Adevěrul, decembrie 1894 (Anul 7, nr. 2048-2074)
1894-12-08 / nr. 2054
?2 COHFERINTA NTIOHALA dino m m m A. ur x 3®&j*tî â!«ăl itațiv/Mal»'— ISotoii&titwiteu KM»rCiAuEwi.-'- -Sacrifetea Cs»jte®B*eia. ,ți Sr«aete ®«*»evine 3‘5.— K«erii al IMtpomal« ■■ —• tdin scare# eea feriatei. 'Partidul naţional Partidul naţional român 'dinBucovina a început iar sa dea semne deviaţii. In faţa nouăi situaţii ce se va creîa romînilor prin revizuirea legei electorale din Austria, precum şi în faţa atitudine! agresive a liberali ier ns contra romîniior, este foarte firesc ca partidul naţional se giineoU. si. sa pregătească pentru a putea rezista h. jrî t/siei de atacuri ce se prepară, in contra autonomiei Bucovine!. Petru a ne da seama de.importanţa acestei, conferinţî, vom schiţa modul cum. sint organizaţi roimnii bucovineni. Reconstituirea partidului In urma persecuţiilor guvernatorului barou de Pace indrepte in asociaţie cu polonii şi cu liberalii ..evreii.» din Bucovina în contra romîniior, aceştia s’au hotarit in-line să reconstruiască partidul naţional, odinioară, prin 1870, atât de puternic. In 1890 s’au începet primele mişcări naţionale. 1). Grigorcea, un tinăr foarte entuziast, ajutat de tinerimea din Cernăuţi, a agitat prin toate cluburile şi prin toate societăţile romîneşti, reconstituirea partidului. In curind o pleiadă de tineri, în cap cu D-nul Doxufă Hurmuzaki, deputat în Vrana, Morariu, Grigorcea, lauen Sofia si alţii, au reconstituit partidul, aleguid ,de preşedinte pe D. baron da Vasilio, mareşalul ţării şi preşedintele dietei din Bucovina. * Societatea Concordia Odată partidul ’reconstituit, s’a înfiinţat şi o societate politică , Concordia, un fel de club. In primele zile de entuziasm, comitetul partidului n a observat că s’au înscris în club mai mulţi membri români, la relaţii intime ca guvernator, caren’aveau alta sarcină de cit să zădărnicească ori ele scaune serioasă a partidului. La început, însă, aceştia n’au îndrăznit să as mişte, aşa că partidul s’a întărit mult şila alegerile din 1891, dintre 31 deputaţi, s’au ales 16 romini'.' a Gazeta Bucovine! După această primii victorie ,strălucită, partidul »'înfiinţat an 'organ al sfti, Gazeta Bucovinei, priuml ziar politic romînesc în provincii?. Şi prin acest ziar s’a deschis o energiei ' cafmpani'e în contra polonilor, cad voia * ■ anexa rea .Bucovinei la Galiţia şi în conica guvernatorului .Pace. Rezultatul campaniei a fost," că guvernatorul n a mai" putut să stea în Cernăuţi, deşi căuta prinfel de fel de .antrigv să compromită pe fruntaşi! româniior, aşa că iu aceia.. au a fost rechemat şi pus în poziţie sie retragere. A urmat c.:i nou guvernator,.favorabil romîniior. Timp de doi an. .lornsr ii au fost la putere, voeuofoi iu a noduil aiit de ■xx.k' pa i.-r-lîi k-isc. im! i-.ațîonald în*cit .enib.'.u. i i ud i woprius nicim ax n'■■ - o î- ° i •. i os . /c.i.: 'ominitor. Boerii şi ponorul • . Boerii au fost nlurţugisţ.i'de situaţia ce li s’a creat şi n’au mai lucrat nimic in favoarea celor. două sute ,de mii de ţârărani obijdui-.i şi .exploatai! de toate bilele străine. Iar elementele suspecte din societatea Concordia s’au îngrijit ca să intre în bunele graţii ale guvernului. Ie aceasta situaţie au fost surprins! romion (If. noul guvernator Goess, care venise acum un an ca instrucţiuni speciale, ca să distrug., jartimul naţional. Opera de.distrugere *sla început *şi polonii şi liberalii (evreii), încurajații de guvernul central din Viena, și-au ridicat din nou capetele reclamand din nou ștergerea autonomie t Bucovinei si incorporarea si la Galiția. Convocarea Conferinţei Pericolul ce ameninţă acum din nou pe român!, a pus în nedumerire pe tineri, cari în contra sfaturilor suspecte de moderaţie şi prudenţă ale bătrînilor îmbuibatin funcţiuni grase, au hotărît să convoace o conferinţă a partidului naţional, după modelul celor din Sibiu. Convocarea o face societatea politică . Concordia» In fruntea convocatorilor stau D-nii Grigorcea, Dr. I. Zotta, C. Ştefanoviei, etc., înconjuraţi de întreaga tinerime din Cernăuţi. Conferinţa, prima conferinţă politică şi alegătorilor români din Bucovina, se va face Luni. Inf. ŞTIRI MĂRUNTE Liberă practică.—Aflăm că D. Dr. J. Eichen, baum care sî-a făcut studiile de chirurgie dentarâ la facultăţile din Berlin, Chicago şi Paris, a trecut cu un strălucit, succes examenul de liberă practică. D. decan Ur. Măldărescu în numele comisiiineî l’a felicitat într’un mod foarte călduros, urîndu’i succes bun în cariera D-sale. In greşală. — Studenţii Ştefânescu Constantin şi Tudorache Alexandru se întorceau ieri cu trenul de la Buftea, unde fuseseră la vînătoare. Cel dintîîii dintr’înșiî, umblind cu puşca, din nebăgare de seamă a descărcat-o, lovind pe tovarășul său în piciorul sting. Rănitul a fost trimis la spitalul Mavrogheni. Nenorocire. — Fetița Elena, fiica D-luî N. Prohrescu din strada Cameliei, pe cînd se afla alaltăierî singură în casa, a pus mina pe o sticluță în care era acid tenie și neştiind ce e într’însa, a băut. Nenorocita fetiță a murit în chinuri teribile. ** * ’Mim JOUIS DECEMBRE Procesul s’a judecat Lunî în Se* * ghedin şi D. Popovici, primul redactor al ziarului, a fost condamnat la un an şi jumătate de închisoare. El a fost arestat imediat. Monitorul Oficial publică o scrisoare a prinţului Ferdinand adresată D-luî L. Catargiu, prin care donează o sumă de 20.000 lei pentru fondatiunea Carol-Elisabeta. k? Prefectul de Buzau, D. Teodoru, a expulzat cu de la sine putere, pe un lucrător, anume Gobes Ianoş din Buzău, din cauză că ar fi făcut agitaţiuni socialiste. Genele romíne în Budapesta La bursa de cereale din Budapesta s’au vîndut Sîmbătă 3500 hectolitri de grîu românesc cu 5 florin! 35 creiţari hectolitrul.* J#' ■* Agenţia homină ne transmite următoarea telegramă despre dezbaterile urmate în şedinţa de Luni a Camerei ungureşti : Rezoluţiunea D-luî Ivanka privitoare la desfiinţarea avantajelor acordate la intrarea goinelor româneşti, a fost respinsă cu 140 voturi contra 102. Ministrul agriculturei a combătut rezoluţiunea, a declarat că morile îndeplinesc o misiune culturală şi că exportul nu poate fi împedicat cu desevirşire. Ministrul va împedica abuzurile eventuale în privința intrării grânelor. INFORMAŢII! Al Reorganizarea cavalerie! In viitorul buget al ministerului de râs a bolii sau prevăzut următoarele pentru reorganizarea cavaleriei: a) Transformarea a două regimente de călăraşi în regimente de roşiori, astfel că împreună cu cele regimente de roşiori existente să se formeze o divizie de cavalerie cu şease regimente de roşiori. b) Cele două escadroane din Dobrogea s’au transformat în regiment cu două escadroane permanente şi două teritoriale. c) S’a prevăzut tot personalul statului major al cavaleriei, care va avea reşedinţa la Tecuciu. d) S’a complectat statul major al brigadelor de cavalerie, care vor fi compuse astfel: Brigada corpului I de armată din două regimente de călăraşi. Brigada corpului II de armată din trei, Brigada corpului III de armată din trei şi Brigada corpului IV de armată din două regimente de călăraşi. D. maior Jipa a inventat un cort manta în formă conică, compus din şease fâşii de pînză impermeabilă, care serveşte pentru a adăposti şease oameni. Fiecare fâşie serveşte drept o manta deosebită. Această invenţiune prezintată Regelui şi ministerului de războiţi, s’a trimis în studiul comitetului de infanterie al armatei. Ziarele ungureşti ce ne au sosit ieri şi azi, se declară nemulţumite cu decîaraţiunile D-luî Al. Lahovari şi, atacînd pe contele Kalnoky, invită pe guvernul unguresc să ia măsuri energice de represiune ca să împiedice în viitor orice fel de discuţie a cextiunei naţionale in Corpurile legiuitoare romine. Pentru un articol scris asupra procesului memorandului, ziarul sirbesc Zastava din Ungaria a fost dat în judecată. A apărut: Viaţa militarii de Anton Ba-Aa.—Un volum de aproape 200 gini, ilustrat cu 50 de gravuri şi tipărit cu deosebită îngrijire. Preţul unui exemplar 2 lei 50 bani. De vînzare la toate librăriile. Depozitul general la administraţia Adevărului ZDRELEA-MARUNŢELU Desfacerea bandei După aceste tîlhării, care nu le aduseseră în definitiv nici un beneficiu, Zdrelea şi Cimpoeru, fie că crezură că Toboc, Ţugulan şi Girnu nu le aduseseră noroc, fie că fuseră părăsiţi de dînşii spre a se apuca de sigura lor meserie, hoţia de cai, se hotărîră chiar a doua zi, în scop de a face să li se mai piardă urma, să treacă în Vlaşa, cu care ocazie se adăpostiră, în drumul lor, mai iuţim la oarecare Badea din Daditov şi apoiba Marin Purcălău, unde şezură 3 zile, pînă ce afirmă, prin soţia acestuia, că sosise potera în sat, se ascunseră îndată în pădure şi încetul cu încetul se înapoiară spre Gostile, pădurea lor de predilecţie, şi unde mai atrăgea singura prietenie şi protecţiunea lui Nicolae Radu. Satele, înfricoşate de atitea tîlhărie, şi oamenii jefuiţi în continuu de vitele lor, doreau în unanimitate, prinderea cit mai neîntîrziată a acestor tilari. Administraţia uzase toate mijloacele de care putea legalmente dispune pentru a pune mîna pe dinşiî, dar toate fuseseră în zadar. Mulţi particulari, încredinţaţi că de ar da pe Zdrelea şi Gimpoeru şi ceî-l’alţî în mîinele autorităţilor, ar căpăta desigur o recompensă, ce nu li se putea refuza, încercară în tot felul a se pune în contact cu bandiţii pentru a-i atrage între vreo cursă, de unde să nu mai poată scăpa. Intre aceştia fu şi Nae Săvulescu Feraru, care cunoştea bine pe Zdrelea, Cimpoetu şi Cârnu şi care se duse la Goştile Unde, sub masca prieteniei şi a dorinţei de a lucra împreună, le propuse de a comite o tîlhăne sigură in Vlaşca, dîndu-le drept Ioc de întilnire circiuma lui Rădulescu de pe şoseaua Pantelimonuluî, cunoscut tuturor de prin puşcărie. Reuşind a’i atrage în această cursă, Săvulescu îi lăsă bine vin şi, sub cuvînt că merge să aducă o căruţă, se repezi la poliţie, de unde, , pînă să se reîntoarcă cu forţe, pentru a prinde pe tilharî, dinşiî, obosiţi de aşteptare, plecară şi trecură în stuful din bălţile Pantelimonuluî, unde şezură ascunși pînă seara. Atunci se ho- | tărîră a se înapoia iarăși la Gostile. In drumul lor comiseră alte două crime, Gea d’iilita fu: | Tentative de omor asupra sergen- \ tului major Piha Ion Era aproape miezul nopteî, cînd treceau prin | mijlocul satului Pantelimon. De caraulă, în j acea noapte de 7 Aprilie, era locuitorul Ghiţă , Ion Zăblău care, mirat de a vedea la acea oră neobicinuită 3 oameni, din cari doî aveau * puşti şi revolvere, iar al treilea o manta făcută sul după gît, le eşi înainte, spunîndu-le: «cine sînteţi voi, de umblaţi în toiul nopţeî, nu ştiţi ! că nu e voie să treacă nimeni prin sat noaptea ?» ! Drept respuns, tîlhăriî îl înjurară, zicîndu’i I să’şi viză de drum că ’l împuşcă. Convins a- i tonei că »re a face cu niscaî-va făcători de rele, tearaula togi pe drumul cel maî scurt ca să dea de veste gardei. In cale, întrînind pe sergentul I major Pihă Ion, îi spuse despre cei trei oameni şi de ameninţările ce îi făcuseră, astfel că, inapoindu-se amindoî către tilharî, sergentul îi spmă să stea să vadă cine sunt. Zdrelea pe dată trase 6 focuri de revolver asupră’i, rănindu’l din noroire numai puţin la un deget de la mină; iar Gimpoeru, descărcînd şi el puşca asupra sergentului, ii atinse puţin la umăr. Pihă, confient în voinicia sa, sări asupra lui Zdrelea, i apucă de mijloc şi ’1 trinji în şanţul şoselei. Dar aci primi maî multe lovituri în cap cu revolverul gol, de care Zdrelea se servea ca de un ciocan şi, sărindu’i un ajutor şi Cim- i poeru, îl scoase din mîinile sergentului, remă- f nindu’i numai căciula în şanţ, şi o luară amindoi la fugă, urmînd exemplul dat de Nicolae Ciinu care, maî prudent, găsise deja de cuviinţă să se facă nevăzut. Trozmetul armelor de foc atraseră o mulţime de r urne, nimeni însă nu îndrăznea a se împo- trivi tilhanlor, căci trăgeau continuu la focuri şi Zdrelea le mai spunea, depărtindu-se: «întoarceţi-vă înapoi, că vă împuşc, căci eu sunt Zdrelea». Astfel reuşiră a se face nevăzuţi. Sergentul rănit fu ridicat şi condus la spital, unde şezu 12 zile pînă se însănătoşi. întrebaţi asupra comitere! acestei crime, preveniţii Zdrelea şi cu Cimpoeru recunosc ca au sevîrşit-o şi arată în cele maî mici detalii modul cara o executase, adăogînd că fuseseră întovărăşiţi şi de Crinu, fapt de altfel dovedit, atit prin arătările pacientului Pihă Ion, cit şi prin ale martorului Zăblău şi ale oamenilor ce asistaseră la această tragedie. După ce reuşiră a scăpa din mînile caraulei din Pantelimon, în drumul lor spre Gostile sevîrşiră o altă crimă. Tilbăria cu omor asupra lui Niţă liie în dreptul cantonului de lingă linia ferată de la marginea pădurei Cernica, bandiţii se opriră la un puţ pentru ca Zdrelea să’şi spele rana ce’şi făcuse la cap cînd se luptase cu sergentul şi cînd căzuse în şanţ; şi, de teamă ca nu cumva să recească, Cisipperu îi dete căciula sa, ştiind că nu va remine nici el mult timp cu capul gol, căci nu’l costa nimic de a lua pe a primului călător ce ar fi întilnit. In momentul acesta tocmai veneau pe şosea către Bucureşti mai multe care încărcate de crăci. Chirigiii, văzind pe tîlhari la puţ, îi luară deocamdată drept niscaiva elevi de la şcoala silvică, cari umblau în inspecţia pădurei, dar nu întîrziară a se convinge că aveau a face cu nişte adevăraţi Bihari, cări îndată ce se apropiară, Cimpoeru întrebă pe Ioniţă Palovici, conducătorul primei căruţe, că: «de unde sînt şi unde merg?» Dînsul le răspunse că sínt de la Goşteni şi se duce cu »Ifi tovarăşi cu crăci la Bucureşti. «Din cauza voastră nu ne mai putem scoate hrana», replică tilharul, înjurlndu’l, şi trecînd la căruţa a doua, puse mîna In capul chirigiului Niţă Ilie şi’i luă căciula, zicîndu’i: «tu să iei pe a mea cînd vei trece pe la Pantelimon». Păgubaşul dete fuga după tilhar, îl izbi cu biciul şi reuşi a’şi relua căciula. Cimpoeru, înfuriat, nu pregetă a întinde puşca asupră’î şi a trage un foc în el, astfel că renorocitul, rănit de moarte in piept, căzu în mijlocul drumului, vârtindu-se. Tot atunci sări şi Zdrelea asupră’i şi’i smulse căciula ce ţinea încă în mină; apoi trecu la carul al treilea, întinse şi el puşsa asupra chirigiului Dragne Gogan, cerindu’î a se dezbrăca de ipingea. Dînsul, speriat, o luă la fugă, ceea ce văzind tîlharul, trecu la ultima căruţă a bătrînului Nae Gogan, pe care de asemenea îl ameninţă cu puşca să stea pe loc, căci altfel trage în el. Moşul, de groază, se dete în dreapta căruţei şi începu a fugi cît îl ţineau puterile, părăsindu-şî căruţa, în care avea două ipingele, care fură luate de tîlhari. După ce plecară bandiţii, Nae şi Dragne se întoarseră la căruţe şi găsiră pe Ioniţă Palovici stind lingă Niţă Ilie, care se văîta in drum , îl ridicară, il puseră in căruţă şi Palovici plecă cu dinsul înapoi spre casă. Primarul, vestit, li luă declaraţia, îi observă rana şi găsi chiar două alice de iepure, una pe buzele răneî, alta căzută în sinul pacientului, apoi îl trimise la spital, dar după cîteva zile işi dete sfîrşitul. Tîlhăriî, continuîndu’şî drumul, şi ca şi cum ar fi voit a’şî face o fală de amindouă crimele comise şi a sfida satele pe unde treceau, se opriră la casa locuitorului Mihalache Dumitru, la care, găsind uşa deschisă, intrară la dinsul, poruncindu-î să aprinză lampa. Scuzîndu-se din somn şi surprins de această poruncă, omul le respunse că nu are chibrituri. Dinşiî traseră un chibrit şi, după ce aprinseră lampa, scoaseră o bucată de plumb pe care o deteră lui Mihalache, zicîndu-i: «Du-te de o dă la caraule, căci ştim că au puşti, şi să dea cu acest plumb în noi dacă le dă mîna, că noi nu ne temem de nimeni». Mihalache respunse că nu poate merge că e şchiop şi bolnav. Zdrelea îi dete un pumn în nas de îl Umplu de sînge, şi astfel sărmanul plecă şi duse plumbul caraulelor. Diesele vestiră pe primar, care'strinse în igraba oameni şi, alergând cu toţii la casa lui îvihalache să prindă pe tîlhari, nu ’i maî găsirii şi probabil că se depărtaseră mult, căci nu respunseră la două focuri trase de un miliţian in direcţia in care dispăruseră. Această tilhărie cu omor la drumul mare e stabilită în sarcina preveniţilor atit prin mărturisirile lui Cimpoeru că a comis-o, împreună cu Zdrelea, cît şi din arătările pacientului şi mărturisirile lui Palovici, Dragne şi Nae Gogan, cari distrug cu desvelişire încercările lui Zdrelea de a tăgădui participarea sa la crimă (deşi recunoaşte că însoţea pe Cimpoeru), arătîndu-l că el este acela care î l a ameninţat cu puşca, cerindu-le şi luindu-Ie ipingollete. La cîteva zile Zdrelea şi Cimpoeru mai comiseră un alt fapt criminal, tot la drum public. II vom povesti in numărul viitor, cînd vom da şi sfîrşitul actului de acuzaţie. BULETIN ATMOSFERIC Institutul Meteorologie Bucureşti 6 Decembrie 12 ore ziua. Temper, maximă de cri . . . • 15, # minimă de astăzi . . . — 61 Temperatura la noi a variat, între -14’ şi 11— 15. Ern timp închis, astăzi dimineaţa puţină zăpadă, acum cad fulgi mici. Barometrul aproape staţionar. Clima acestei săptâmînî a fost neplăcută în întregimea ei. Primele 2 zile au fost cu totul unite, ploioase, deşi temperatura a fost mult ridicată maî ales Lunî. Ploile din săptămîna precedentă au continuat. Marţi seara a căzut puţină zăpadă. Mercuri timpul s'a răcit maî mult, de Joi înainte ne aflăm în adevărată iarnă. Duminică a fost ziua cea mai friguroasă; termometrul s’a coborît la 11 A Joi. Sîmbătă și Duminică *a fost zile de iarnă. In această din urmă zi a fost ceață și chiciură multă. • Cerul în general a fost acoperit. Soarele a strălucit abia 3 ore jumătate în 4 zile. Zăpada căzută la Bucureşti a avut grosimea de 3 centimetri, care se menţine încă. In ţară şi mai ales în Muntenia a fost mai multă zăpadă. In primele zile a plouat mult în partea de jos a Moldovei. Vîntul dominant a fost cel de la V; a bătut însă şi vînt de la E. . . Barometrul a variat mult în cursul săptămmei. înălțimea barometrică la 0’ . • • 751.0 Temperatura aerului , 0 .& Vîntul liniştit . . . . „ Starea cerului acoperit ..... Scandalurile din Italia Roma, 6 Decembre. — Riforma anunţă că comisiunea Senatului a decis in unanimitate de a nu ţine nici o seamă de documentele Giolitti, atit din cauza conţinutului lor, cit şi din cauza originei lor nemărturisită. Fanfulla află că instrucţia procesului intentat de către D-nul şi d-na Crispi D-luî Giolili se urmăreşte cu activitate; comisiunea de 5 a Camerei şi Taulongo au fost deja interogaţi. D-nul Mirnuscelli a depus azi o plingere in contra D-lui Giolilli pentru că a abuzat de documentele ce’şi procurase. D-nul Brin a adresat alegătorilor săi din Turin o scrisoare, prin care dezaprobă prorogarea Camerei. FOIŢA ZIARULUI ADEVĂRUL u ALEXANDRU SWIENTOCHOWSKI ii îlffi POPORULUI K L E M E X S 13 O BUTA. A doua zi se raspîndi în sat vestea sositei unui medic, care avea să constate starea sănătăţeî locuitorilor, şi a sosire! consilierului ţării, care avea să împartă pomenile adunate in grabă. De aceea se adună dinaintea curiei loereştî o grămada de săraci zdrenţăroşi şi frămîaziţî, aşteptînd ajutor şi sfaturi bune. După înţelegerea cu vechilul, amindoi oamenii s&pinirei hotania ca, înainte de toate, sa facă o revizie a hordeelor. Căsuţa lui Borata statea cea firmîiii pe drumul de la curte; de aceea comixiunea intrară îa dînsai, însoţită de o ceată de nenorociţi. Ond medicul deschise uşa, se desfaşu.ră d'rAr.îm ochilor celor de fată o prives'c duireroasi fzir'o cdae race. Wo W.-w»w 4Í'<i&őaw UTfcí puii uscate, goale, respîndind un miros grozav. Medicul cercetă fetiţa, apoî pe Klemens și se apropie în ele din urmă de culcuşul lui Brzost. —- Bătrînul e mort —- zise el dînd drumul braţului moale al ciobanului. •— Ieri trăia încă «—-zise curelarul, care intrase din odaia sa. — Trebue scos afară «-Zise medicalei eiumează aerul. — Şi ce le lipsesc ăstora * — întrebă consilierul ţării. — Genius epidemicus. Cine poate gîndi aici la vindecare ? dacă ar crea azi cineva din nou, mîine ar fi morţi. La rîndul ei, fu cercetată şi cea-I’altă jumătate a bordelului. — Genius epidemicus — repetă medicul ieşind şi intrînd, urmat de toată lumea, în alt bordeiu. Rezultatul acestei cercetări fu înfiinţarea acestei societăţi, al cărei scop era, de a ajuta pe bolnavi pînă la sosirea unor ajutoare mai mari şi a împărţi merinde pe la cei flămînziţi. Astfel, Boruta şi cu copila sa căpătau oarecare îngrijire. In aceeași zi, trupul lui Brzost fu dus la cimitir. Cînd se bătea capacul sicriului simplu, făcut din scînduri vechi, Klemens, deşteptat o clipă, deschise ochii speriaţi, voi să se scoale, bolborsi ceva şi căzu iar fără cunoştinţă. Cînd îl scoaseră pe bătrîn, numai micul Wicert îl însoţi plîngînd pînă la poartă şi strighîd -» Moşîcule, momelile’! c?oSluriifei,i.Credea el oare că’l va îndupleca sâ se întoarcă CU aceste cuvinte? Să nu creadă însă cititorul cum*va, că după vizita comisiunei condiţiile de train, sau mai bine de boală, ale lui Boruta şi fete! sale s’aîi schimbat cu totul. De loc. O femes, tocmită de «societate» diretica, ce'a dreptul, prin odae, bolnavii fură dezbrăcaţi şi curăţiţi, li se dădu ceva katomel, adus de la spiţeria fabricei, dar de vr’o îngrijire, nici pomeneală. Erau prea din cale afară de mulţi bolnavi în sat şi se temeau de molipsire. Genius epidemicus, fu tălmăcit curînd în nemţeşte şi ieşeşte prin sat şi locuitorii ştiau ce’i ameninţă. Un felcer veni la Neudza, dar acesta vizita bolnavii abia odată pe zi. Şi ce era într’adevăr acest genius epidemicus? Chiar în ziua a cincea după îmbolnăvirea lui Boruta şi fiicei sale, un ochiu pătrunzător putea să vadă pe tot trupul, afară da faţă, aşa numitele ipetechii — la început pete palide, mai apoi din ce în ce mai colorate, roşii, semnul caracteristic al tifosului cu pete, tovarăşul nedespărţit al foametei. După vr’o săptămână, Boruta îşi recă ji pată oarecum cunoştinţa, căci vorbea, însă respunsurile date de dînsul, însoţite de accese violente de friguri, arătau o turburare desevîrşita a minţei, âpe lîngă asta se făcuse aşa de tare *de utreche, îneît glasul cuii^cu mare gresiei? l ar fi demacat. Ia a doua săptâmîni a boalei sale, trupul sǎu părea un stîlp arzînd. Limbî îi era legată, ochi! injectaţi de sînge, glasul horcăitor, gingiile și dinții aveau deasupra un strat negru, lipicios. Zăcea ! tot pe spate, cu ochi! pe jumătate in- ] ehişi, mormăind cuvinte neînțelese. Intr’o stare la fel, poate mai grozavă, se află Marcusia. Bătrînul felcer, care se fălea că cunoaște în deosebi petoeiî, cum numea ele petele, clătina gînditor din cap față cu starea eî. — Dracul să mai știe, care boală nu’î aici, — e o orchestră întreagă. Intr’adevăr, în pieptul semanei copile cînta o orchestră întreagă de tot felul de instrumente vîjiitoare şi şuerătoare. Vreme de două săptămîn! întregea nu’şî veni măcar o dată în fire. Numai din mişcările ei se putea cunoaşte că are dureri grozave de cap şi de piept. Se uscase așa de tare, incît ridicăturile ușoare ale oaselor se întipareau limpede în piele. Femeea care îngrijea de bolnavi zicea, cînd vedea pe mitilica zvîrcolindu-se de o dată : — Sigur că vede moartea. Neliniștea asta încetă, dar o stare de slăbiciune și mai mare cuprindea pe bolnavă văzînd cu ochii. In sfîrşit, felcerul veni într’o zi foarte de dimineață, se uită la copilă și zise către femee : — Şi pa asta poţi s’o scoţi afară. Era moartă. După dispoziţiile* pol’tie! Vito wetotadm& diul începi să bată capacul sicriului. Boruta iar deschise ochi! zăpăciţi, se uită la copilă, păru a înțelege ceva, voi să scoată vreun sunet, dar începu să tușească și căzu iar un aşternut. Pe urmă mormăi multă vreme ceva pentru sine. Pe Marcusia nici măcar Wtceli n’o petrecu la poartă, căci și el zăcea bolnav. Astfel rămase în casă numai Boruta, lipsit de cunoştinţă. Unna-va şi el pe prietenul său şi pe fiica sa ? După două zile de la înmormântarea a doua, felcerul observă o scădere însemnată a frigurilor, o slăbire a roşete petelor şi naduşelor. — Nu vii uşor de hac ăstuia—şopti el. Boruta dormea aproape neîntrerupt şi nu era un somn cu fierbinţeală, care slăbeşte pe om, ci unul adînc şi sănătos. Cam la fiecare trei ceasuri el se deştepta şi rostea cîte o dorinţă după cîte ceva, într’un chip care arăta întoarcerea conştiinţei. încetul cu încetul dispărură de pe buze, limbă şi nas semnele boateî. Asta dură mai bine de o săptămînă. In restimpul acesta se întîmplaseră şi alte schimbări însemnate. Vestea respîndită peste tot despre foametea din Silezia deşteptă în Germania şi peste hotarele eî multă compătimire şi o pornire mărinimoasă. O parte din pomenile adunate ajunse şi la Neudza^ «Societatea de binefacere,» Întemeiată to ftftSawft, de rautw rauft şi scîn^riţi de