Adevěrul, ianuarie 1897 (Anul 10, nr. 2722-2744)
1897-01-15 / nr. 2731
25 Pour la bonne bouche... e rezervată chestia prînzului dat de D. Stoicescu şi plătit de Direcţia C. F. D. Scorţescu cere ca să-şi dezvolte imediat interpelarea. D. Stoicescu face semn că nu poate răspunde decît mîîne. Opoziţia protestă, face scandal. Atunci se scoală D. Ferechide. — Cum vroiți, D-lor, să vă răspundă D. Stoicescu, cînd e cu bucătura în gură! Jip. -------------------------------------------------------- Muraview serfătorii COPENHAGA, 15 Ianuarie. — Un prînz de adio s’a dat la însărcinatul de afaceri rus în onoarea contelui Muraview. Printre comeseni s’a remarcat: prinţul şi principesa Waldemar, preşedintele consiliului şi diplomaţii. Contele Muraview pleacă mîîne la Viena, de unde va merge la Paris. DIN IAŞI De la corespond, nostru special Descoperirea asasinului D-nei Burgheiea Asasinul D-nă Burgheiea a fost descoperit ieri noapte de către poliţia dn Iaşi. El este Nicolae Pirvu. Cînd poliţia a voit să pătrundă în casă, gazda s’a luat la bătaie cu poliţiştii, aşa că Pirvu s’a folosit de învălmăşeală și a dispărut. Se crede însă, că tot nu va scăpa, deoarece poliţia e pe urmele lui. Ramiro. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- INFORMAŢIUNI Alegerea din Galaţi ingerinţele In vederea alegerea de deputat ce se face azi la Galaţi, D. Zorilă, prefectul judeţului, şi agenţii poliţieneşti sau dedat la ingerinţele cele mai făţişe şi mai infame. După ce au practicat pe scara cea mai largă spionagiul, au ameninţat cu procese de contravenţie şi tot felul de persecuţii poliţieneşti pe cetăţeni, au terorizat mahalalele, zbirii au recurs pînă şi la arestarea ilegală a alegătorilor cunoscuţi ca opozanţi. Alt procedeu Impopularitatea candidatului guvernamental, D. Sechiaru, a făcut pe administraţia din Galaţi să recurgă la un alt procedeu : cetăţenii cunoscuţi ca avînd populaiste prin mahalale au fost forţaţi să însoţească pe candidatul D-lui Zorilă în vizitele ce făcea şi a-l recomanda alegătorilor. Astfel e cazul D-lui Isac, antreprenorul hotelului Englitera, care a fost chiemat şi silit să însoţească pe D. Sechiari în mahalaua Târgului-Nou. Telegrama D-luî Filipescu Toate aceste fapte au făcut pe D. Filipescu să reclame ministrului de interne. La această reclamaţiune, D. Lascar delegă pe prefect să ancheteze. Acesta, a doua zi, înştiinţează pe D. Filipescu, prin poliţai, că se ţine la dispoziţia sa pentru anchetă, care a şi avut loc la orele 4 p. m. Candidatul conservator a citat prefectului cazuri precise. Intre altele, a arătat că secretarul comisiei l-a fost dat afară de la o întrunire, unde se prezintase pentru a nota numele celor prezenţi. A adus apoi pe un birjar, care a declarat prefectului că a auzit el însuşi cum comisarul Constantinescu, pe care l-a condus pe la mai mulţi alegători, îi ameninţa să voteze pentru D. Sechiaru. Dar nici Constantinescu, comisarul de la a 3-a, nici Pieptănariu de la 1 a, nici secretarul acestuia, n’au fost măcar suspendaţi din posturile ce ocupă, cu toate că vina lor este netăgăduită şi recunoscută de însuşi prefectul Zorilă. Arestările In privinţa arestărilor ilegale despre cari am vorbit şi într’un număr din urmă, D. N. Filipescu, candidatul conservator, a adresat ministrului de interne următoarea telegramă : « Afi s’a început arestarea alegătorilor bănuiţi, sub cuvînt de a se îndeplini amintii ţinute în suspensie, în vederea alegerilor. « Vă citez catul lul Iancu Gheorghiu, condamnat la 24 Ianuarie 1896 la 30 lei amendă. Vină aţi nu s’a făcut nici un act de urmărire. Acest cetăţean e solvabil. Poliţia a venit să-l ridice chiar din întrunirea comitetului, de ţi ofeream toţi şi el însuşi ■ să plătească. « Poliţia cutrectă oraşul cu birja, ameninţînd pe alegători.Rog luaţi măsuri.» H. Filipescu. Amestecul ministrului Dar. D. Lascar care face paradă de cinste politică şi în jurul circularilor căruia se face atîta reclamă, n’a găsit de cuviinţă să facă altceva decît să dea ordin tot prefectului ca să ancheteze. In acelaşi timp, a telegrafiat D-lul Malaxa, fostul primar al Galaţilor, rugîndu-l sa dea tot concursul pentru reuşita lui Sechiari. Şi ministrul nu s’a oprit aci. A însărcinat chiar pe D. Paul Statescu, inspector administrativ, să intervină pe lingă D. M.J.ixa ca să-l facă să susţină candidatura lui Sechiari. D. Paul Statescu a sosit în acestscop ieri dimineaţă în Galaţi. E constatat deci că ministrul de interne se amestecă direct în alegerea ce se face azi la Galaţi, intervenind cu autoritatea sa pentru reuşita candidatului guvernamental. C. Consfătuirea guvernamentală fixată pentru ieri-seară, a fost aminată. Aict chestiunea de la C. F. cît şi atitudinea extrem de opoziţionistă pe care grupul fletisl a hotărît să o ia faţă de guvernul D-lui Aurelian, au făcut pe miniştri să se gîndească serios la o dizolvare a Camerelor. Mulţi deputaţi insă, sînt de părere că mai înainte de dizolvare trebuie să se stabilească o intelegere intre D. Sturdza şi D. Aurelian. Din a doua mie din volumul Scrisori către iubita, pe care am pus-o în vinzare abia de citeva zile, ne mai avînd decit un număr foarte restrîns de exemplare, îndemnăm pe amatorii de a-l poseda, să se grăbească. Fiindcă la prima mie, pentru cetitorii Adevărului am redus prețul de la 2 lei la 60 bani, vom continua a oferi acest volum tot cu 60 bani oricui ne va prezintă cuponul din Adevărul de cai. „ Ziarele ungureşti vestesc că consiliul comunal din Seghedin, în şedinţa sa de la 10 ianuarie, a hotărît să dea în judecată pe Liberalul Găldţean, care, cu ocazia procesului Brenning, a acuzat pe membrii acestui consiliu cum că ar fi fost mituiţi de casa Georgi. Preşedinţia consiliului de miniştri ungar, a intervenit pe lingă ministerul de externe din Viena, cerînd ca la rîndu-i să intervină pe lingă guvernul român pentru darea în judecată a Liberalului Gălăţean şi a D-lui Malaxa. Se ştie că de mai multă vreme Liberalul Gălăţean a încetat de a mai apare. Rezumatul Proiectul de lege din iniţiativă parlamentară depus de C. F. Grădişteanu, prin care se desfiinţează rezumatul dezbaterilor pe care îl fac preşedinţii Curţilor cu juri, a fost respins de mai toate secţiile Senatului. Mai toţi avocaţii combat acest proiect de lege pe motiv că dacă s’ar desfiinţa rezumatul, juraţii ar achita şi mai uşor pe criminal. Şi adversarii proiectului de lege sînt de părere că ar trebui, din potrivă, să se ia măsuri pentru ca justiţia juraţilor să fie mai severă. In privinţa proiectului de lege pentru înfiinţare unei societăţi naţionale agricole şi a unor comiţii agricole, proiect întocmit de D. P. S. Aurelian, putem da următoarele amănunte: Societatea va avea un număr de 100 de membri activi, dintre cari 60 români sau naturalizaţi români şi 40 străini locuind în România; 200 de membri corespondenţi, dintre cari 120 din ţară şi 80 din străinătate. Societatea are de scop de a se ocupa cu marile chestiuni privitoare la agricultură. Ea va fi consultată ori de cîte ori ministrul agriculturei va crede de cuviinţă. Biuroul va fi ales pe un period de 30 ani şi se va compune din : 1 preşedinte, 2 vicepreşedinţi, un secretar general şi 2 secretari. Astă-zi se fac următoarele alegeri parţiale : Romanaţi: colegiul I de Cameră ; Putna : colegiul I de Cameră; Botoşani: colegiul I de Cameră; Covurlui: colegiul II de Cameră şi Falciu : colegiul III de Cameră. Ia urma concursului depus, următorii studenţi români au fost numiţi interni la spitalele din Paris : D-nii Bacaloglu, intern titular, Stanculeanu, Elias, Lustgarten şi Zamfirescu, interni provizori. Mişcarea de la C. F. R. Guvernul este foarte îngrijat de mişcarea de la C. F. Eri abia, s’a putut tranşa chestia gratificaţiilor. Al douilea tablou trimis de D. Sangny D-lui Porumbaru, spre a-l aproba şi din care se scosese toţi inginerii şi nu se lăsase decît trei şefi de biurou şi încă vre-o patru funcţionari cu lefuri mai mari de 300 lei, se ştie că a fost de asemenea respins de D. Porumbaru. Două demisii Faţă cu acest act al ministrului, D. general Falcoianu, preşedintele consiliului de administraţie, in înţelegere cu D. Sanigny, au făcut următoarea operaţie pentru a înlătura pe ministru. Cum, după lege, numai gratificaţiile care trec de 300 lei, au nevoie de aprobarea ministrului, au redus gratificaţiile de la 300 în sus la 280—293 lei. Astfel au menţinut tabloul al douilea şi au şi dat gratificaţiile tuturor celor prevăzuţi în el, chiar şi acelora pe cari D. Porumbaru ceruse să-l şteargă. In acelaş timp, D nil Fălcoianu şi Sanigny şi au dat demisiile. Ministrul Ce credeţi că a făcut ministrul ? îndată ce a aflat cele de mai sus, s’a dus la C. F., a cerut tabloul al 2-lea, a şters cu mina sa o rezoluţie prin care îl respingea şi a pus o altă rezoluţie prin care aproba tabloul. Şi astfel, plecîndu-se din nou în faţa conducătorilor C. F., D. Porumbaru a lins unde scuipase. Nu, fără îndoială, D. Porumbaru nu este omul care să rezolve o chestie aşa de importantă ca aceea a C. F. Pe linii Şi, pe cînd se petrece acest fapt la Direcţie, paginii sînt trimişi ca copoii toţi funcţionarii de la serviciile de inspecţie pentru a teroriza pe funcţionarii bănuiţi că ar fi dintre cei ce li sînt hotărîţi a face grevă. Mai mult încă. După cum am spus, toţi pre MERCURI 15 IANUARIE 1897 fecţii au primit ordin să spioneze pe funcţionarii C. F. Cel mai zelos a fost D. Zorilă de la Galaţi. D-sa s-a dus la şeful staţiei şi i-a cerut să-i dea un raport despre starea spiritelor.. Şeful staţiei Galaţi, i a spus însă prefectului să continuie a lucra pentru alegerea care are loc azi. O circulară încă o circulară! Şi asta e războinică de tot. Mititelul Porumbiţă, ascuns ca Kîrk Serdar după ieniceri, ameninţă cu baionetele. Citiţi-o şi vă luminaţi: DIRECŢIUNEA C. F. R. CIRCULARĂ către toate organele căilor ferate !Se comunică ordinul D-lui ministru de lucrări publice privitor la agitaţiunea provocată în personal de către cîţiva instigatori). Vă pun în vedere următorul ordin ce am primit din partea D-lui ministru de lucrări publice cu invitare de a-l aduce la cunoştinţa întregului personal: Domnule Director General, „In momentul cînd guvernul se ocupă cu revivuirea legei privitoare la impiegaţi căilor ferate „pentru a propune Corpurilor Legiuitoare modificări destinate a îmbunătăţi situaţiunea lor actuală, afla că cîţiva instigatori exploatind md„sur de luate contra unor funcţionari depărtaţi „din serviciu pentru acte de insubordonare, caută „prin tot felul de apeluri a împinge personalul „căilor ferate la acte de nesupunere către autoritatea superioară, ba chiar îi îndeamnă a se „concerta intre dinşii pentru a împiedica la un „ moment dat circulaţiunea trenurilor. „Fe lingă măsurile ce s’au luat de guvern pentru ca medin moment serviciul comunicaţiunei „pe căile ferate să nu fie întrerupt, vă rog a „pune în vedere tuturor organelor căilor ferate „a nu permite ca asemenea uneltiri culpabile să „pătrundă în personalul staţiunilor, şi a face „direct responsabili pe şefii staţiunilor de orice „act de dezordine ce s’ar intîmpla la personalul „de sub ordinele lor. „ Vă rog a pune asemenea în vederea întregului personal că guvernul este decis a reprima „cu severitate orice mişcare de natură a tulbura „liniştea administraţiei căilor ferate, sau a împiedica mersul regulat al serviciului11. Ministru, (semnat) Em. Porumbaru Vă comunic că fiecare din şefii direcţi este personal respunzător de executarea acestui ordin şi de luarea măsurilor pentru a menţine disciplina şi buna orînduială între funcţionari. In caz de dezordine, şefii direcţi vor suspenda imediat din serviciu pe cei culpabili, cerînd la nevoie concur- sul autorităţilor administrative locale, cari au pri- mit ordine de a le da tot sprijinul lor. Director general, A. Sanigny. Reforma Cu toate acestea, guvernul tot se ocupă cu studierea cestiunei C. F. Miniştrii şi în special C. V. Lacar sînt convinşi că nu mai poate să meargă cu actualul sistem de administraţie al C. F. Comisiunea numită ca să studieze reforma lege de exploatare a C. F. se întruneşte mereu, dar de sigur guvernul nu va fi in stare să prezinte un proiect de lege aşa curtnd. Rep. la Piteşti, dată cu Adeverul, numărul din urmă,s’a distribuit un Supliment întitulat: Adeverul asupra celor publicate în ziarul «Adeverul» de Miercuri, 1 Ianuarie, sub f rubrica *Din Piteşti*. Declarăm că această distribuire s’a făcut fără ştirea şi consimţimîntul nostru şi din parte ne reprobăm acest fapt incorect. D. Stavri Brătianu a interpelat ieri la Cameră pe ministrul de justiţie, în privinţa arestărei ilegale a D-lui Olteanu, ziarist, de către parchetul din Iaşi, în afacerea Harangea. Agitaţia pe care studenţii vor s’o înceapă în chestia Macedoneană e o nouă încurcătură pentru guvern. D. Lascar, ministru de interne, care pe de o parte ar dori să satisfacă cererile macedonenilor în privinţa lui Mărgărit, iar pe de alta să nu dea loc la întruniri şi agitaţii in această chestie, a cerut mai multor studenţi să li prezinte un Memoriu în aceasta privinţă, rugîndu-i în acelaş timp a nu face nici o agitaţie, căci vor fi satisfăcuţi. Aseară a avut loc o întrunire a Romînilor-macedone ni din Capitală, pentru a alege comitetul de acţiune al societăţei lor. Discuţiunile au fost foarte furtunoase şi era aproape să se nască un scandal. Au fost aleşi în comitetul de acţiune D. V. Urechiă şi alţi cîţiva liberali, ale căror nume ne scapă. Mai mulţi membri ai societăţei macedonene au protestat în contra modulul cu totul anti reglementar cu care s’a făcut alegerea comitetului. Cererea D lui Stoicescu de a se amina pentru azi interpelarea D-lui G. Scorţescu, privitoare la faimosul banchet, a nemulţumit pe unii din deputaţii guvernamentali, cari au înţeles astfel că D. Stoicescu nu e de loc curat în această afacere. Imediat după ridicarea şedinței, D. Stoicescu a fost întrebat de cauzele cari l-a fi silit să ceară amînarea interpelărei pe a doua zi, căci D-sa cu cîteva minute mai înainte declarase că în stare de a răspunde oricînd, la interpelarea deputatului de laşi. D. Stoicescu a răspuns că nu teama că nu va putea răspunde acuzaţiunilor ce i le-ar fi adus D. Scorţescu l-a făcut să stăruie, pe lingă biuroul Camerei ca să amine inter- a pelarea pentru azi ci faptul că D-sa doreşte ca, cu ocaziun,a răspunsului ce va face, să aducă tot d’odată în Parlament mai multe acte compromiţătoare pentru deputatul de Iaşi, ca prin modul acesta să-l facă imposibil în faţa Parlamentului şi a ţarei. S-au făcut pe ziua de 15 ianuarie, următoarele numiri şi permutări în personalul revizorilor şcolari: D-nul P. D. Pârjcoveanu, licenţiat în litere, actual revizor şcolar al judeţului Mehedinţi, s-a transferat în aceeaşi calitate la jud. Vlaşca, în locul D-lui N. Velculescu, care trece ca revizor şcolar al Capitalei în locul D lui Căpitanovici; C. Protopopescu, actual revizor al jud. Constanţa, în aceeaşi calitate la jud. Ialomiţa, în locul D-lui Vasilescu; C. Antonescu, revizor al jud. Falciu, în aceeaşi calitate la Constanţa; I. Petrescu, L. Mătăsaru şi C. Vartic, institutori în Iaşi, sînt numiţi revizori şcolari la jud. R.Sărat, Fălciu şi Suceava; iar D. D. Bungacanu, institutor în T.Severin, e însărcinat să gereze afacerile revizoratului şcolar de Mehedinţi pînă la numirea unui titular. Comitetul de acţiune al Societăţei funţionarilor C. F.în unire cu D- Posescu prepară un Memoriu, ca răspuns la uneltirele inginerilor refugiaţi în serviciile comerciale de la C. F. R. _____ Chestia prinzului dat de către D. Stoicescu şi plătit din fondurile C. F. plictiseşte foarte mult guvernul. Lucrul este perfect, adevărat şi il V.. fi foarte greu guvernului să răspundă. De aceea va răpunde D. Stoicescu chiar. D. G. Mîrzescu, ministrul instruc iei publice, care n’a ieşit din casă de două zile fiind bolnav, îşi va relua ocupaţiunile azi. D. Esaroi-Bacau, senator, îşi va dezvolta Miercuri in Senat interpelarea in chestia mişcărei funcţionarilor de la C. F. D-sa va combate măsurile luate contra semnatarilor Memoriului şi va cere ca guvernul să treacă la ministerul lucrărilor publice administraţia C. F. Un amendament in acest sens, semnat de mai mulţi senatori, va fi depus. Starea D-luî Dim. Ghika, preşedintele Senatului, este foarte gravă. Orice speranţă de însănătoşire este pierdută. Ori, la Senat, D. P. S. Aurelian a avut o lungă convorbire cu D. V. Lascar. Intre altele, au vorbit şi despre afacerea prinzului D-lui Stoicescu. Deflorarea unei minore Un act infam s’a săvîrşit acum cîteva zile în Capitală. O tînără copilă, în vîrstă de vreo 13 ani, anume Mariţa, de fel din judeţul Muscel, comuna Rădişti şi aflată în serviciul unui funcţionar de pe strada Olimpului, a fost deflorată de un tînăr anume Eustaţiu Constantinescu, fiu de preot, prin ajutorul femeie! Sits, care ţine o casă de prostituţie în strada Egalităţei. * Actul mizerabil s’a săvîrşit în următoarele împrejurări: Tînărul Constantinescu s’a adresat acestei femei plătindu-i 50 de lei, dacă va putea atrage la sine pe fata Mariţa. Femeia a smorit pe fată, atrăgînd-o sub diferite pretexte în casa sa, unde a dat o pe mîna lui Constantinescu. Apoi a mai dat o şi la alţi trei bărbaţi, tot în noaptea de Vineri spre Sîmbătă. * Poliţia, aflînd ticăloşia şi transportîndu-se imediat la casa prostituatei Sits, a constatat faptele. Copila e în vîrstă de treisprezece ani şi proxeneta avea de gînd să o speculeze. * Poliţia a arestat atît pe proxenetă, care va fi înaintată parchetului, cît şi pe minoră. V. ESCOURI Din ţară ! Societatea „Junimea studioasă medicală“ va ţine Miercuri, 15 Ianuarie, orele 7 seara, şedinţa extraordinară, în localul său din Str. Sfinţilor, No. 16. La ordinea zilei : Complectarea comitetului. „Lumina“ este numele unei societăţi de ajutor reciproc a lucrătorilor tipografi din Galaţi. Scopul societăţei este îmbunătăţirea stării în general a lucrătorilor de aoi şi ajutorarea între membri în cazuri de boală şi lipsă de lucru. ......... O parte dintre familiile enoriaşilor parohien din comuna Vişina, judeţul Romanaţi, contribuind cu din al lor obol cu cîte 15 lei 50 bani pentru cumpărarea cărţilor necesare bisericei, se aduc cele mai vii mulţumiri D-lor: Ion Panait şi soţiei sale Stanca ; Dincă Bou şi soţiei sale D-tra; Marin Neîcu şi soţiei sale Maria; Dinu Radu Simion şi soţiei sale Floarea ; Tudor Stoian Bostangiu şi soţiei sale Dumitra ; Stan Rădoi Pavel şi soţiei sale Ioana ; Ion Smaranda şi soţiei sale Ioana; Costache Matei şi soţiei sale Stanca; Marin Gărcoveanu şi soţiei sale Teodora; Marin Rusănescu şi soţiei sale Ioana; Marin Crăciun şi soţiei sale Andreica; Oprea Medeleţ şi soţiei sale Niţa; Stan Irimin şi soţiei sale Anghelina; Nicolae Fica şi soţiei sala Maria şi Ilie Nane cu soţia sa Marica.I... Cetiţi Povestea Vorbei, revistă literară săptămînală. Colaboratori : Al. Vlahuţăi, Gh. Coşbuc, D. Teleor, Artur Stavri, Ion Gorun, St. Basarabeanu, St. Tomşa, St. Iosif, Vasile Fop, Steuerman, Murim, Marion şi alţii. 15 bani numărul. Abonamentul 8 lei pe an. Apare în fiecare toui. 600—24 e teatrele De trei zile, a început să dea reprezinţie în Teatrul Lyric trupa germană de drame şi comedii de sub direcţia D-luî Eger. Pînă acum n’am putut remarca decît neregulă în reprezintare. Antracte nesfîrşite, reprezintaţiile începute tirziu. Afară de aceasta, trupa D lui Eger, cel puţin aşa cum s’a prezintat la primele reprezintaţii, nu este trupă pentru Bucureşti. Dacă sîntem în Orient, asta nu însemnează că pot să joace la noi trupele cari joacă în Serbia şi Bulgaria. Noi avem un Teatru serios şi ştim ce însemnează o reprezintaţie artistică. A trecut de mult vremea de cînd la București se putea prezintă orice trupă. Afară de aceasta, nu mai e permis să se joace în București piesele fără decorurile trebuincioase.* Impresariul Dorval, căruia îi datorim deja un număr foarte respectabil de încîntătoare serate, mai ales reprezintaţiilor artiştilor de la Comedia Franceză, va veni în curînd a ne da o serie de spectacole cu D-na Marie Magnier, graţioasa şi frumoasa artistă franceză. Marie Magnier, al căreia joc plin de farmec și de veselie, au făcut din dînsa o artistă de primul rînd, va interpreta rolurile pe cari le-a creiat sau jucat la Paris. Repertoriul acestui tiumeü coprinde: Doctoresse, Les Menagcs Parisiens, La Puppillonne, Monsieur Chasse, La Petite marquise, etc. Va fi o adevărată serbare artistică, care ne va fi ofrit de frumossa D-nă Magnier, care a ales unele din bucăţile ce mai bune ale autorilor cei mai apliudaţi. K DrkA 111 Muraview la Berlin BERLIN, 13 Ianuarie.—Se asigură în mod pozitiv că o comunicare oficială, venind din Petersburg, zice că contele Muraview va sosi la sfirșitul lui Ianuarie la Berlin și va face aci o ședere scurtă spre a fi primit de împăratul. :T—------- Camera franceză PARIS, 13 Ianuarie.—Camera deputaților.— La reluarea discuției proiectului de lege asupra zaharurilor, Camera a decis cu 282 voturi, contra 232, de a lua in consideraţie un contra-proiect al D-lui Siegfried, redatînd cu un sfert taxa de consumaţiune asupra zahărurilor. Acest contra proiect s’a trimes comisiua ei. CIUMA SUEZ, 13 Ianuarie.—Doctorii comisiunei sanitare speciale, însoţiţi de delegaul francez, au plecat la staţiunile de carantină ale coastei Sinai, spre a lua măsuri în contra ciumei. Ultime formaţiuni Alegerea de la Botoşani Cama cartă!.— Banchetul.— La club.— Concluzia. La Botoşani, junimiştii, din ordinul D-luî Carp, fac tot felul de comedii. Ei duc o luptă teribilă în contra D-lui G. Panu, care candidează la colegiul I de Senat, deşi conservatorii şi radicalii, după învoiala avută cu junimiştii, dau concursul lor D-luî P. Carp, care candidează la colegiul I de Cameră. Cauza certei D. P. P. Carp e furios pe D. Panu că s’a unit cu conservatorii şi nu a făcut alianţă cu D-sa, pentru ca astfel să-l fi pus in situaţie de a impune orice condiţii ar fi voit conservatorilor. Pină acum D. P. P. Carp a tăcut, dar alegerea de la Botoşani, unde s’a întîlnit cu D. G. Panu, i-a procurat ocazia de a-şi da pe faţă furia. Banchetul Mai întîi, împăciuitorul Europei a cerut ca banchetul pe care hotărîse clubul conservator din localitate să-l dea in onoarea ambilor candidaţi să fie dat numai în onoarea D-sale. Iar D. Panu, dacă vrea, să asiste ca simplu manifestant pentru slăvirea şefului junimiştilor şi să nu ia cuvîntul. Această condiţie, spunea D. Carp că o pune pentru a nu se ciocni acolo idei contrarii. La club Cînd s’a anunţat clubului conservator din Botoşani condiţiile D-lui P. P. Carp, a izbucnit o adevărată furtună, şi conservatorii şi radicalii au vroit să rupă relaţiile cu D. P. P. Carp. Atît conducătorii conservatorilor de la Cintru cit şi D. G. Panu însă a sfătuit să respecte angajamentele luate şi astfel s-au liniştit lucrurile. Clubul a luat insă hotărirea să dea două banchete : unul D-lui P. P. Carp aseară şi al al D-lui G. Panu. Miercuri seară. Concluzia este că D. P. P. Carp dă încă odată dovadă că nu se poate face casă cu D-sa. Şeful junimiştilor vrea cu orice preţ ca toată lumea să asculte de ordinele sale. Şi candidatura la Botoşani nu şi-a pus o şi n’a ţinut cu orice preţ să i se admită, de cît numai pentru a avea ocazia să lovească în şeful radicalilor, a căruia candidatură la colegiul I ia de Botoşani se anunţase mai de mult. Şi din toate acestea se degajează încă odată adevărul că democraţii nu pot să stea alături cu duşmanii ideilor democratice. Rep. lAseară, Direcţia 1 S. A.® a distribuitgratificaţiile funcţionarilor cu lefuri mai mici de trei sute lei pe lună. Concluzia