Adevěrul, ianuarie 1894 (Anul 7, nr. 1741-1766)
1894-01-15 / nr. 1751
ŞTIRI TELEGRAFICE SOFIA, 13 Ianuarie. — Autorităţile sanitare au permis circularea Orientului Expres Viena-Constantinopole şi înnapoi cu condiţiune ca călătorii din Constantinopole să nu descindă la nici o staţie bulgară, afară de Hebibceva, staţie de carantină şi ca trenul să fie însoţit de un agent bulgar. Swoboda anunţă că Curtea de Casaţie a anulat sentinţa Curţii de apel, care achitase pe Ilie Gheorghieff, acuzat de participare la completul care a avut de scop asasinarea ministrului Beleff. Curtea de casaţie a găsit că Curtea de apel nu ţinuse seamă de toate împrejurările. COPENHAGA, 13 Ianuarie.—Cercurile Curţii asigură că marea ducesă Xenia s’a logodit cu marele duce Alexandru Mihailovici. PARIS, 13 Ianuarie. — Camere a discutat interpelarea asupra producţiunii minelor franceze de cărbuni. A respins cu 301 voturi contra 208 ordinea de zi combătută de guvern şi invitînd pe acesta a face ca companiile de căi ferate să adopte tarife conform intereselor franceze, ea a adoptat cu 393 voturi contra 3 o altă ordine de zi primită de guvern şi care zice că acesta se va sili să obţie de la companii îmbunătăţiri în tarifele de transporturi. Camere a adoptat fără discuţie proiectul care prelungeşte cu 5 ani tribunalele mixte din Egipt. PARIS, 13 ianuarie. — Contrariu zvonurilor ce au circulat despre sosirea apropiată a reginei Natalia la Belgrad, se asigură din sorginte bine informată că regina va pleca la sfirșitul acestei luni la Biarritz. — Comisiunea vămilor a discutat mult drepturile asupra grînelor, înainte de a statua va asculta pe miniștri. Majoritatea pare favorabilă taxelor de 8 franci. BERLIN, 13 Ianuarie. — Se asigură că prințul de Bismarck va sosi Vineri la ora 12.—«Oficialul», se crede autorizat a declara că misiunea D-lui de Moltke la Friedrichsruhe este datorită iniţiativei împăratului. Nimeni în cercurile guvernamentale nu ştia dinainte nobila hotărîre a împăratului. Toate aserţiunile contrarii sînt nişte invenţiuni. Prinţul de Bismarck va fi primit la gară cu onoruri militare. Se crede că va veni şi prinţul Enric, acest faimos zbir în fruntea poliţiei Gălăţene. Craiovenii deci să fie liniştiţi... Ni se comunică din Galaţi că comitetul Ateneului din acel oraş s’a format din D-nii G. Mihăilescu, preşedinte; Al. Nicolescu, secretar ai C. Resu, Gr. Guţă şi Zamfir Filotti, membrii. Printre conferenţiari sunt înscrişi, pînă acum, d-nii Grigore Alexandrescu, Alex. Nicolescu, G. Gamulea şi doctorul Tacheamu. Conferiţele vor începe la 30 ianuarie. ____ INFORM AT!U N1 Falitul Kirchen, care fugise din țară, a fost arestatat la Paris. Guvernul nostru obţinînd estrădarea lui, el va fi adus în ţară prin Rusia, deoarece acest Kirschen, pretinzînd că este supus austriac, ar putea fi reclamat de autorităţile austriace, dacă s’ar aduce prin Austro-Ungaria. ___ Mai mulţi funcţionari din Galaţi au luat iniţiativa să formeze o societate economică, care să le înlesnească împrumuturi de bani la cazuri de nevoi. În comuna Tigveni, plasa Topolog, s’a înfiinţat o nouă secţiune a Ligei culturale, sub numele Secţiunea Topolog, al cărui comitet se compune din D-nii Theodor Th. Brătianu, Ion Radu, preotul N.Topologeanu, N. I. Constantinescu, Petre Petrescu, preotul Th. Demetrescu și C. Constantinescu. Locotenentul Const. Miclescu din regimentul Cantemir No. 12, s’a șters din controalele armatei, din cauză că a fost condamnat la destituire şi M lei, bani 15 despăgubiri către Stat, pentru faptul de insubordonanţă. ___ Dintr’o scăpare de vedere a rămas ieri afară informaţia privitoare la rezultatul alegerilor de la 12 c. Iată rezultatul care ni s’a comunicat din Bacau: Alegători Înscrişi .... 1073 Ion D. Grecescu, poliţaiul din Galaţi, se crede că va fi înlocuit cu D. I. Paladi, fost director al poliţiei capitalei. In Monitorul Oficial cu data de azi se publică Regulamentul pentru punerea în aplicare a legei clerului mirean. Căpitanul IonescuDimitrie II, din Regimentul Radu-Negru No. 28, şi-a dat demisia din armată. I. Vasile Tasu, consilier la înalta curte de casaţie, a încetat din viaţă. Peste citeva zile primăria capitalei va afişa listele electorale comunale. Lupta află că pentru combaterea in mod cit se poate mai eficace a epidemiei de conjunctivita granuloasă, care de la armată a trecut în comunele noastre rurale şi chiar in cele urbane, unde face considerabile ravagii, serviciul sanitar în unire cu Ministerul de razboiu, a luat următoarea dispoziţiune: A delegat pentru Romînia de dincoace de Milcov, pe D-nii d-ni N. Manolescu şi colonel Petrescu, iar pentru Moldova pe D-nii d-ni Socol şi colonel Corvin, cari să ţină conferinţe asupra mijloacelor de combatere a conjunctivitei granuloase medicilor primari de judeţe şi de oraşe şi medicilor militari. Deja D-nii d-nn Manolescu şi Petrescu au ţinut fiecare cîte trei conferinţe primei serii a medicilor ce s’au întrunit în Bucureşti. La 23 Ianuarie D-lor vor repeta aceste conferinţe cu a doua serie de medici ce se vor întruni aci. Alegerea făcută alaltăieri la Bacău, a fost contestată. Lucrul nu e de mirare, ştiindu-se mijloacele de care guvernul le-a pus la dispoziţia D-lui Donici, candidatul conservator, chiar cu mult înainte de alegeri. Votanţi.............................794 Au obținut: D. G. Donici, cons., . 453 ales D. Iuniu Lecca, lib. . 276 voturi Anulate............................633 La Bîrlad au obținut: D. Cr. Mateescu, cons., 110 v. ales D. Teodor loan, liberal 77 voturi D. I. Virgolici, cons. , 21 ,, Anulare............................0 Dintr’un izvor sigur suntem in- formaţi că zvonul asupra numire! faimosul Ion Grecescu, ca poliţaii la Craiova, e cu desăvîrşire fals. Cea ce e sigur e că, actualul prefect al Galaţului, D. Robescu nu mai poate îngădui cu nici un chip pe ----------___________________ Sunt numiţi: D. Ion Bragadiru Coşiereanu în postul de sub-prefect la plasa Teleorman (judeţul Teleorman); D. Grigore Pantelli în postul de sub-prefect la plasa Şuşiţa (judeţul Putna); D. Gr. G. Suţu în postul de inspector general administrativ; D. C. Robescu în postul de prefect al judeţului Covurlui. V. KOROLENKO NUVELE SIBERIENE in noaptea Invierei Sîmbătă seara, ajunul pastelor anului 188... Seara se lăsase peste pămîntul mut, care, luminat peste zi de soarele de primăvară, părea pătruns de conştiinţa apropierea căldureî, părea a respira vesel, deşi iarna îi mai dădea cîte un ger de noapte; valuri de ceaţă erau dintr’insul, ca nişte nori de tămîe, înălţîndu-se spre cer intru întîmpinarea luminoasei zile de sărbătoare şi strălucind ca argintul la lumina blîndă a stelelor. Linişte domnea împrejur. Reşedinţa guvernămintului N., învăluită în aburi reci şi umezi de ceaţă zăcea tăcută, aşteptînd clipa în care va răsuna din clopotniţă cel dinţii dangăt de clopot. Nu era însă tăcerea somnului; în întunericul şi în umbra stradelor fără zgomot şi pustii se observa o rezervă plină de aşteptare , rar trecea în grabă cîte un lucrător întîrziat, pe care-l prinsese sărbătoarea la muncă grea şi obositoare ; rar trecea cu zgomot cîte un căruţaş — pe urmă iar tăcere de mormînt. Toată viaţa se retrăsese de pe strade în case, în palate bogate şi în bordee sărace. Peste tot oraşul, peste tot pămîntul se lăsase suflarea învierei şi a primenirea anotimpului, încă nu răsărise luna şi oraşul şedea în umbra dealului, pe care se ridica o clădire întunecoasă, neprietenoasă. Contururile sinistre, regulate ale clădirei se desfăceau pe orizontul clar; poarta străveche mai dispărea în întunericul zidului şi cele patru turnuri de la colţuri priveau ca nişte stafii norii. De o dată resună din înălţimea bisericei cea dintii o bătae de clopot respîndindu-se în noaptea tăcută, apoi a doua, a treia.... şi din toate turnurile resună dangătul clopotelor şi toate intonară un SAMBATA 15 IANUARIE cînt armonic; sunetele se topeau melodioase într’o arie puternică, solemnă şi, ridicîndu-se spre bolta cerească, umplură văzduhul cu acorduri măreţe. De o dată se auzi şi din clădirea sinistră un sunet palid, slab şi sfărîmat. El încercă, asemenea fraţilor săi mai puternici, să se ridice în slavă, să dea drumul glasului său şi să cînte şi el cîntecul de veselie şi dragoste şi mărinimia omenirei—muncă zadarnică. El căzu tremurînd la pămînt şi muri sunînd slab în marea de eter. Muzica de clopote amuţi. De mult, e drept, sunetele se pierduseră în văzduh şi totuşi părea că se mai aude tremurarea unei coarde tainice, nevăzute. Prin case era întunerec, numai ferestrele bisericei străluceau de lumină. Pămîntul se pregătea pentru a 188... oară ca să asculte vorbele de pace, de dragoste, de frăţie. Porţile negre ale clădirei celei vechi se deschiseră scîrţîind. Un grup de soldaţi ieşi sunînd din arme pentru a se împărţi pe la diferite posturi. Din mijlocul lor ieşi unul cu pas măsurat, pe cînd sentinela de mai înainte dispăru în ceaţa învăluită de întuneric, iar ea, ocolind pe după colţul zidului, se depărtă. La postul dinspre apus ieşi din rîndurî un recrut tînăr pentru a lua locul sentinelei de pînă atunci. In mişcările sale se vedea încă stîngăcia ţărănească, chipu-i tînăr păstra încă expresia novicelui, care pentru întîia oară are să ocupe un post responsabil. El se puse cu faţa spre zid şi luă arma la umăr. Făcînd doi pași înainte, se întoarse pe jumătate un loc și se puse alături de sentinela dinainte. * Acesta-i şopti, întoreînd capul spre dinsul, formula obicinuită : «Să te plimbi de-a lungul postului! — Să bagi de seamă ! — Să nu dormi!—Să nu aţipeşti!— zise cel l’alt repede, pe cind recrutul îi sorbea cuvintele, iar în ochii săi albaştri se vedea o întristare adîncă. — înţeles? întrebă fruntaşul.— înţeles, trăiţi! — Deschide-ţi ochii ? zise iar fruntaşul cu asprime, apoi adaose mai blind:—Poate că te temi de stafii ? — Nu, răspunse recrutul, dar nu ştiu ce simt în inimă. — La vorbele astea copilărești, un rîs înfundat răsună între soldaţi.— Băiatu mamei ! mormăi fruntaşul de dispreț şi comandă : — Arma pe’umăru drept! Stînga’n pre! Jur! Marș! Recrutul, rămas singur, luă arma pe* umăr şi-şi începu plimbarea. înăuntru în închisoare, la cel din urmă sunet de clopot, începu o mişcare deosebită, neobicînuită. Ca şi cind sunetul clopotului ar fi adus într’adevăr libertatea pe pămînt, uşile celulelor se deschiseră şi locuitorii loi îmbrăcaţi în mantale lungi, cenuşii, cu pătrate semnificative pe spate,eşiră la iveală, se aşezară în rînd cîte doi şi străbătură gangul cel lung pentru a se duce la biserica luminată; veneau din dreapta şi din stînga, de sus şi de jos şi printre zgomotul paşilor lor se auzea zăngănitul lanţurilor şi al armelor. La intrarea în biserică, valul acesta de oameni palizi se înşirui pe locurile înconjurate cu gratii şi amuţi. Şi acierau obloane de fer şi gratii la ferestre, închisoarea e deşartă. Numai în turnurile de la colţuri, unde sînt celulele arestaţilor deosebiţi, aceştia se plimbă trişti şi întunecaţi, oprindu-se din cînd în cînd îa uşă pentru a prinde cu urechi lacome cîte* un sunet din cîntecul depărtat, care răsună din biserică... Acolo mai este o celulă; în ea zace pe patul tare un bolnav. Gardianul, căruia i s’a adus la cunoştinţă îmbolnăvirea neaşteptată a arestatului, veni la dinsul pe cînd ceilalţi erau duşi la biserică şi aplecîndu-se peste el, i se uită în ochii, cari străluceai de friguri şi stătea ţintiţi în văzduh. — Ivanov, hei Ivanov! strigă gardianul ; el însă remase nemişcat scoţînd numai nişte sunete neînţelese. Glasul îi era aspru, buzele aprinse de friguri se deschideau cu greu. — Mîine la infirmerie ! porunci gardianul și părăsi celula lăsînd un pozitor la ușă.Acesta se uită cu băgare de seamă la bolnav și zise clătinînd din cap:—Hei, vagabondule, te-i fi săturat de cutreerat drumurile! încredințat că nu e nimica de păzit acolo, el se duse la uşa închisă a bisericei pentru a asculta predica, plecîndu-se din cînd la pămînt şi sărutîndu-1. Tăcerea din celulă fu întreruptă numai din cînd în cind de aiurările de friguri ale bolnavului. Era un om încă un bătrîn, voinic şi tare. Aiura trăind din nou trecutul şi în faţă i se oglindeau chinurile lăuntrice. Soarta crudă îşi făcuse cu el un joc răutăcios. Colindase mii de verste, peste dealuri şi ponoare, trecuse prin mii de mii de primejdii, îndurase foamea şi setea, arşiţa şi frigul şi toate astea numai minat de nostalgie, de dorul arzător de a-şi mai vedea o dată satul, întreţinut de nădejdea necurmată de a petrece cu ai sei o lună, o septămînă, o zi numai, de a fi acasă, de a se simţi la locul lui—întîmple-se pe urmă orice, chiar dacă ar trebui să facă iar drumul lung la minele Siberiei. Abia la o sută de veriste de ţelul celei mai arzătoare dorinţi, fusese prins şi băgat în închisoarea asta!.. De o dată trăsăturile bolnavului se schimbară, ochii i se deschiseră mari pieptul îi respira mai liber, gînduri şi icoane mai vesele par a-i cutreera creerul.... Pădurea foşneşte. El cunoaşte foşnetul acesta, înţelege limba pădureî şi a copacilor ei...... Ca de o suflare a primăverei se simte închisul atins, se ridică şi resuflă greu ; ochii se uită cu luare aminte împrejur— de o dată ei strălucesc de bucurie şi necredinţă : el, vagabondul, vecenicul fugar dinaintea legilor aspre ale ţărei, lipsitul de patrie şi de cămin—el vede ceva de necrezut dinaintea sa :.... o uşă deschisă ! Puternicul impuls spre libertate îl face să se scuture de boală. Urmele frigurilor dispar, căci se vede singur şi cu uşa deschisă ........................................................ Recrutul cel tînăr, cu arma pe umăr, se plimbă încolo şi încoace ; dinainte i se întinde o cîmpie largă, tristă, de pe care abia s’a topit zăpada ernei.... El se opreşte lingă zid, pune arma în pămînt şi, rezemîndu-se în ţeavă, se lasă în voia gîndurilor. încă nu poate pricepe ce caută el acolo, în noaptea asta sfîntă, solemnă, cu arma de mină, în zarea astor cîmpii triste.... Abia de scurtă vreme era stăpînul sau propriu, proprietar şi muncitor pe bucata sa de pămînt —şi acum ! Sufletu-i tînăr e plin de frică şi de o groază neînţeleasă, de care nu şi-o poate tălmăci, care-l urmăreşte însă pas cu pas, îl face să-şî critice şi să-şi cumpănească fiecare fapt al sau şistrînge astfel firea slobodă a flăcăului de ţăran în cămaşa de forţă a disciplinei şi a asprului serviciu militar. Acuma însă e singur. Priveliştea tristă deschisă dinaintea ochilor sei şi şueratul vîntului în iarba înaltă a stepei *par a-i adormi şi dinaintea ochilor ,i se ridică icoane de acasă. Şi el îşi vede satul şi acelaş vînt suflă “peste dinsul; biserica e viu luminată şi aci fagii îşi pleacă frunţile peste biserică. .....*..................... Nu departe de locul unde stă recrutul, se arată pe zid un lucru întunecat, e capul unui om, capul vagabondului...... * * * Dangăte de veselie sparg tăcerea nopţei. Uşa închisorei s’a deschis şi procesiunea cu cruci, prapuri, luminări şi icoane şi-a început ocolul. Din biserică resună cîntece... Soldatul se înfioară, îşi ia căciula din cap pentru a se ruga şi a-şi face cruce — şi încremeneşte cu mîna ridicată. Fugarul a dat de pămînt şi caută să ajungă la iarba înaltă a stepei*. — Stai, stai, te rog, stai! strigă soldatul ridicînd înfricoşat arma. Tot ce l’a îngrozit, tot ce l’a speriat şi l’a făcut să tremure — iată totul în chipul acestui fugar. «Serviciu, datorie, respundere!» astea sunt cuvintele grozave ce-i fulgeră prin minte; iute ridică arma şi, închizînd ochii, trage fără să ţintească, cu mîna tremurătoare..... Iar se revarsă peste oraş sunetele clopotelor în acorduri măreţe, vesele şi iar resună tonul slab şi frînt al clopotului din turn, care aspiră la înălţime dar cade la pămînt ca o pasăre cu aripile amorţite. Şi în mijlocul acestora se aude din biserică cîntul solemn, serios al mulţime! în fugă şi strigătul vesel: Christos a înviat! resbate în cîmpie. De o dată—un pocnet de puşcă dincolo de zid şi un sunet slab pare a-i respunde jalnic.... Pentru o clipă totul amuţeşte. Numai ecoul depărtat al împuşcăturei uruie peste cîmpie şi expiră în depărtare. Traducere de H. EDIŢIA A TREIA ULTIME TELEGRAME COLONIA, 13 Ianuarie.— «Gazeta din Colonia» anunţă că prinţul de Bismarck a rugat pe împăratul să-i dea voie, din cauza starei sănătăţei sale, să plece a doua zi de la sosirea sa. îndată după sosirea prinţului la castel, va avea loc un prînz intim cu familia imperială. BERLIN, 13 Ianuarie. — Ziarul «Lokal Anzeiger» află că a doua scrisoare autografă a împăratului către prinţul de Bismarck, scrisoare de care ziarele fac menţiune, a fost redactată în urma unei conferinţe a împăratului cu D. de Caprivi. Se crede că va avea loc de asemenea o schimbare de vederi între D. de Bismarck şi cancelarul. ROMA, 13 Ian.— «Agenţia Ştefani» află din Paris că D. Casimir Périer a remis ambasadei italiene 420,000 franci indemnitate acordată Italienilor maltrataţi la Aigues-Mortes. VIENA, 13 Ianuarie. — Deputatul liberal german Jacques s’a sinucis. PRAGA, 13 Ianuarie.—Procesul Omladinei. Interogatoriul acuzaţilor e terminat, acel al martorilor va începe mîine. VIENA, 13 Ianuarie.—Polit. Corresponded află din Belgrad că cîţiva studenţi din Seoata Superioară au făcut o demonstraţie în faţa palatului regal, au strigat: trăiască constituţia ! Poliţia n’a intervenit, deoarece demonstraţia era inofensivă. Liniştea domneşte peste tot şi afacerile urmează mersul lor normal. BELGRAD, 13 Ianuarie.—Deputaţiunile ţăranilor adunaţi la Belgrad au primit ordin de la prefectul poliţiei D. Mihailovici de a părăsi oraşul în 24 de ore, cea mai mare parte au plecat. ROMA, 13 Ianuarie.—Ştirile din Massa Carrara şi din Sicilia spun că liniştea e perfectă. BERLIN, 13 Ianuarie.—Dieta. D. Heydebrandt a desvoltat interpelarea sa asupra unor condiţiuni la care ar trebui să se subordoneze concluzia tractatelor de comerţ. Ministrul D. Berlepsh a declarat că nu voieşte în acest moment să vorbească la Dieta de tractatul de comerciu cu Rusia. Guvernul nu va încheia decît tractate de comerţ care vor răspunde intereselor esenţiale ale Prusiei şi ale Germaniei, dar e cu neputinţă a face să depindă concluzia unui tractat de comerţ de concesiuni privitoare la etalonul monetar. Orice stat trebue să fie în această privinţă independent şi autonom. Ministrul declară că guvernul are intenţia să convoace o comisiune de anchetă pentru a găsi mijloacele pentru a combate fluctuaţiunile şi scăderea preţului argintului. ROMA, 13 Ianuarie. — Episcopul Zerr din Tiraspol desminte în mod formal în Monitorul din Roma că ar fi însărcinat cu o misiune particulară a guvernului rus; el a venit la Roma numai pentru o vizită. VENEȚIA, 13 Ianuarie. — Se confirmă arestarea comerciantului Ugosohn care a comis în Octombre 1893 la Bucureşti o fraudă de o sută de mii de mărci în paguba casei Luckhaus & C-ie din Remscheid. ROMA, 13 Ianuarie. — Reforma declară că sunt cu totul imaginare svonurile cum că guvernul ar avea intenţiunea să restabilească cursul silit. BARCELONA, 13 Ianuarie.—Guvernatorul civil eşind din casa sa a fost rănit la cap cu o lovitură de pistol, ce i-a tras un zidar, care a declarat că este anarchist. NEAPOLI, 13 Ianuarie. — La Universitate s’au produs azi desordine, din cauza limitării inscripţiilor. Rectorul a închis Universitatea. PAVIA, 13 Ianuarie. — In urma desordinelor comise de studenţi, desordine semnalate ieri, rectorul a închis Universitatea. ROMA 13 Ianuarie. — Ziarele zic că Italia şi Franţa negociază pentru a remite la 28 Februarie ratificată convenţiunei încheiate între ele în privinţa monetei divizionare. VIENA, 13 Ianuarie. — Polit. Correspondez află din Berlin din sursă bine informată că demersul împăratului pe lingă prinţul de Bismarck a produs o vie, şi sinceră bucurie printre patrioţii germani şi printre consilierii coroanei cărora Imperatul le-a comunicat decisiunea sa îndată după realizarea sa. CONTANTINOPOLE, 13 Ianuarie.Știrile ziarelor franceze despre un pretins demers al legațiunei americane în favoarea armenilor este neîntemeiată. ULTIME INNFORMAŢIUNI O palmă administraţiei locale Sub acest titlu citim în Evenimentul: Tribunalul sect. II a pronunţat în ziua de Marţi, 11 Ianuarie, verdictul în procesul locuitorilor din comuna Stînca, acuzaţi de răzvrătire. Verdictul tribunalului a dat deplina dreptate celor zise de noi, cum că locuitorii comunei Stînca au fost victimele urgiei administrative şi că au îndurat cele mai mari mizerii din partea primarului Tătăranu, protejatul lui C. C. Iancu Ventura. Tribunalul a achitat toţi locuitorii în afară de doi, pe cari i-a condamnat pe unul la 10 zile şi pe altul la 20 zile închisoare, fiindcă s’a dovedit că aceştia au lovit pe soldaţii însărcinaţi cu arestarea. Această sentinţă atît de demnă, atît de corectată, nu ie decît o palmă dată de magistratura independentă, uneltirilor şi scîrboaselor ingerinţi ale administraţiei. Timp de trei luni s’a arestat, s’a schinguit, ca pe nişte criminali ordinari, nişte oameni vinovaţi numai de faptul că n’au voit "să se supue ordinelor zapciilor şi să aleagă de primar pe un pungaş ca Tătăranu, omul stăpînirei. Cum rămine astăzi cu arestarea acestor oameni timp de 3 luni în prevenţie, faţă cu tribunalul care i-a achitat? Resvrătiţi oameni, D-lor conservatori, îi aduceţi la desperare, produceţi pretutindeni anarhia în ţară, să nu vă plîngeţi dar, mîine, de resultatele faptelor voastre. Eforia Spitalelor Civile din Bucureşti a primit, sub beneficiu de inventarul, legatul lăsat prin testamentul defunctului Mihail Curui, întocmit din 150.000 lei înscrisuri funciare urbane. Camera a acordat ministrului de justiţie 1500 lei, ca prime cheltueli pentru înmormântarea D-lui V. Tasu, fost membru la Curtea de casaţie.. Astăzi se va sfîrşi de votat, la Cameră, legea reorganizarea ministerului de externe. La ordinea zilei este şi proiectul de lege asupra judecătoriilor comunale şi de ocoale. Se anunţă că ministerul de războiu va cere modificarea mai multor articole din codul de justiţie militară. Proiectul de lege se zice că e gata şi va fi depus la Senat săptămîna viitoare. Numai de nu s’ar modifica în ron articolele studiate sub privegherea lui Jack. Societatea bulgară de cultură şi binefacere Fraternitatea, va da astă seară un hal în sala Băilor Eforiei.