Adevěrul, ianuarie 1897 (Anul 10, nr. 2722-2744)

1897-01-15 / nr. 2731

25 Pour la bonne bouche... e rezervată chestia prînzului dat de D. Stoicescu şi plătit de Di­recţia C. F. D. Scorţescu cere ca să-şi dezvolte imediat interpelarea. D. Stoicescu face semn că nu poate răs­punde de­cît mîîne. Opoziţia protestă, face scandal. Atunci se scoală D. Ferechide. — Cum vroiți, D-lor, să vă răspundă D. Stoicescu, cînd e cu bucătura în gură! Jip. --------------------------------------------------------­ Muraview serf­ătorii COPENHAGA, 15 Ianuarie. — Un prînz de adio s’a dat la însărcinatul de afaceri rus în onoarea contelui Muraview. Printre comeseni s’a remarcat: prinţul şi principesa Waldemar, preşedintele consiliului şi diplomaţii. Contele Muraview pleacă mîîne la Viena, de unde va merge la Paris. DIN IAŞI De la corespond, nostru special Descoperirea asasinului D-nei Burgheiea Asasinul D-nă Burgheiea a fost descoperit ieri noapte de către poli­ţia dn Iaşi. El este Nicolae Pirvu. Cînd poliţia a voit să pătrundă în casă, gazda s’a luat la bătaie cu poliţiştii, aşa că Pirvu s’a folosit de învălmăşeală și a dispărut. Se crede însă, că tot nu va scăpa, de­oare­ce poliţia e pe urmele lui. Ramiro. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- INFORMAŢIUNI Alegerea din Galaţi ingerinţele In vederea alegerea de deputat ce se face azi la Galaţi, D. Zorilă, prefectul ju­deţului, şi agenţii poliţieneşti sau dedat la ingerinţele cele mai făţişe şi mai infame. După ce au practicat pe scara cea mai largă spionagiul, au ameninţat cu procese de contravenţie şi tot felul de persecuţii poliţieneşti pe cetăţeni, au terorizat ma­halalele, zbirii au recurs pînă şi la ares­tarea ilegală a alegătorilor cunoscuţi ca opozanţi. Alt procedeu Impopularitatea candidatului guverna­mental, D. Sechiaru, a făcut pe adminis­traţia din Galaţi să recurgă la un alt pro­cedeu : cetăţenii cunoscuţi ca avînd popu­laiste prin mahalale au fost forţaţi să în­soţească pe candidatul D-lui Zorilă în vi­zitele ce făcea şi a-l recomanda alegăto­rilor. Ast­fel e cazul D-lui Isac, antreprenorul hotelului Englitera, care a fost chiemat şi silit să însoţească pe D. Sechiari în ma­halaua Târgului-Nou. Telegrama D-luî Filipescu Toate aceste fapte au făcut pe D. Fi­lipescu să reclame ministrului de interne. La această reclamaţiune, D. Lascar de­legă pe prefect să ancheteze. Acesta, a doua zi, înştiinţează pe D. Fi­lipescu, prin poliţai, că se ţine la dispo­ziţia sa pentru anchetă, care a şi avut loc la orele 4 p. m. Candidatul conservator a citat prefec­tului cazuri precise. Intre altele, a arătat că secretarul comisiei l-a fost dat afară de la o întrunire, unde se prezintase pen­tru a nota numele celor prezenţi. A adus apoi pe un birjar, care a decla­rat prefectului că a auzit el însuşi cum comisarul Constantinescu, pe care l-a con­dus pe la mai mulţi alegători, îi ameninţa să voteze pentru D. Sechiaru. Dar nici Constantinescu, comisarul de la a 3-a, nici Pieptănariu de la 1 a, nici secretarul acestuia, n’au fost măcar sus­pendaţi din posturile ce ocupă, cu toate că vina lor este netăgăduită şi recunos­cută de însuşi prefectul Zorilă. Arestările In privinţa arestărilor ilegale despre cari am vorbit şi într’un număr din urmă, D. N. Filipescu, candidatul conservator, a adresat ministrului de interne următoarea telegramă : « Afi s’a început arestarea alegătorilor bă­nuiţi, sub cuvînt de a se îndeplini amintii ţinute în suspensie, în vederea alegerilor. « Vă citez catul lul Iancu Gheorghiu, con­damnat la 24 Ianuarie 1896 la 30 lei a­­mendă. Vină aţi nu s’a făcut nici un act de urmărire. Acest cetăţean e solvabil. Po­liţia a venit să-l ridice chiar din întrunirea comitetului, de ţi ofeream toţi şi el însuşi ■ să plătească. « Poliţia cutrectă oraşul cu birja, ame­­ninţînd pe alegători.­­Rog luaţi măsuri.» H. Filipescu. Amestecul ministrului Dar. D. Lascar care face paradă de cinste politică şi în jurul circularilor căruia se face atîta reclamă, n’a găsit de cuviinţă să facă alt­ceva de­cît să dea ordin tot prefectului ca să ancheteze. In acelaşi timp, a telegrafiat D-lul Malaxa, fostul primar al Galaţilor, ru­­gîndu-l sa dea tot concursul pentru reuşita lui Sechiari. Şi ministrul nu s’a oprit aci. A în­sărcinat chiar pe D. Paul Statescu, inspector administrativ, să intervină pe lingă D. M.J.ixa ca să-l facă să susţină candidatura lui Sechiari. D. Paul Statescu a sosit în acest­­scop ieri dimineaţă în Galaţi. E constatat deci că ministrul de interne se amestecă direct în alegerea ce se face azi la Galaţi, intervenind cu autoritatea sa pentru reuşita candidatului guvernamental. C. Consfătuirea guvernamentală fixată pentru ieri-seară, a fost aminată. Aict chestiunea de la C. F. cît şi atitudinea extrem de opoziţionistă pe care grupul fletisl a hotărît să o ia faţă de guvernul D-lui Aurelian, au făcut pe miniştri să se gîndească se­rios la o dizolvare a Camerelor. Mulţi deputaţi insă, sînt de părere că mai înainte de dizolvare trebuie să se stabilească o in­telegere intre D. Sturdza şi D. Aurelian. Din a doua mie din volumul Scrisori către iubita, pe care am pus-o în vinzare abia de cite­­va zile, ne mai avînd de­cit un număr foarte restrîns de exemplare, îndemnăm pe amatorii de a-l po­seda, să se grăbească. Fiind­că la prima mie, pentru cetitorii Ade­vărului am redus prețul de la 2 lei la 60 bani, vom continua a oferi acest volum tot cu 60 bani ori­cui ne va prezintă cuponul din Adevărul de cai. „ Ziarele ungureşti vestesc că consiliul comunal din Seghedin, în şedinţa sa de la 10 ianuarie, a hotărît să dea în jude­cată pe Liberalul Găldţean, care, cu ocazia procesului Brenning, a acuzat pe membrii acestui consiliu cum că ar fi fost mituiţi de casa Georgi. Preşedinţia consiliului de miniştri ungar, a intervenit pe lingă ministerul de externe din Viena, cerînd ca la rîndu-i să inter­vină pe lingă guvernul român pentru da­rea în judecată a Liberalului Gălăţean şi a D-lui Malaxa. Se ştie că de mai multă vreme Libera­lul Gălăţean a încetat de a mai apare. Rezumatu­l Proiectul de lege din iniţiativă parlamentară depus de C. F. Grădişteanu, prin care se des­fiinţează rezumatul dezbaterilor pe care îl fac preşedinţii Curţilor cu juri, a fost respins de mai toate secţiile Senatului. Mai toţi avocaţii combat acest proiect de lege pe motiv că dacă s’ar desfiinţa rezumatul, juraţii ar achita şi mai uşor pe criminal. Şi adversarii proiectului de lege sînt de pă­rere că ar trebui, din potrivă, să se ia măsuri pentru ca justiţia juraţilor să fie mai severă. In privinţa proiectului de lege pentru înfiinţare unei societăţi naţionale agricole şi a unor comiţii agricole, proiect întocmit de D. P. S. Aurelian, putem da următoa­rele amănunte: Societatea va avea un număr de 100 de membri activi, dintre cari 60 români sau naturalizaţi români şi 40 străini locu­ind în România; 200 de membri corespon­denţi, dintre cari 120 din ţară şi 80 din străi­nătate. Societatea are de scop de a se o­­cupa cu marile chestiuni privitoare la a­­gricultură. Ea va fi consultată ori de cîte ori ministrul agriculturei va crede de cu­viinţă. Biuroul va fi ales pe un period de 30 ani şi se va compune din : 1 preşedinte, 2 vice­preşedinţi, un secretar­ general şi 2 secretari. Astă-zi se fac următoarele alegeri par­ţiale : Romanaţi: colegiul I de Cameră ; Putna : colegiul I de Cameră; Botoşani: colegiul I de Cameră; Covurlui: colegiul II de Cameră şi Falciu : colegiul III de Cameră. Ia urma concursului depus, următorii studenţi români au fost numiţi interni la spitalele din Paris : D-nii Bacaloglu, intern titular, Stanculeanu, E­­lias, Lustgarten şi Zamfirescu, interni provizori. Mişcarea de la C. F. R. Guvernul este foarte îngrijat de mişcarea de la C. F. Eri abia, s’a putut tranşa chestia gratifica­­ţiilor. Al douilea tablou trimis de D. San­gny D-lui Porumbaru, spre a-l aproba şi din care se scosese toţi inginerii şi nu se lăsase de­cît trei şefi de biurou şi încă vre-o patru func­ţionari cu lefuri mai mari de 300 lei, se ştie că a fost de­ asemenea respins de D. Po­rumbaru. Două demisii Faţă cu acest act al ministrului, D. gene­­ral Falcoianu, preşedintele consiliului de ad­ministraţie, in înţelegere cu D. Sanigny, au fă­cut următoarea operaţie pentru a înlătura pe ministru. Cum, după lege, numai gratificaţiile care trec de 300 lei, au nevoie de aprobarea ministru­lui, au redus gratificaţiile de la 300 în sus la 280—29­3 lei. Ast­fel au menţinut tabloul al douilea şi au şi dat gratificaţiile tuturor celor prevăzuţi în el, chiar şi acelora pe cari D. Po­rumbaru ceruse să-l şteargă. In acelaş timp, D nil Fălcoianu şi Sanigny şi au dat demisiile. Ministrul Ce credeţi că a făcut ministrul ? îndată ce a aflat cele de mai sus, s’a dus la C. F., a cerut ta­bloul al 2-lea, a şters cu mina sa o rezoluţie prin care îl respingea şi a pus o altă rezoluţie prin care aproba tabloul. Şi ast­fel, plecîndu-se din nou în faţa con­ducătorilor C. F., D. Porumbaru a lins unde scuipase. Nu, fără îndoială, D. Porumbaru nu este omul care să rezolve o chestie aşa de impor­tantă ca aceea a C. F. Pe linii Şi, pe cînd se petrece acest fapt la Direcţie, pa­ginii sînt trimişi ca copoii toţi funcţionarii de la serviciile de inspecţie pentru a teroriza pe funcţionarii bănuiţi că ar fi dintre cei ce li sînt hotărîţi a face grevă.­­ Mai mult încă. După cum am spus, toţi pre­ MERCURI 15 IANUARIE 1897 fecţii au primit ordin să spioneze pe funcţio­narii C. F. Cel mai zelos a fost D. Zorilă de la Galaţi. D-sa s-a dus la şeful staţiei şi i-a cerut să-i dea un raport despre starea spiri­telor.. Şeful staţiei Galaţi, i a spus însă pre­fectului să continuie a lucra pentru alegerea care are loc azi. O circulară încă o circulară! Şi asta e războinică de tot. Mititelul Po­rumbiţă, ascuns ca Kîrk Serdar după ieniceri, ameninţă cu baionetele. Citiţi-o şi vă luminaţi: DIRECŢIUNEA C. F. R. CIRCULARĂ către toate organele căilor ferate !Se comunică ordinul D-lui ministru de lucrări publice privitor la agitaţiunea provocată în per­sonal de către cîţi­va instigatori). Vă pun în vedere următorul ordin ce am pri­mit din partea D-lui ministru de lucrări publice cu invitare de a-l aduce la cunoştinţa întregului personal: Domnule Director General, „In momentul cînd guvernul se ocupă cu revi­­­vuirea legei privitoare la impiegaţi căilor ferate „pentru a propune Corpurilor Legiuitoare modifi­­­cări destinate a îmbunătăţi situaţiunea lor ac­­­tuală, afla că cîţi­va instigatori exploatind md­­„­sur de luate contra unor funcţio­nari depărtaţi „din serviciu pentru acte de insubordonare, caută „prin tot felul de apeluri a împinge personalul­­ „căilor ferate la acte de nesupunere către auto­­­ritatea superioară, ba chiar îi îndeamnă a se „concerta intre dinşii pentru a împiedica la un „ mo­ment dat circulaţiunea trenurilor. „Fe lingă măsurile ce s’au luat de guvern pen­­­tru ca med­in moment serviciul comunicaţiunei „pe căile ferate să nu fie întrerupt, vă rog a „pune în vedere tuturor organelor căilor ferate „a nu permite ca asemenea uneltiri culpabile să „pătrundă în personalul staţiunilor, şi a face „direct responsabili pe şefii staţiunilor de ori­ce „act de dezordine ce s’ar intîmpla la personalul „de sub ordinele lor. „ Vă rog a pune asemenea în vederea întregu­lui personal că guvernul este decis a reprima „cu severitate ori­ce mişcare de natură a tulbura „liniştea administraţiei căilor ferate, sau­ a îm­piedica mersul regulat al serviciului11. Ministru, (semnat) Em. Porumbaru Vă comunic că fie­care din şefii direcţi este per­sonal respunzător de executarea acestui ordin şi de luarea măsurilor pentru a menţine disciplina şi buna orînduială între funcţionari. In caz de dezordine, şefii direcţi vor suspenda imediat din s­­erviciu pe cei culpabili, cerînd la nevoie concur-­­ sul autorităţilor administrative locale, cari au pri-­­ mit ordine de a le da tot sprijinul lor. Director general, A. Sanigny. Reforma Cu toate acestea, guvernul tot se ocupă cu studierea cestiunei C. F. Miniştrii şi în special C. V. La­car sînt convinşi că nu mai poate să­­ meargă cu actualul sistem de administraţie al­­ C. F. Comisiu­nea numită ca să studieze reforma lege­ de exploatare a C. F. se întruneşte me­­reu, dar de sigur guvernul nu va fi in stare să prezinte un proiect de lege aşa curtnd. Rep. la Piteşti, d­ată cu Adeverul, numărul din urmă,s’a distribuit un Supliment întitulat:­­ Adeverul asupra celor publicate în ziarul­­ «Adeverul» de Miercuri, 1 Ianuarie, sub f rubrica *Din Piteşti*. Declarăm că această distribuire s’a făcut­­ fără ştirea şi consimţimîntul nostru şi din­­ parte­ ne reprobăm acest fapt incorect. D. Stavri Brătianu a interpelat ieri la Ca­meră pe ministrul de justiţie, în privinţa ares­­tărei ilegale a D-lui Olteanu, ziarist, de către­­ parchetul din Iaşi, în afacerea Harangea. Agitaţia pe care studenţii vor s’o înceapă în chestia Macedoneană e o nouă încurcătură pentru guvern. D. Lascar, ministru de interne, care pe de o parte ar dori să satisfacă ce­rerile macedonenilor în privinţa lui Mărgărit, iar pe de alta să nu dea loc la întruniri şi agitaţii in această chestie, a cerut mai multor studenţi să li prezinte un Memoriu în aceasta pri­vinţă, rugîndu-i în acelaş timp a nu face nici o agitaţie, căci vor fi satis­făcuţi. Aseară a avut loc o întrunire a Ro­­mînilor-macedone ni din Capitală, pentru a alege comitetul de acţiune al societăţei lor. Discuţiunile au fost foarte furtunoase şi era aproape să se nască un scandal. Au fost aleşi în comitetul de acţiune D. V. Urechiă şi alţi cîţi­va liberali, ale căror nume ne scapă. Mai mulţi membri ai societăţei mace­donene au protestat în contra modulul cu totul anti reglementar cu care s’a făcut alegerea comitetului. Cererea D lui Stoicescu de a se amina pentru azi interpelarea D-lui G. Scorţescu, privi­toare la faimosul banchet, a nemulţumit pe unii din deputaţii guvernamentali, cari au înţeles ast­fel că D. Stoicescu nu e de loc curat în această afacere. Imediat după ridicarea şedinței, D. Stoi­­cescu a fost întrebat de cauzele cari l-a fi si­­lit să ceară amînarea interpelărei pe a doua zi, căci D-sa cu cîte­va minute mai înainte declarase că­­ în stare de a răspunde ori­cînd, la interpelarea deputatului de laşi. D. Stoicescu a răspuns că nu teama că nu va putea răspunde acuzaţiunilor ce i le-ar fi adus D. Scorţescu l-a făcut să stăruie, pe lingă biuroul Camerei ca să amine inter- a pelarea pentru azi ci faptul că D-sa doreşte ca, cu ocaziun,a răspunsului ce va face, să aducă tot­ d’o­dată în Parlament mai multe acte compromiţătoare pentru deputatul de Iaşi, ca prin modul acesta să-l facă impo­sibil în faţa Parlamentului şi a ţarei. S-au făcut pe ziua de 15 ianuarie, urmă­toarele numiri şi permutări în personalul re­vizorilor şcolari: D-nul P. D. Pârjcoveanu, licenţiat în litere, actual revizor şcolar al judeţului Mehedinţi, s-a transferat în aceeaşi calitate la jud. Vlaş­­ca, în locul D-lui N­. Velculescu, care trece ca revizor şcolar al Capitalei în locul D lui Că­­pitanovici; C. Protopopescu, actual revizor al jud. Constanţa, în aceeaşi calitate la jud. Ia­lomiţa, în locul D-lui Vasilescu; C. Antones­­cu, revizor al jud. Falciu, în aceeaşi calitate la Constanţa; I. Petrescu, L. Mătăsaru şi C. Vartic, institutori în Iaşi, sînt numiţi revizori şcolari la jud. R.­Sărat, Fălciu şi Suceava; iar D. D. Bung­acanu, institutor în T.­Severin, e însărcinat să gereze afacerile revizoratului şco­lar de Mehedinţi pînă la numirea unui titular. Comitetul de acţiune al Societăţei fun­ţio­­narilor C. F.în unire cu D- Posescu prepară un Memoriu, ca răspuns la uneltirele ingine­rilor refugiaţi în serviciile comerciale de la C. F. R. _____ Chestia prinzului dat de către D. Stoicescu şi plătit din fondurile C. F. plictiseşte foarte mult guvernul. Lucrul este perfect, adevărat şi il V.. fi foarte greu­ guvernului să răs­pundă. De aceea va răpunde D. Stoi­­cescu chiar. D. G. Mîrzescu, ministrul instruc iei pu­blice, care n’a ieşit din casă de două zile fiind bolnav, îşi va relua ocupaţiunile azi. D. Esaro­i-Bacau, senator, îşi va dezvolta Miercuri in Senat interpe­larea in chestia mişcărei funcţiona­rilor de la C. F. D-sa va combate măsurile luate contra semnatarilor Memoriului şi va cere ca guvernul să treacă la ministerul lucrărilor publice administraţia C. F. Un amendament in acest sens, sem­nat de mai mulţi senatori, va fi depus. Starea D-luî Dim. Ghika, preşedintele Se­natului, este foarte gravă. Ori­ce speranţă de însănătoşire este pierdută. Ori, la Senat, D. P. S. Aurelian a avut o lungă convorbire cu D. V. Lascar. Intre altele, au vorbit şi despre afacerea prinzului D-lui Stoicescu. Deflorarea unei minore Un act infam s’a săvîrşit acum cîte­va zile în Capitală. O tînără copilă, în vîrstă de vre­o 13 ani, anume Mariţa, de fel din judeţul Muscel, co­muna Rădişti şi aflată în serviciul unui func­ţionar de pe strada Olimpului, a fost deflorată de un tînăr anume Eustaţiu Constantinescu, fiu de preot, prin ajutorul femeie! Sits, care ţine o casă de prostituţie în strada Egalităţei. * Actul mizerabil s’a săvîrşit în următoarele împrejurări: Tînărul Constantinescu s’a adresat acestei femei plătindu-i 50 de lei, dacă va putea a­­trage la sine pe fata Mariţa. Femeia a smorit pe fată, atrăgînd-o sub di­ferite pretexte în casa sa, unde a dat o pe mîna lui Constantinescu. Apoi a mai dat o şi la alţi trei bărbaţi, tot în noaptea de Vineri spre Sîmbătă. * Poliţia, aflînd ticăloşia şi transportîndu-se imediat la casa prostituatei Sits, a constatat faptele. Copila e în vîrstă de trei­spre­zece ani şi proxeneta avea de gînd să o speculeze. * Poliţia a arestat atît pe proxenetă, care va fi înaintată parchetului, cît şi pe minoră. V. ES­C­O­URI Din ţară ! Societatea „Junimea studioasă me­dicală“ va ţine Miercuri, 15 Ianuarie, orele 7 seara, şedinţa extra­ordinară, în localul său din Str. Sfinţilor, No. 16. La ordinea zilei : Complectarea comitetului.­­ „Lumina“ este numele unei societăţi de ajutor reciproc a lucrătorilor tipografi din Galaţi. Scopul societăţei este îmbunătăţirea stării în general a lucrătorilor de aoi şi aju­torarea între membri în cazuri de boală şi lipsă de lucru. ......... O parte dintre familiile enoriaşilor parohien­ din comuna Vişina, judeţul Roma­naţi, contribuind cu din al lor obol cu cîte 15 lei 50 bani pentru cumpărarea cărţilor nece­sare bisericei, se aduc cele mai vii mulţumiri D-lor: Ion Panait şi soţiei sale Stanca ; Dincă Bou şi soţiei sale D-tra; Marin Neîcu şi soţiei sale Maria; Dinu Radu Simion şi soţiei sale Floarea ; Tudor Stoian Bostangiu şi soţiei sale Dumitra ; Stan Rădoi Pavel şi soţiei sale Ioa­na ; Ion Smaranda şi soţiei sale Ioana; Cos­­tache Matei şi soţiei sale Stanca; Marin Găr­­coveanu şi soţiei sale Teodora; Marin Rusă­­nescu şi soţiei sale Ioana; Marin Crăciun şi soţiei sale Andreica; Oprea Medeleţ şi soţiei sale Niţa; Stan Irimin şi soţiei sale Angh­e­­lina; Nicolae Fica şi soţiei sala Maria şi Ilie Nane cu soţia sa Marica.­­I... Cetiţi Povestea Vorbei, revistă literară săptămînală. Colaboratori : Al. Vlahuţăi, Gh. Coşbuc, D. Teleor, Artur Stavri, Ion Gorun, St. Basara­­beanu, St. Tomşa, St. Iosif, Vasile Fop, Steuer­­man, Murim, Marion şi alţii. 15 bani numărul. Abonamentul 8 lei pe an. Apare în fie­care toui. 600—24 e teatrele De trei zile, a început să dea reprezin­ţie în Teatrul Lyric trupa germană de drame şi comedii de sub direcţia D-luî Eger. Pînă acum n’am putut remarca de­cît ne­regulă în reprezintare. Antracte nesfîrşite, re­prezintaţiile începute tirziu. Afară de aceasta, trupa D lui Eger, cel pu­ţin aşa cum s’a prezintat la primele repre­­zintaţii, nu este trupă pentru Bucureşti. Dacă sîntem în Orient, asta nu însemnează că pot să joace la noi trupele cari joacă în Serbia şi Bulgaria. Noi avem un Teatru serios şi ştim ce în­semnează o reprezintaţie artistică. A trecut de mult vremea de cînd la Bucu­rești se putea prezintă ori­ce trupă. Afară de aceasta, nu mai e permis să se joace în București piesele fără decorurile tre­buincioase.* Impresariul Dor­val, căruia îi datorim deja un număr foarte respectabil de încîntătoare serate, mai ales reprezintaţiilor artiştilor de la Co­media Franceză, va veni în curînd a ne da o serie de spectacole cu D-na Marie Magnier, graţioasa şi frumoasa artistă franceză. Marie Magnier, al căreia joc plin de farmec și de veselie, au făcut din dînsa o artistă de primul rînd, va interpreta rolurile pe cari le-a creiat sau jucat la Paris. Repertoriul acestui tiumeü coprinde: Doctoresse, Les Menagcs Parisiens, La Puppillonne, Mon­sieur Chasse, La Petite marquise, etc. Va fi o adevărată serbare artistică, care ne va fi of­ri­t de frum­ossa D-nă Magnier, care a ales unele din bucăţile c­e mai bune ale autorilor cei mai apliudaţi. K Drk­A 111 Muraview la Berlin BERLIN, 13 Ianuarie.—Se asigură în mod pozitiv că o comunicare oficială, venind din Petersburg, zice că contele Muraview va sosi la sfirșitul lui Ianuarie la Berlin și va face aci o ședer­e scurtă spre a fi primit de împă­ratul. :T—-------­ Camera franceză PARIS, 13 Ianuarie.—Camera deputaților.— La reluarea discuției proiectului de lege asu­pra zaharurilor, Camera a decis cu 282 voturi, contra 232, de a lua in consideraţie un con­tra-proiect al D-lui Siegfried, redatînd cu un sfert taxa de consumaţiune asupra zahărurilor. Acest contra proiect s’a trimes comisiua ei. CIUM­A SUEZ, 13 Ianuarie.—Doctorii comisiunei sa­nitare speciale, însoţiţi de delegaul francez, au plecat la staţiunile de carantină ale coastei Sinai, spre a lua măsuri în contra ciumei. Ultime formaţiuni Alegerea de la Botoşani Cama cartă!.— Banchetul.— La club.— Concluzia. La Botoşani, junimiştii, din ordinul D-luî Carp, fac tot felul de comedii. Ei duc o luptă teribilă în contra D-lui G. Panu, care candidează la colegiul I de Senat, deşi conservatorii şi radicalii, după învo­iala avută cu junimiştii, dau concursul lor D-luî P. Carp, care candidează la cole­giul I de Cameră. Cauza certei D. P. P. Carp e furios pe D. Panu că s’a unit cu conservatorii şi nu a făcut a­­lianţă cu D-sa, pentru ca ast­fel să-l fi­ pus in situaţie de a impune ori­ce condiţii ar fi voit conservatorilor. Pină acum D. P. P. Carp a tăcut, dar alegerea de la Botoşani, unde s’a întîlnit cu D. G. Panu, i-a procurat ocazia de a-şi da pe faţă furia. Banchetul Mai întîi, împăciuitorul Europei a cerut ca banchetul pe care hotărîse clubul conservator din localitate să-l dea in onoarea ambilor candidaţi să fie dat numai în onoarea D-sale. Iar D. Panu, dacă vrea, să asiste c­a simplu manifestant pentru slăvirea şefului junimiştilor şi să nu ia cuvîntul. Această condiţie, spunea D. Carp că o pune pentru a nu se ciocni acolo idei contrarii. La club Cînd s’a anunţat clubului conser­vator din Botoşani condiţiile D-lui P. P. Carp, a izbucnit o adevărată fur­tună, şi conser­vatorii şi radicalii au vroit să rupă relaţiile cu D. P. P. Carp. Atît conducătorii conservatorilor de la Cintru cit şi D. G. Panu însă­­ a sfătuit să respecte angajamentele luate şi ast­fel s-au liniştit lucrurile. Clubul a luat insă hotărirea să dea două banchete : unul D-lui P. P. Carp aseară şi al al D-lui G. Panu. Mier­curi seară. Concluzia este că D. P. P. Carp dă încă odată dovadă că nu se poate face casă cu D-sa. Şeful junimiştilor vrea cu ori­ce preţ ca toată lumea să asculte de ordinele sale. Şi candidatura la Botoşani nu şi-a pus o şi n’a ţinut cu ori­ce preţ să i se admită, de cît numai pentru a avea ocazia să lo­vească în şeful radicalilor, a căruia can­didatură la colegiul I ia de Botoşani se a­­nunţase mai de mult. Şi din toate acestea se degajează încă odată adevărul că democraţii nu pot să stea alături cu duşmanii ideilor democra­tice. Rep.­ ­lAseară, Direcţia 1 S. A.® a distribuit­­gra­tificaţiile funcţionarilor cu lefuri mai­­ mici de trei sute lei pe lună. Concluzia

Next