Adevěrul, noiembrie 1891 (Anul 4, nr. 991-1020)

1891-11-26 / nr. 1016

ANUL IV.—Nr. 1016 "" ŢW- © w wi„ S Af" NUMfiRULÎO BÁNÍ/ ABONAMENTELE « ^ Încep la » si ie ale fie­cârei luni V'k țl se plitesc tot-iî’u-uua ’aninte / V in BoenrostT Ia casa Administraţiei. ^ Din Judeţe şi Străinătate prin mandate poştale.4. Un an In țară 30 lei, tn străinătate S0 ' Şea­se luni . 19 , , , , 23 Trei luni , 8 , %­ , -,V , 13 Ua nontar la 8trfiln6tato 15 boul Manuscrisele nu se •napoeazA . 3 ADMINISTRAŢIA - BULEVARDUL ELISABETA, EDIŢIA A DOUA Să te fereşti, Rom­âne! ce cum strein In cam. V. Alexandri.* *t, MARŢI, 26 NOEMBRIE 1891 NUMÎÂtiL 10 BANI ANUNCîlfRILE nin BUCURESTI şi JUDEŢE se­ prinţese 8 NUMAI î» ADMINISTRAŢIE. ‘ Din STRXusSTATE, direct Ia administraţie şi Sa toate Oactile de pubilcttate. A uleiuri la pagina IV ... . . p.30 b. Bniai 35 j) <n iftpw®a«o r3>„——“ AC* lerţiunele şi Reclamele 3 lei validul. La PARIS, ziarul se găseşte da veazare cu nu­­t%l la Moseai No. 117, Boulevard gt.-MiekeL "i „ "—— .­­.4 fi UN NUMĂR VECHI, 30 BANI "REDACȚIA 111, — BULEVARDUL ELISABETA, — m '­IOTH.ru. «ZD Bucureşti, 25 Noembrie. Criza a intrat într’o fază nouă despre care nu se ştie încă dacă va fi cea finală. După trei zile de opin­teli zadarnice pentru a’şi complecta cabinetul, generalul Florescu şi-a depus demisiunea. Acest rezultat era uşor de pre­văzut; nu mai era nici o îndoială că rămăşiţele cabinetului liberal­­conservator nu puteau să formeze un guvern care ar fi putut să tră­iască măcar o zi faţă cu Parla­mentul actual. Este clar de mirat cum bătrînul general a putut să se încăpăţîneze ca să nu vază că încercările sale erau ridicole. Se vede că unii din colegii săi, mai ales acei intraţi de curînd în ca­binet, l’au împins la această luptă desperată. Multe regrete nu va lăsa reposatul cabinet, căci n’are nici un fapt meritoriu­ la activul sau; cu toate acestea, este un punt în care căderea sa poate fi conside­rată ca fiind o nenorocire pentru ţară. Acest punt este partea privi­toare la reforma învăţământului. Prin retragerea D-lui Poni, a­­ceastă gravă cestiune, care era pusă în discuţiune şi s’ar fi prezentat de­sigur în faţa Parlamentului în sesiunea actuală, este iarăşi amâ­nată pentru cine ştie cât timp. Pare că este o fatalitate care apasă a­­supra reformei învâţămîntului. De câte ori un ministru se atinge de dînsa, trebue să producă o catas­trofă care îl opreşte în loc. Astă­­dată mai ales lucrul este de re­gretat, căci afară de unele părţi ce nu erau esenţiale, proectul D-lui Poni reprezintă fără îndoială un mare progres în organizarea şcoa­­lelor noastre. Se poate zice despre fostul ministru al instrucţiunei pu­blice că a ştiut ce a vrut şi va veni de­sigur un moment în care Ţara va recurge din nou la dînsul. De altmintrelea ministerul ge­neralului Florescu nu era menit să fie stabil. De la început el purta sigiliul vremelniciei. Noi l’am ca­racterizat din prima zi ca un ca­binet de paradă. Iată ce scria di­rectorul acestui ziar la 20 Fevrua­­rie 1891, adică cu o zi înainte de venirea la putere a cabinetului Flo­rescu: Dacă aceste rinduri vor cădea sub ochii generalului Florescu, îl rog să primească rămășagul ce'i propun. Un abonament pe un an la Adeverii! contra unui leu nou. Cabinetul ce va compune D-sa astă­zi sau mâine nu va avea plă­cerea de a vedea anul nou 1892, căci ministerul seu nu este și nu va fi de­cât: Effîinisteauil parades de 80 liai&a. Prorocirea s’a îndeplinit şi nici nu putea să nu se îndeplinească după întoarcerea Regelui de la Berlin. La 16 Octomvrie, când Carol I era în Berlin, eu scriam rîndurile următoare: D. de Caprivi va zice Regelui: Guvernul german este recunoscă­tor Majestăţei Voastre de tot ce aţi făcut. Taţi purtat ca un adevărat principe german. Dar nu aveţi ne­­voe de tratat pentru a fi sigur de bună-voinţa noastră şi nu puteţi cere ca să ne certăm cu Rusia din pri­cina Dvoastră. Interesele M. V. şi ale noastre fiind comune, se înţelege de la sine că veţi merge cu noi, la caz de trebuinţă. Dar cancelarul german va mai adăuga. Ar fi bine însă ca şi miniştrii M. V. să fie pătrunşi de această politică şi îmi permit a observa că, pe cât timp bărbaţi ca D. D. Sturza, Al. Lahovary sau P. Carp nu sunt con­silieri ai Tronului, nu vom avea o deplină garanţie că intenţiunile bine­voitoare ale M. V. se vor traduce în fapte. Iată instrucţiunile pe cari Carol I le va primi din Berlin. Ştim din experienţă că El ştie a le urma ad literam. Să se pregătească dar cabinetul actual la o surprindere neplăcută ! Când Carol I se întoarce din Ber­lin, începe danţul păpuşilor minis­teriale. Instrucţiunile au fost urmate cu sfinţenie. Imediat după întoarcerea lui în ţară, Carol I le au pus în lucrare şi danţul păpuşilor minis­teriale a început. Primul act al acestui balet s’a terminat; ministerul Florescu a căzut; de acum începe actul al doilea. D. Lascar Catargiu este însărci­nat a forma noul cabinet în care vor intra de­sigur unii din reco­mandaţii D-lui de Caprivi. Eri se da ca sigur că şeful par­tidului conservator avea lista sa gata. Am reprodus-o chiar în capul ziarului. Astă­zi se zice că forma­ţiunea care trebue să cuprinză toate nuanţele conservatoare întîmpină oare­care greutăţi din cauza pre­­tenţiunilor exagerate ale junimiş­tilor. Se poate ca până în momentul când vor apare aceste rinduri, greu­tăţile să fie înlăturate prin un com­promis. Eu unul o cred, căci îi convine lui Carol I de a avea un cabinet care prezentă pentru dînsul două foloase : 1. De a merge înainte fără disol­­varea Parlamentului. 2. De a coprinde elemente palatiste cari vor pune pe Lascar Catargiu sub tutelă. Lascar Catargiu va fi firma, iar Al. Lahovary și P. Carp vor fi su­fletul cabinetului. Porunca din Berlin a fost exe­cutată. ESraraărea raul Cantoanele Băle, Berna şi Soleure nu­mai au votat pentru. PARIS 24 Noembrie.— Legaţiunea din China a primit din Peking o depeşe o­­ficială, care confirmă amănuntelele deja cunoscute asupra măcelului. Numărul vic­timelor poate să se urce până la 500 dintre cari creştini chinezi câţi­va preoţi chinezi, un prinţ mongol şi mai mulţi indigeni necreştini. Bisericele au fost je­fuite şi incendiate. Trupele imperiale au bătut pe insur­genţi la 25 Noembrie; trupele înaintează contra focarelor resvrătirei. TELEGRAME BERNA, 24 Noembre.—Rezultatul ple­biscitului este defavorabil răscumpărării drumului de fer central; proiectul con­siliului federal pentru rescumpărare a fost respins cu 277032 voturi contra 128795. Actul II al crizei Agonia florescană Interesante au fost ultimele mo­mente ale agoniei ministerului Flo­rescu. Ca omul care se înneacă, gene­ralul şi, în special, puritanul Bla­­ramberg se agăţa­ de cel din urmă fir de iarbă, doar nu vor fi siliţi să se retragă. In cele din urmă, pierzând ori­ce speranţă, generalul a căutat ca cel puţin să mai amân­e darea de­­misiunei cu 12 ore, pentru a -şi rezbuna în contra celor ce aştep­­tau ca corbii spre a se repezi a­­supra hoitului ministerial. Despărţirea, care a avut loc Sâm­bătă seara la consiliul de miniştri, între cei cinci remaşi cu D. Flo­rescu a fost din cele mai jalnice. Generalul avea o lacrimă în col­ţul genei, iar puritanul se bocea ca un copil. Prima întâlnire Desmormîntarea celor cari se înmor­­mîntaseră reciproc cu marea pompă, îm­păcarea D-lui Catargiu cu junimiştii şi în special cu D. Carp s’a făcut Vineri seara. Atunci s’a ţinut la D. Al. Ştirbei o în­trunire, la care s’au întâlnit pentru I-a oară dupe o lungă despărţire D-nii Ca­targiu şi Carp. D. Catargiu a făcut propuneri D-lui Carp şi acesta s’a declarat gata a merge alături cu acelea pe care îl învinovăţise de a fi dat ţara cu atâţia paşi înapoi. D. Carp a dat a înţelege că va pune oare­cari condiţiuni, iar D. Catargiu a răspuns că acestea sunt modalităţi, cari se pot discuta. Lista Catargiu In urma acestei întâlniri , Ca­targiu a compus lista pe care am publicat-o în capul numărului nos­tru de ieri. Singura chestiune în discuţie este dacă D. Carp va intra sau nu în minister. Dacă ar intra D. Carp ar ocupa portofoliul Dome­niilor- Condiţiile D-Iui Carp Chiar de la prima întîlnire cu D. Catargiu, D. Carp vorbise de oare­care condiţii, pe baza cărora ar intra sau ar susţinea cabinetul. Acuma, după ce D. Catargiu a fost însărcinat cu formarea cabi­netului, D. Carp pune următoarele condiţiuni: Disolvarea eventuală-Aplicarea strictă a legel vînză­­rel bunurilor la ţărani; Votarea legel tocmelilor agri­cole ; O dsfglas’SB'fiim© cat fu palitica^extepmsa. In aceste condiţiuni stă de­o­cam dată toata dificultatea. Refuzul D-lui Poni D. Porai, pras pe lista D-hii Ca» targiu, raefraza ©ra erae3*gie de a iratra fra oră ce raoraă comajiraa» ție ministerială» este ©orawiras, că sara wa pastes re©liza ref©TMiele ce şi» a propaas şi de aceea rara prssraeste portofollial­­e i se oferă» I Porai rara spea să fie raramas rara r­îiraisfPMj ©are sa ©©rasple©­­tsze rara calsinet H»sa troieşte sao sa facă reforma aravetă­­iraîn­tral­ae, sarâ să resirsâie profa» tor şi seraator. întrunirea de aseară Aseară catargiştii şi concentraţii s’au întrunit la D. Olănescu. S’au discutat condiţiile D-luî Carp şi complectarea listei. Ministrul de culte Unul din candidaţii pentru por­tofoliul cultelor este şi D. Alex. D. Heiban. Se vede că conservatorii nu pot forma un cabinet fără un efort importer. ----------------------------------------------------------------------------------­ O desmiraţire Dau cea mai formală desmin­­ţire stupidelor cuvinte ce mi se a­­tribue—într'o corespondenţă ieşană a unui ziar obscu— că le aşi fi rostit într'o convorbire avută cu un ieşan. Reporterul sau corespondentul zisului ziar a spus cea mai sfrun­tată şi neruşinată minciună. Desfid pe acest scrib netrebnie să citeze numele acelei persoane, tinere sau bătrîne, cu care ași fi avut acea pretinsă convorbire. Cu calomnii nu se răspîndește un ziar menit a dispare în obs­curitatea în care s'a născut. V. B. Zollverei ud VIENA, 24 Octombre. — Presa anunţă că ministrul de comerţ va depune la Ca­meră în şedinţa de luni tractatele de co­merţ cu Germania, Italia şi Belgia. Trac­tatul cu Elveţia va fi depus cel mai tîr­­ziu joi. Tractatul austro-german va fi semnat mâine la ministerul Afacerilor streine. Tractatul Italiei cu Germania şi Aus­tria au fost semnat azi la Roma. Tractatele de comerţ vor fi depuse mâine seară la Camera deputaţilor într-o şedinţă specială. D. de Bacquehem mi­nistru de comerţ va face o expunere de motive. A­MERICANE NEW-YORK, 24 Noembre. — O dublă întâlnire de trenuri s’a întâmplat lângă Thompson (Connecticut); cele 4 locomo­tive s’au stricat; mai multe vagoane au ars; sunt 3 morţi şi 5 răniţi. Nişte indivizi au pătruns în biroul co­merciantului Russel Sage situat la Broad­ way şi i-au cerut 1200.000 dolari; asu­pra refusului acestui comerciant au arun­cat în birou o bombă cu dinamită; s-a produs o expresie grozavă. Sunt 5 morţi printre cari doi din criminali şi 10 ră­niţi; casa a fost distrusă în parte. hm­is.­ui In ziua de 18 Octombre trecut însoţit de un prietin al meu, m’am dus să vi­zitez pe onor. D. Nicu Ceaur-Aslan ale­sul colegiului al 2-lea de Iaşi. Vizitând pe D. Aslan, mă achitam de’ o însărci­nare ca­re mi-o dăduse D. Alex. V. Bel­­dimann, Directorul ziarului Adevărul, care în acea zi sosise în Iaşi şi voia să aibă lămuriri precise asupra meetingului popular ce proiecta D. Aslan în chestia evreiască. Aflându-mă în saloanele onor D. Aslan am discutat împreună cu D-sa, adică am ascultat cu atenţie şi sfinţenie desfăşu­­rea de argumente ce­ o făcea D-sa în ches­tia eveiască,—şi unde spunea că­­va com­plecta cele zise în interpelarea sa din Ca­meră. După o oră de convorbire şi când stimabilul D. Aslan cu calităţile sale ora­torice cunoscute, era în verva D-sale o­­bişnuită, nu ştiu cum­­vine vorba de interesanta ligă Moldovenească, a căreia cea mai înaltă expresiune este venera­bilul D-nul Costache Corjescu şi, nici una, nici două. D. Aslan începe să în­jure pe cinstita ligă Moldovenească, nu­mind-o încă în înţelesul ei obişnuit de Liga­ Langa. Mărturisesc că am rămas înmărmurit. Dar venerab. D. Aslan imediat se gîndi şi îmi făcu următoarea declaraţie. Şi aci cer voe de la prea onor. nostru deputat de a transcri textual cuvintele D-sale : De azi înainte fac cunoscut la toţi cunoscuţii şi amicii mei, că mă re­trag din cohorta de şarlatani poli­tici, numită Liga-Langa, declaraţie pe care onor. D. Aslan a bine­voit să mă însărcineze ca să fie consemnată şi în ziarul Adevărul. Comunicând D-lui Beldimann hotărî­­rile preţioase ale onor. D. Aslan, atât în privinţa meetingului cât şi în privinţa mult regretatei reposate ligi­ moldo­vene­şti, D-sa a dispus publicarea lor în ziar. Şi în Adevărul Nr. 980 din 20 Octombre a. c. la rubrica informaţiuni, au apărut cu cursive. Onor. D. Aslan nu ne-a făcut nici o obiecţiune că n’am reprodus exact decla­­raţiunea D-sale. Această declaraţiune a ajuns de notorietate publică având în vedere şi marcanta personalitate a vene­rat. D. Aslan. Ziarul local din Iaşi Dra­­­pelul a publicat asemenea declaraţiunea. Şi eu, care am avut fericirea să aud pe onorab, deputat al Iaşului, făcând decla­­raţiunea şi autorizându-mă a o şi di­vulga, am făcut-o cunoscut la mulţi băr­baţi politici, miraţi de noua atitudine a D-lui Aslan. Nici prin minte nu-mi trecea, şi în respectul ce datoram onorabilului D. de­putat Aslan, îmi refuzam să cred că D-sa va ajunge să nege sau să-şi retragă declaraţiunea vre-o dată. Cunoşteam pe onor. D. Aslan că pe lângă calităţile sale oratorice şi de eminent om politic mai posedă şi loialitatea, dreptatea, probita­tea, într’un grad foarte înalt! Ei bine, o rumoare circula prin Iaşi că D. deputat al Iaşului, apucat în scurt de Preşedintele încă viu al celebrei Ligi moldoveneşti, a făcut o declaraţiune con­trară, adică anihilând prima declaraţiune şi mai adăugând onor. D. Aslan de false declaraţiunea consemnată în „Adevărul“1. Atunci eu fiind­că nu intră în obiceiurile mele de a minţi şi fiind­că ştiu că ase­menea ruşinoasă calitate nu intră nici în obiceiurile onor. D-lui Aslan, îl în­­tîlnesc şi eu toată modestia îmi permit a-i spune că eu deja sunt angajat cu de­claraţia D-sale, şi că dacă o va desminţi, voia fi silit a-l desminţi şi eu pe D-sa şi a-l aduce la vederile sale primitive.

Next