Adevěrul, noiembrie 1889 (Anul 2, nr. 362-385)

1889-11-26 / nr. 382

­NUL II.—No. 382 13 DJ TI A A­NTEIA duminica 26 noembre 1889 Numărul 10 Bani ANUNCIURILE RIN BUCURESCI SE PRIMESC LA ADMINIS­TRAŢIE ŞI LA „AGENTIA HAVAS“ Din Judeţe direct la administraţie. Anunciuri, pag. IV.............0,30 b.’ linia „HI.............1.­ 1. Inserţiunile şi Reclamele 2 lei rândul Din Paris, la Agenţia Havas, 8 Place de la Bourse, precum şi sucursalele ei. Din Streinetate, anunciurile se pri­mesc direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate. DN NUMBR VECHI: 30 BANI. Numărul 10 Bani ABONAMENTELE ÎNCEP LA 1 SI 16 ALE FIE­CIURI LUNI SI SE PLĂTESC TOT­DEAUNA ÎNAINTE In Bneurescu la casa Administraţiei Din Judeţe şi Streinetate prin man­date poştale. Un an în ţară 30 lei, în streinătate 50 Şase luni „ 15 , „ „ 25 Trei luni „ 8 „ „ „ 13 LA PARIS ziarul se găseşte de vânzare cu numărul la kieşeul No. 141. Bou levapd deCapuennes;la kioșeul No 117, Boulevard St.-Michel; la kios­eul No 19, Boulevard St- Germain mamjscrishls nü se Ihapoiaza ADMINISTRAȚIA: »tmdm N»„A e. ]{ Director politic : ALEX. V. BELDIMANU REDACTIA : Strada Nouă, 6. Să te feresei, It o mime! de cuiț strein în casă. V. Alexandri. SUSTREBUE LOVIT înarmările Elveției ----------------------------------p*.--------------------------------------------­ACȚIUNE COMUNA --------------— ----------­Ccm,c^2/----------------------------­Intre culise ----------------------------------------------------­REPTILELE D-lui LAHOVARY ----------- - ------------------------------------------------­Din Iași -------------- ----------------------­VISCOLUL LA VIENA ------------------■- ----------------------­ Stanley --------------------------o---------------------------­ EXPORTUL VITELOR IN ITALIA -----------------------------------------------------­BALADE ----------------------------------------------------­DRAGOSTEA DIN URMA București 25 Noembre Sus treime lovit La toate atacurile cari se în­­dreptează contra lor guvernamen­talii de astă­zi, au mai ales un răspuns: „Suntem anti-colectivişti. “ îndată ce se vorbeşte de posi­bilitatea râderea guvernului sau de o disolvare, auzi pornind din ta­băra guvernamentală strigătul de alarmă: „Vine Ion Brătianu“, pre­cum, pentru a astâmpăra pe co­piii sburdalnici, li se zice: „vine mor’4.­ Anti-colectivismul pare clar a fi singura raţiune de existenţă a re­gimului actual, şi ori­cine ar crede că guvernanţii de astă­zi îl pun în practică, fie chiar numai din instinct de conservare. Ei bine, acei cari o cred se in­­şală. Corb la corb nu -şi scoate ochii; colectivitatea nouă ocroteşte pe cea veche ; concentrarea conser­vatoare este numai o etichetă nouă pusă pe o marfă deochiată; colec­tivitatea veche se resfaţă pretu­tindeni ca în zilele ei cele mai bune. Unde te întorci nu vezi de­cât pe foştii colectivişti; unii nici nu ’şi dau osteneala de a se ascunde, alţii s’au­ schimbat numai haina, îmbrăcând livreaua colectivităţei nouî. De la Palat până în cătunul cel mai mic lucrurile statt ca şi acum trei ani ; singura deosebire este că unii ce erau sătui s’att sculat de la masă şi ati făcut, loc la un alt rînd de flămânzi. Câte­va exemple spre a ilustra acest adevăr : La Palat unde tronează Inven­tatorul colectivităţilor, Casa mili­tară este aceaşi. Ion Brătianu este ţinut în curent de tot ce se pe­trece. La Senat regimul de astă­zî nu găseşte alte persoane pentru a compune comisiunea de răspuns la Mesagiul Tronului de cât trei vechi colectivişti, un palatist şi un necunoscut. In Cameră colectiviştii de astă­zî ocrotesc pes cei vechi împiedicând darea în judecată a Cabinetului Ion Brătianu. In justiţie colectivitatea vechie este tot atât de tare ca şi mai înainte. Administraţia este împănată de sus până jos cu colectivişti. In toate ramurile ei nu dai de­cât de aceleaşi mutre ca sub regimul lui Ion Brătianu. In armată acelaşi lucru. Din 10 generali satt coloneii, auzî pe 9 rîzănd de guvernanţii de astă­zi şi ridicând în slava cerului pe Ion Brătianu. In finanţe şi în toate serviciu­­rile ce atârnă de ele, te întâlneşti cu aceiaşi oameni şi, ce e mai mult, cu aceleaşi năravuri ca şi mai înainte. La creditele urbane şi rurale este de notorietate publică că co­lectivismul este în floare. Banca naţională este o cetate neînvinsă a vecheî colectivităţi. In corpul diplomatic mai nimic nu s’a schimbat. Suntem repre­zentaţi în străinătate de oameni cari aţ­ făcut, fac şi vor face po­litica lui Ion Brătianu. Şi peste aceste toate se întinde mâna ocrotitoare a Marelui Colec­tivist Carol 1. Iată situaţiunea : iată unde a ajuns Ţara după şapte ani de luptă fără preget contra colectivităţei brătieniste. Şi ştiţi pentru ce? Pentru că resturnana pe ion uratianu opo­­ziţiunea unită n’a resturnat de cât o persoană, n’a frânt de cât o u­­nealtă, lăsând sistemul corupător in întregimea sa. S’at­ găsit alte u­­nelte şi toată opera opoziţiunei­­unite a fost zădărnicită. Colecti­vitatea vechie s’a înlocuit prin o nouă colectivitate; nu e dar de mirat ca această din urmă să se serve de aceiaşi oameni şi de a­­celeaşî mijloace. Răul vine de sus şi până când Ţara nu va înţelege că sus tre­ime lovit, nu vom eşi din făgaşul colectivist fie el roşu sau­ alb. O Camarilă va urma pe cea­­l­altă­­ ministere vor cădea şi al­tele vor veni; dar râul nu va dis­pare de­cât odată cu Acela care il zămisleşte. Dunăreanul. ~ TÎLifiRAME DRESDA, 24 Noembrie.—Mirza Riza Kahn, ministru al Persie!, a remis Re­gelui scrisorile sale de creanță. LONDRA, 24 Noembrie.—Canoniera englezească Watchfull, s’a scufundat a­­proape de Lowestoft; ea pare pierdută; încercările făcute pân’acum pentru a o scăpa au rămas fără resultat. MERAN, 24 Noembrie. —Principesa regală a Suediei, Victoria, și principii Gustav-Adolf și Wilhelm, fiii săi, au so­sit la Meran unde vor sta iarna. NOU-ORLEANS, 24 Noembrie. — Fostul președinte al Statelor­ Unite Jef­ferson David, a murit. ROMA, 24 Noembrie.—Vaticanul pre­găteşte o protestare în contra legii de reformă a institutelor de bine­facere, ac­tualmente în discuţie la camera italiană. — Corveta Bausan a fost desemnată pentru a merge în curând în apele din Somali şi din Zanzibar. HAGA, 24 Noembrie.— întâia Ca­meră a aprobat cu 30 voturi contra 18 modificarea legii asupra învăţământului primar (subvenţiuni de acordat şcoale­­lor profesionale). CAIR, 24 Noembrie.—Ştiri din Ba­­gamoyo semnalează o îmbunătăţire în start a lui Emin­ Paşa, cu toate că lesiu­­nile interne sunt grave. înarmările Elveţiei BERNA, 24 Noembrie. — Consi­liul naţional a aprobat în unanimi­tate creditul de 17 milioane şi ju­mătate pentru fabricarea a 150.000 puşti cu repetiţie, model al colone­lului Schmidt, şi muniţii necesare. ------------------------------------* ——-----------------------------------­ Granica Parlamentara Intre culise Ieri, drept vorbind, n’a fost şedinţă publică la Cameră, căci deputaţii au trecut în secţii îndată după facere­a for­malităţilor obicinuite. Cu toate aceste, în Camera actuală şedinţele publice n’au însemnătatea pe care ar trebui s’o a­bă. Adevărata ac­tivitate parlamentară se desfăşură între culise, prin ungherele ascunse şi întu­necoase. Acolo se vînd şi se cumpără conştiinţele, acolo se pregătesc toate evenimentele şi toate surprizele, care apoi se desfăşură numai în şedinţa pu­blică. Fericiţi sunt deci muritorii cari au­ parte să pătrundă în anticamerele Ca­merei, în sala „paşilor pierduţi“ şi în celelalte locuri în care este dat cui­va a vedea pe deputaţi desbrăcaţi de haina convenienţei, descoperiţi cu totul în slă­biciunile lor, cu trăsăturile feţei mobile, după cum le e firea şi nu cu aerele croite după împrejurări, nu cu afectarea unei seriozităţi aparente, nu bufona­ţi. Un asemenea muritor fericit a a­vut indiscreţiunea de a mi nara o convorbire pe care a surprins-o în sala paşilor pier­duţi, între doi deputaţi, unul liberal şi altul conservator concentrat Cred că fac un servicii­ cititorilor, pu­blicând această convorbire.­­ — ... —­— Aţi crezut că organizându-vă în club liberal şi democrat veţi putea să faceţi guvernului actual zile fripte şi să atrageţi la voi pe toţi tinerii culţi şi cu valoare. V-aţi înşelat. Iată Panu, cel mai talentat dintre aceştia, va desaprobă şi va face numai opoziţie de principii, zise concentratul. — Cred şi eu. Panu e un om căruia îi place variaţia în toate. Pentru noi el a fost de la început şi până ast-zi nu­mai Domnul Panu, deputatul laşilor; pentru voi a fost altă dată ,,agerul lup­tător“, apoi „periculosul agitator“ şi azi iar este „valorosul a­put­at al Iaşilor“, pentru ca să ajungă mâine „omul schim­băcios ale cărui principii variază după cum bate vîntul“. „Nouă nu ne poate face râu schimba­rea la faţă a lui Panu, pentru că con­tingentul pe care ni-l aduce el e prea slab şi apoi, mâine poimâ­ne o să se întoarcă iar,“ respunse liberalul. — Până atunci, voi—ori cât aţi voi s’o ascundeţi—vă demoralizaţi şi nu pu­teţi oferi lui Panu ceia ce suntem noi în stare să’i dăm. Până să se întoarcă Panu la voi, mi se pare că nici voin’o să mai existaţi ca grup. Toţi o să ve­niţi la sacul cu grăunţe. *— De noi nu te îngriji. Am trecut şi prin vremuri mai grele şi tot am ră­mas în picioare. S’a scuturat de pe noi pleava, s'a scuturat şi de pe conserva­tori praful şi a venit la voi. Un vânt mai puternic o să vă împrăştie peste nouă mări şi nouă ţări. Cât despre Panu, cred că el nu ’şî-a uitat latineasca şi, când îî veţi oferi ceva, va şti sâ’şî a­­ducâ aminte de dictonul : Timeo Jia­­naes et donna ferentes — S’a trecut cu latineasca. Azi ori cine ia, numai să i se dea... „Apropos ! Am auzit că te bucuri de multe simpatii în judeţul D-tale. Ce ai zice despre prefectura de acolo ?“ — Domnuleee !... Mă insulți. — Să fim sinceri, nene! Nu te for­maliza. Vrei să-i spun lui Carp să intervie la generalul Manu ca să te numească ? — Haide, de, spune, nu ne aude ni­meni. — Lasă-mâ să mă mai gândesc. Et nune errudmini! Reptilele D-lui Lahovari VIENA, 24 Noembre. — „Politische Correspondenz“ primește din București o scrisoare în care se face să se valo­reze semnificarea alegerii preş°dinteluî şi a biuroului Camerei. La Cameră se cuvenea să se arate puterea partidelor şi votul favorabil ideilor guvernului pro­bează că majoritatea conservatoare va susţine cabinetul. Acea scrisoare anunţă că ministerul afacerilor streine din Roma a promis guvernului din Bucureşti tot concursul său, pentru libera intrare a vitelor ro­mâni­şti, chiar şi acelea provenind­­din Galaţi şi din Brăila. Ridicarea prohibi­ţiuniii acordată pentru vitele din târgul Constanţa probează că guvernul acordă măsurilor sanitare observate în Româ­nia, încrederea ce merită, se doreşte ca şi alte State să urmeze exemplul Italiei. Debuşeul deschis proveninţelor româ­neşti de către această din urmă ţară vor despăgubi in parte la producătorii din România de pierderile ce suferă în urma rezboiului vamal cu Austro Un­garia. ACŢIUNE COMUNA Noi am arătat în mai multe rîndurî că judecând cu cea mai desăvârşită nepărtinire, ajungem la concluzia că toate etichetele ce’şî datt diferitele grupări politice de la noi sunt convenţionale, artifi­ciale. In realitate, cel puţin până as­tăzi, avem numai două partide bine deosebite: partidul palatului şi partidul nepalatist. In cel d’intâiu intră azi colec­tiviştii lui Ion Brătianu, Junimiş­tii lui Carp şi concentraţii lui Manu-Lahovary. In al doilea intră liberalii­ inde­­pendenţî de toate nuanţele, libe­ral-Luiloci vatun jurni­m care sunt abia în epoca fungra­­ţiuneî. Acestea sunt diviziunile reale, deosebirile adevărate între parti­dele noastre. încolo, diverginţele sunt numai personale şi eveni­mentele politice cari se întâmplă de câţi­va ani încoace la noi a­­ratâ în­deajuns cum se alcătuiesc tot­d’a­una taberile: de o parte pa­­latiştii, de alta nepalatiştii. Ce este mai caracteristic, e că nu simpatiile —cel puţin între sol­daţi — adună mereu pe liberalii D-lui D. Brătianu şi pe liberalii­­conservator­i ai D-lor Catargiu şi Vernescu în acelaş câmp de luptă. Din potrivă , mulţi liberali sunt învrăjbiţi roti cu mulţi liberali-con­­servatori, pentru mici chestiuni personale. Chiar şefii îşi arată oare­care neîncredere , aşa D. Dumitru Brătianu are destule motive pen­tru a lua măsuri preventive în cazul unei alianţe cu D. Catargiu. Cu toate aceste şi cu toate că în rîndurile liberale a început o agitaţie — foarte salutară de alt­fel—pentru organizarea partidului liberal pe baza unui program po­litic bine hotărît, totuşi situaţia este ast­fel in­cât toţi cei ce fac opoziţie actualului guvern are da­toria şi vor fi siliţi să se unească pentru o acţiune comună. Să dovedim că izolaţi nu vor putea merge şi că, dacă vor per­sista în atitudinea actuală—mai ales dacă Parlamentul nu se va disolva —se vor nimici cu totul şi vor fi absorbiţi unul câte unul de Palat. Liberalii hotărîţi a urma pe D. Dumitru Brătianu, sunt azi in Ca­meră în număr de vr’o 20 abia. Cu o armată atât de mică nu se poate face vr’o ispravă, când mai sunt peste zece liberali răsleţî şi cari, în situaţia de faţă pun mai mult beţe în roate de cât să a­­jute pe cel dintâi­l. Vor fi deci reduşi liberalii la o atitudine ce nu le convine, căci vor trebui să facă numai opoziţie de principii unui guvern ce nu are principii şi pe care ei azi —con­­stituţionaliceşte vorbind —nu-i pot recunoaşte. A face opoziţie de principii, este a renunţa tocmai la partea prin­cipală a rolului de grup indepen­dent faţă cu Palatul, este a se decapita moraliceşte în faţa Ţarei. Convine acest rol liberalilor, al căror şef este întruparea neatâr­­nărei faţă cu Regele străin şi căl­cător al Constituţiei? Credem că nu. Şi mai suntem în drept a crede, că nu toţi sol­daţii actuali ai D-lui Dumitru Bră­­tianu vor avea răbdarea de a-l urma pe calea opoziţiei abstracte, ca să zicem aşa. Deci, din partea liberalilor o ac­ţiune comună cu conservatorii se impune ca un act de prudenţă politică şi care ar menţine neclin­tită raţiunea de a fi a actualului grup şi viitorului partid liberal­­independent. Din partea liberalilor-conserva­­tori, chestiunea e şi mai lămurită : e vorba de viaţa sa şă de moartea acestui partid. Ademenirile, ispitele şi relele exemple vor avea o influenţă foarte păgubitoare asupra partizanilor cari mai stau­ azi în jurul D-lor Ca­targiu şi Vernescu, dacă aceştia nu se vor alia cu D-l Dumitru Brătianu pentru a da un ţel anu­mit luptei parlamentare şi extra­parlamentare, toate­ mijloacele pentru a corupe cât mai mulţi liberali-conservatori, azi neclintiţi încă şi cei ce nu vor vedea prăpastia, se vor duce. D-nii Catargiu şi Vernescu sunt datori, pentru partidul pe care ’l conduc, să caute a se alia cu D. Dumitru Brătianu în nişte condi­­ţiunî care săi dea deplină garan­ţie de sinceritate şi lealitate. Părerea noastră ar fi chiar ca, până vor atinge ţelul dorit, adică până vor reduce pe R­^ge la stric­tul sătt rol constituţional şi până vor putea provoca o constituantă care să revizuiască actualul pact fun­damental, reducând prerogativele regale, noua coaliţie să se nu­mească partidul naţional-revizio­­nist şi acţiunea comună a elemen­telor ce-l vor compune să nu se mărginească numai in Cameră, dar şi în toată Ţara. Trebue o propagandă neîntrerup­tă şi o activitate neobosită pentru a încheia o dată seria nelegiuirilor palatiste. Orele personale trebue lăsate la o parte; micile animosităţi din trecut trebue îngropate, iar singura simţire domnitoare în inimile ade­văraţilor patrioţi trebue să fie do­rul liberărei patriei de sub jugul autoritarismului nemţesc. 8. ~ — --------------- *assa*---------------——— Viscolul din Viena Marţea trecută Viena a fost cu totul blocată şi baricadată de troiene. Ludî toată ziua şi până la 11 seara şi apoi după miezul nopţii un vînt vio­lent însoţit de ninsoare a bătut necon­tenit asupra Vienei aşa că întreg oraşul cu împrejurimile au fost îngropate sub zăpadă. Ori­ce comunicate a fost întreruptă şi nu se ştie cât timp va trebui pentru a curăţi oraşul de munţii de zăpadă. Viena a ajuns din pricina asta ca într’o stare de asediu şi ca dată pradă inamicului ce ar fi ocupat pieţele cu o putere copleşitoare. Neue fr­­ie Presse spune că vienezii nu’şi mai aduc aminte să fi suferit de mulţi ani de o asemenea năpaste, mai ales că împiedicarea comunicaţiilor se

Next