaria. ACŢIUNE COMUNA Noi am arătat în mai multe rîndurî că judecând cu cea mai desăvârşită nepărtinire, ajungem la concluzia că toate etichetele ce’şî datt diferitele grupări politice de la noi sunt convenţionale, artificiale. In realitate, cel puţin până astăzi, avem numai două partide bine deosebite: partidul palatului şi partidul nepalatist. In cel d’intâiu intră azi colectiviştii lui Ion Brătianu, Junimiştii lui Carp şi concentraţii lui Manu-Lahovary. In al doilea intră liberalii independenţî de toate nuanţele, liberal-Luiloci vatun jurnim care sunt abia în epoca fungraţiuneî. Acestea sunt diviziunile reale, deosebirile adevărate între partidele noastre. încolo, diverginţele sunt numai personale şi evenimentele politice cari se întâmplă de câţiva ani încoace la noi aratâ îndeajuns cum se alcătuiesc totd’auna taberile: de o parte palatiştii, de alta nepalatiştii. Ce este mai caracteristic, e că nu simpatiile —cel puţin între soldaţi — adună mereu pe liberalii D-lui D. Brătianu şi pe liberaliiconservatori ai D-lor Catargiu şi Vernescu în acelaş câmp de luptă. Din potrivă , mulţi liberali sunt învrăjbiţi roti cu mulţi liberali-conservatori, pentru mici chestiuni personale. Chiar şefii îşi arată oarecare neîncredere , aşa D. Dumitru Brătianu are destule motive pentru a lua măsuri preventive în cazul unei alianţe cu D. Catargiu. Cu toate aceste şi cu toate că în rîndurile liberale a început o agitaţie — foarte salutară de altfel—pentru organizarea partidului liberal pe baza unui program politic bine hotărît, totuşi situaţia este astfel incât toţi cei ce fac opoziţie actualului guvern are datoria şi vor fi siliţi să se unească pentru o acţiune comună. Să dovedim că izolaţi nu vor putea merge şi că, dacă vor persista în atitudinea actuală—mai ales dacă Parlamentul nu se va disolva —se vor nimici cu totul şi vor fi absorbiţi unul câte unul de Palat. Liberalii hotărîţi a urma pe D. Dumitru Brătianu, sunt azi in Cameră în număr de vr’o 20 abia. Cu o armată atât de mică nu se poate face vr’o ispravă, când mai sunt peste zece liberali răsleţî şi cari, în situaţia de faţă pun mai mult beţe în roate de cât să ajute pe cel dintâil. Vor fi deci reduşi liberalii la o atitudine ce nu le convine, căci vor trebui să facă numai opoziţie de principii unui guvern ce nu are principii şi pe care ei azi —constituţionaliceşte vorbind —nu-i pot recunoaşte. A face opoziţie de principii, este a renunţa tocmai la partea principală a rolului de grup independent faţă cu Palatul, este a se decapita moraliceşte în faţa Ţarei. Convine acest rol liberalilor, al căror şef este întruparea neatârnărei faţă cu Regele străin şi călcător al Constituţiei? Credem că nu. Şi mai suntem în drept a crede, că nu toţi soldaţii actuali ai D-lui Dumitru Brătianu vor avea răbdarea de a-l urma pe calea opoziţiei abstracte, ca să zicem aşa. Deci, din partea liberalilor o acţiune comună cu conservatorii se impune ca un act de prudenţă politică şi care ar menţine neclintită raţiunea de a fi a actualului grup şi viitorului partid liberalindependent. Din partea liberalilor-conservatori, chestiunea e şi mai lămurită : e vorba de viaţa sa şă de moartea acestui partid. Ademenirile, ispitele şi relele exemple vor avea o influenţă foarte păgubitoare asupra partizanilor cari mai stau azi în jurul D-lor Catargiu şi Vernescu, dacă aceştia nu se vor alia cu D-l Dumitru Brătianu pentru a da un ţel anumit luptei parlamentare şi extraparlamentare, toate mijloacele pentru a corupe cât mai mulţi liberali-conservatori, azi neclintiţi încă şi cei ce nu vor vedea prăpastia, se vor duce. D-nii Catargiu şi Vernescu sunt datori, pentru partidul pe care ’l conduc, să caute a se alia cu D. Dumitru Brătianu în nişte condiţiunî care săi dea deplină garanţie de sinceritate şi lealitate. Părerea noastră ar fi chiar ca, până vor atinge ţelul dorit, adică până vor reduce pe R^ge la strictul sătt rol constituţional şi până vor putea provoca o constituantă care să revizuiască actualul pact fundamental, reducând prerogativele regale, noua coaliţie să se numească partidul naţional-revizionist şi acţiunea comună a elementelor ce-l vor compune să nu se mărginească numai in Cameră, dar şi în toată Ţara. Trebue o propagandă neîntreruptă şi o activitate neobosită pentru a încheia o dată seria nelegiuirilor palatiste. Orele personale trebue lăsate la o parte; micile animosităţi din trecut trebue îngropate, iar singura simţire domnitoare în inimile adevăraţilor patrioţi trebue să fie dorul liberărei patriei de sub jugul autoritarismului nemţesc. 8. ~ — --------------- *assa*---------------——— Viscolul din Viena Marţea trecută Viena a fost cu totul blocată şi baricadată de troiene. Ludî toată ziua şi până la 11 seara şi apoi după miezul nopţii un vînt violent însoţit de ninsoare a bătut necontenit asupra Vienei aşa că întreg oraşul cu împrejurimile au fost îngropate sub zăpadă. Orice comunicate a fost întreruptă şi nu se ştie cât timp va trebui pentru a curăţi oraşul de munţii de zăpadă. Viena a ajuns din pricina asta ca într’o stare de asediu şi ca dată pradă inamicului ce ar fi ocupat pieţele cu o putere copleşitoare. Neue frie Presse spune că vienezii nu’şi mai aduc aminte să fi suferit de mulţi ani de o asemenea năpaste, mai ales că împiedicarea comunicaţiilor se