Adevěrul, noiembrie 1905 (Anul 18, nr. 5831-5853)

1905-11-26 / nr. 5849

Simbătă 26 Noembre 1905 SOCIETATEA VOIAJORILOR COMER­­CIALI DIN ROMINIA GON­V 0 C­ARE Toți d-nil societarii simt rugați a lua parte la ADUNAREA GENERALIA " care va avea loc în ziua do lului 26 De­cembrie a.­ert. orele 10 -12 a. m. și 2—6 p. m. în localul societarei din Strada Smîr­­dan No. 4 (Hanul Gherman!). î­­xp. «d­*. HEOUIE DE JMR 190 ® GERMANDREE in PRAF, FOI ȘI PASTĂ Brevetat S. O. O. Q> Secretul frumuseții, de un par­­­­fum ideal, de o aderența absoluta salutara discreta, dă pielei HIGIENA și FRUMUSEȚE Se găsasc ce pretutindeni. * tr) ce cutie vîndută sub c­a. 2.500 r,etc (1 considerată ca contrafacere| Micșor, bo­u­c­n­i­­k 19, Rue Vivienne, Paris. Dr. Goldstein Special în boale nervoase și electroterapie S’A MUTAT ia Str. Colici 8. — CIOMSultațiii 8—5 tratează paraliziile, țoalele măduvei spinărei, inpotența, neurastenia etc. FARMACIA La „Foișorul de Foc“ din Calea Moșilor 78 (in apropiere de sf.­­Gheorghe) A trecut de la 26 Octombrie a. e. sub conducerea d-lor farmaciști Iuliu Peretzky și Carol Reben­­ehes, fose timp de 17 ani la far­macia din Str. Colței. Farmacia este din nou aprovi­zionați cu toate medicamentele in divi, specialități medicinale indi­gene și străine articole de can­cine și pansamente, di­osne, ape minerale, etc., etc. 2160 A­VIS Avem onoare a anunța pe onor, public ca s’a deschis Noua Croitorie JOKEY CLUB Str. Upscanist 12, București cu specialitate de Croitorie bărbătească. Mare asortiment de stofe engleze și franceze, angajînd un maestru coupeur special din străinătate care a lucrat în cele mai mari ateliere, suntem în plăcuta pozițiune pentru a putea satisface pe onor, clienți. Raion special pentru linge­rie și articole pentru domni. Prețuri moderate. ‘2­148 csMm——ga——M—■«——B—i» DE VÂNZARE pentru eșire din indiviziune in ziua de 5 Decembrie 1905 la Tribunalul de Notariat Ilfov, două frumoase imo­bile unul cu o frumoasă curte, în Ca­lea Moșilor 1X8, (colț cu Cernica, 2) evaluat 65.000, afectat Creditului, și altul Strada Sfinților 33, evaluat 66.000. Lămuriri la d-1 Dr. Dimitriu, Str. Spătarului 9, sau la d-1 avocat Cihosti, Str. Berzei 31. 2408 H­KH 11 DENTIFRICE I la| (Elixir, Pudră și Pasta) ISEIEDICTU­­L SOTEXAG I A. SEGUIN, Bordeaux Sfj MEMBRU al «SURIULUI Eg fM fara concurs y £ €|| Exposiția Univ. Paris 1900. CASA DE SCHIMB 1. FUELS București, Strada LIPSCANI No. S Noul Palat Dacia cursul pe ziua de 17 Noem. 1905 j Oum­fAr I Wind * I * * * * * * 8­4%ji Rentă amortibilâ. 93 2B 98 75 4’J Rentă convertită 91;50 92 — r.%’ Obi. jud. Comun. 101.50 |02 — ♦"ig Obi. Com. Bucur 90|50 91 25 5% Scris. Bunc. Aur. 103 75 10125 ■<99 . »­­ 97-V* 98“ 5»fi ' , „ Uro. 9950 100 — „ , „ Iași 96 50 97­­ I Acțiuni B.Nation 3080­—31101— „ „ Agric. 406 — 413! — 1 . Scomn.Bu ISO.— 196] — I Cor. val. austriac. 105­— 106 — I Mărci germane 124.— 1251— Bancnote franc. l0Jj'>9 'XClÍ25 , itaiien® 1 98|— l(i0 - 8 ., rbl- hîrtiî[ 267|- 270]­Plătim cupoanele pe 1 ianuarie 1906 Externe fără risc­ î un scăză­[ ■mat._____________________________ Carol I* din Porodin, unde a locuit re­gele în timpul campaniei din 1877. Dom­nul Mișu a fost foarte satisfăcut de frumoasa măsură ce a luat-o Bulgaria în memoria armatei române, care a lup­tat pentru liberarea Bulgariei. El a luat mai mult­e fotografii pe cari le va trimite zilele acestea regelui. Congresul tipografilor.­­ La 10 Noembrie s’a deschis in Sofia, congre­sul tipografilor din Bulgaria. După com­punerea biroului, ședința s’a ținut în secret și s’a luat resoluția, ca o depu­­tațiune să se presinte ministrului de co­­merciu și agricultură spre a reveni a­­supra măsurei ce o luase. Această mă­sură se reduce în aceea că ministerul dăduse ordin ca toate autoritățile pub­lice să-și tipărească ori­ce imprimate la imprimeria statului. Ministrul a promis comisiunea că va reveni în curînd asupra acestei măsuri. Alt congres.­­ Tot la 10 Noembrie s'a deschis în Sofia, congresul mese­riașilor ferari din Bulgaria. La congres au­ luat parte 22 de delegați din diferite orașe ale principatului. S’a discutat care ar fi mijlocul prin care s’ar putea îmbunătăți situația fie­rarilor din Bulgaria, înainte de discu­­țiune, s’a format biroul și s’a oficiat serviciul religios. In urmă congresiștii cu muzica în frunte au manifestat pe principalele strade ale orașului. Sem­ănăturele. — Luna Octombrie a­­proape întreagă a fost neuroasă, ceea ce a facilitat foarte puțin semănăturile. Iată starea semănăturilor din întreaga Bul­garie . Rapița, care anul acesta a dat 20 de milioane de kgr­ in valoare de 5 jum. milioane, anul acesta a fost foarte pu­țină semănată. Aleea în partea de nord și mai ales în lungimea Dunărei a fost mai mult semănată. Cucuruzul anal acesta atit calitativ cât și cantitativ, a fost ceva mai bună ca mediocru , iar în unele locuri recolta a fost foarte bună. Tutunul. Culesul tutunului a fost ter­minat peste tot. Recolta este foarte bună. In localitatea Duprișco, au­ fost semănate 12.000 decaare de tutun, lucru ce nu s’a văzut nici­odată în principat. Suprafața de tutun a fost de 56.000 de decaare, iar producțiunea medie este de 60 kilograme tutun la decaar. Sfecla de zahăr, s’a strlos cu­­ foarte mare greutate, dar producțiunea din apus a­­cesta este cu mult mai inferioară ca cea din anul trecut, deși s-a și semănat 16.380 decaare, iar anul trecut numai 13.950 decaare. Anul acesta un decaar a dat 1.730 kgr., iar anul trecut 2.360 kgr. de sfeclă. Orezul, a dat o recoltă strălucită. In toată țara s’au semănat 47.000 de cadre de orez. Varza, peste toată Bulgaria a fost foarte proastă anul acesta. S’a vîndut suta de kgr. cu 12—14 lei. Viile au dat o frumoasă recoltă. Ploilo cari au căzut parțial au avut o foarte mare înrîurire asupra cîmpiilor. Iarba a crescut foarte mare și vitele găsesc frumoase pășuni. Baronul Sugematzu al Japoniei a părăsit la 8 Octombrie capitala Bulgariei, mergînd spre Constantinopole. El a de­clarat­, la întrebările unui redactor de la ,Vecerna Poșta“, cum că în adevăr re­­colta a fost proastă in Ja­ponia, dar nu așa cum se aude. El mai spuse că marea Mediterană în curînd va fi­­ vi­zitată de escadra japoneză. La întrebarea care general rus este mai popular în Japonia, baronul răspunde că Kuropatkin. Baronul va publica în curînd un ro­man în englezește și franțuzește sub de­numirea de „Fantezii de vară pentru Japonia depărtată“, un roman compus din dialoguri între un japonez și o pa­riziană. Cu­ privește despre chinezi, ba­ronul a declarat că din mîndrie națio­nală, nici­odată chinezii nu vor uza de instructori japonezi. China nici­odată nu va deveni putere militară, căci răz­boiul e în afară de doctrina lui Con­fucius. Baronul Sugematzu, din Constantino­pole se va întoarce în Londra prin Gre­cia, Italia și Paris. Despre Bulgaria, baronul are idei frumoase, crede că un deosebit interes îl oferă faptul că bulgarii sunt de aceași rasă cu japonezii. Relativ la chestiunea macedoneană, baronul a declarat că Turcia nu se va putea menține în Peninsula Balcanică și că Macedonia după toate probabili­tățile va fi dată Bulgariei. Tot el declara că este foarte adevă­rat că Japonia va înființa o legațiune în capitala Turciei, al unui bastiment francez, Niger, care pleacă în Marsilia și care a spus că ar consimți să mă refugiez pe vaporul său și să mă ducă în Franța. „Am primit cu bucurie această pro­punere și fără să pierd o minută, ne-am­ hotărît, ca meriera mea și cu mine, de a încerca aventura care nu era fără pe­ricol. „Pentru a atinge scopul nostru, am trebuit să înșelăm supravegherea spio­­nilor cari mișunau împrejurul nostru și a funcționarilor cari la fiecare plecare a trenurilor și a vapoarelor inspectați pe voiajori. „Am îmbrăcat haina unei servitoare și m’am prezentat autorităților! „Trebue să mărturisesc că orîcît de hotărîtă eram, inima mea batea destul de tare și eind veni rîndul meu, îmi simțeam genuchii tremurînd, dar voința mea a învins nervii și am răspuns i­­mediat chestiunilor cari mi s’au pus și cu toată, prezența funcționarilor cari mă cunoșteau, am trecut, grație hotă­­rîrei mele. Cînd m’am suit pe vas, căpitanul care mă aștepta, mă conduse în cabina mea în care am rămas închisa pînă în momentul în care am perdut din ochi țărmurile inospitalierei Turcii. „Cîteva zile mai tîrziu am­ debarcat la Marsilia. Cît de fericită eram ! Pu­team să mă duc și să mă întorc sin­gură, să vorbesc cu toată lumea, să mă amestec în viața publică, ce de­licii ! Nu puteți să vă închipuiți așa ceva, voi, ceștilalți cari sunteți obiș­nuiți a trăi astfel, dar pentru noi săr­manele femei din Orient, a fost o ade­vărată fericire ! „In Europa am cunoscut pe prințul cu care m­’am­ căsătorit și sunt fericită“. A. Teatre-concerte-petreceri Balul societăței voiajorilor comerciali din România va avea loc în seara de 7 Ianua­rie 1906, la teatrul Lyric. La acest bal care promite a fi cel mai splendid din timpul carnavalului—își va da întilnire toată elita comercială nu numai din Capitală, dar chiar din restul orașelor din țara. Obiectele de cotilion au fost coman­date din Paris. Lojile sînt deja aproape toate vîndute. Sala Liedertaffel.—Lirab­eta 26 Noembrie 1905, al 7-lea mare concert vocal și ins­trumental, dat de talentatul artist George I. Buluc, absolvent diplomat al conser­vatorului, profesor de muzică vocală și instrumentală; cu binevoitorul concurs al d-șoarei Maria Vasilescu absolventă a conservatorului; I. Paschil, pianist, G. Duport etc, începutul la orele 9 seara precis. «Vgl JURNALUL FEMEEI Știri fem­enine Impresiunile unei evadate.—„M’am mu­tat într’o casă situată aproape de mar­ginea orașului împreună cu o sclavă de­votată. Prin intermediul acesteia am putut să’mi procur cu bani un pașaport al unei sclave, care mi-a vîndut de a­­semenea hîrtiile sale, apoi așteptam o­­caziunea propice pentru plecare. Cîteva săptămîni au trecut, cînd într’o zi o a­­mică în curent cu proectul meu, veni și îmi spuse că cunoaște pe­­ un căpitan Din largul lume! Un trust al regilor Toată lumea vorbește de trustul a­­mericanilor și nimeni nu a observat că domnește peste Europa un adevărat trust al regilor. . Aruncați-vă privirea asupra Europei și veți vedea că în afară de Spania, Italia, Austria, România, Franța și alte state mai mici, cea mai mare parte din Europa aparține la o singură familie — familia regelui Haakon al Norvegiei. Acest tînăr suveran are într'adevăr pe tronurile­ Europei: pe moșul säu (regele Cristian al Danemarcei) ; pe cumnatul său, (regele Eduard al In­­gliei); pe vărul säu (țarul Nicolae al Rusiei); pe vărul nevestei sale (împă­ratul Wilhelm al Germaniei) și pe un­chiul său (regele George al Greciei). Este de asemenea o linie de rudenie între el și regele Oscar al Suediei—era încă suveranul Norvegiei, fiindcă mama regele Haakon e nepoata suveranului Suediei. Dacă se unesc toate teritoriile pe cari domnesc membrii din familia lui Haa­kon, sa va vedea că ele formează a­­proape trei pătrimi din întreaga Europă. In afară de aceasta, trebue notat că Franța, Austria și Italia au destinele lor unite prin tratatel de alianță actual­mente în vigoare cu două imperii în care guvernează familia lui Haakon. In fapt, Spania, Portugalia și Turcia sînt singurele mari state europene cari n’au nici o legătură de rudenie sau de ali­anță cu dinastia actualului rege al Nor­vegiei. Nu e oare aci un trust din cele mai serioase ? Cartea galbenă și cartea albastră Guvernul englez a retrimis, acum cîtva timp, guvernului francez probele cărței galbene asupra Marocului, care va fi publicatä peste puțin și care, după obiceiurile diplomatice, i-au fost comu­nicate. Guvernul englez n’a adus nici o mo­dificare nici în fond nici în formă ace­stor probe. In aceste cărți s’au scris toate peri­pețiile chestiunei marocane. Schimbul de cuvinte și de scrisori care a avut loc între miniștrii Angliei, Franței, Ger­maniei și ai Marocului asupra acestei chestiuni, notele publicate și nepublicate, în fine toate documentele dificilei ches­tiuni marocane. 3 . ȘTIRI TEATRALE Novelli 1» Teatrul Național La 12 Decembrie începe pentru bu­­cureșteni o serie de sărbători artistice la Teatrul Național. Marele Novelli, care pentru a veni în București nu mai are nevoe de in­termediarul vr’unui impresar, s’a adresat direct direcțiunei generale a teatrelor, care i a acordat, ca în­totdeauna, sala Teatrului Național, pentru reprezenta­­țiunile sale. Noveli­, care dacă ne-a emoționat pînă la lacrimi în dramă și ne-a procurat plăceri olimpice în comedie, a făcut de astă dată, în programul reprezentațiilor sale, parte largă și comediei. Astfel, iată seria reprezentațiilor lui Novelli. Luni 12 Decembre, Aleluia, dramă în­ 3 acte de Marco Prsga. Marți 13 Decembre: Scarron, comedie dramatică în 4 acte de Catulîe Mendes. Mercur! 14 Decembre Bebe, comedie bufă în 3 acte de Men­kac și Henne­­quin. Joi 15 Dece­mbre Tapa Le­onard, co­medie în 4 acte de Jean Ricard. Vineri 16 Decembrie La gerla di Papa Martini (Les crochets du père Martin), comedie în 3 acte de Cormon și Grange. Sîmbătă 17 Decembre Skylock, de Shakespeare. Putem anunța­ de pe acum că ilustrul Novelli, răspunzând din străinătate, cu mare amabilitate, unei invitațiuni a Sin­dicatului ziariștilor, va da în benefi­ciul sindicatului nostru o reprezentațiune extraordinară. " r-Biletele pentru­ reprezentațiiunile lui No­velli se găsesc de pe acum­­ la cassa Tea­trului Național și reținerile au și înce­put, în vedere că locuțiunea se va încheia, desigur, înainte ca genialul artist să în­ceapă seria sa de reprezentații. Iată și prețurile locurilor : Loje rangul I, lei 80; Loje rangul II, lei 50; Loje rangul III, lei 30; Loje de galerie, lei 15.— Fotoliu de Orchestră, lei 16.—Stal rangul I, lei 12; Stal rangul II, lei 8; Stal rangul III, lei 6.­—Galerie nu­merotată, lei 3 ; Galerie­­ nenumerotată, 1 leu. SPECTACOLE Vineri, 25 Noembrie Teatrul Național. — Ultima reprezen­tație extraordinară cu concursul d-rei Regina Pacini. Se va cînta Puritani, operă in 3 acte și 5 tablouri, muzica de V. Bellini. — Dansuri de caracter executate de d-ra Cico de Méréde, de la Opera Mare din­ Paris. .Sala Edison. — In fiecare seară tea­tru de varietăți cu program ales. Joi serată high-life, iar în fiecare Duminică de la 2—5 p. m. matineu pentru familii și copii. Teatru Boulevard. — Reprezentațiile teatrului Oeser. Teatrul Lyric.—Trupa de operetă ger­mană sub direcțiunea d-lui Em. Wald­­man. Se va cînta pentru a patra oară Nakiri, operetă japoneză, muzica de Lincke. Legea servitorilor — Casația și legea servitorilor — Ce anum­e reglementează această lege. — Pretențiuni de drept comun ivite intre smUAm și­­--­Com­posința jud­e­­cătoriilor de pace a le judeca conform dreptului comun.—Tardivitatea și nuli­­tatea unei opozițiune făcută la judele de pace. — Dreptul părț­ei de a nu in­voca asemenea excepțiuni la tribunal, cind nu a f­ost față la judele de ocol. —(Art. 20 ). servitorilor, art. 55 legea jud. de pace și 111, 331 și 332;. înaintea Curței de casație secția I, venind recursul făcut de Antoneta Fili­­pescu în contra sentinței trib. Ilfov sec­ția IV dată în procesul cu Ecaterina Paxino, Curtea casînd sentința tribuna­lului, prin hotărirea ce o reproducem m­ai jos, a creat o interesantă jurispru­dență. Iată această hotărîre a Curței de ca­sație : „Avînd în vedere că recurenta Anto­­netta Filipescu reclamînd de la intimată la judecătorul de ocol restituirea unor lucruri saîi valoarea lor judecătorul de ocol i-a admis în totul acțiunea în lipsa intimatei Ecaterina Paxino; că aceasta făcînd opozițiuna și neprezentîndu-se s’o susțină opoziția s’a respins ca ne­­susținută, că un apel la tribunal, recu­renta, prin avocatul său, a invocat nu­litatea opoziției făcută de Ecaterina Paxino ca fiind semnată de avocatul sau care nu avea procură pentru aceasta, precum și tardivitatea­­ aceleiași opozi­­țiuni ca fiind făcută peste termenul de cinci zile prescris de lege ; • „Că tribunalul prin sentința N­rul 635/903, atacată cu recurs, a respins ambele aceste excepțiuni pe motiv că trebuiau invocate la prima instanță și in fond a respins acțiunea recurenței ca fiind rău îndreptată la judecătorul de ocol, judecind că trebuia să se adreseze la șeful poliției potrivit art. 20 din le­gea servitorilor: „Considerînd că în speță fiind vorba de niște pretențiuni civile, acțiunea era de competința judecătorului de ocol, in­dependent de calitatea părților de ser­vitor și stăpîn, potrivit dispozițiunilor art. 55 din legea ind. de pace; că art. 20 și urm. din legea servitorilor regle­mentează plîngerile provenind din drep­turile și datoriile impuse de legea ser­vitorilor, iar nu pretențiile de drept comun . „Că așa fiind numai prin violarea ar­ticolului 55 din legea jud. de pace și printr’o greșită interpretare a art. 20 și urm., din lgea servitorilor, tribu­nalul respinge acțiunea recurentei, gă­sind că este necompezinte . „Că în afară de acestea, întru­cît ia prima instanță recurenta n’a avut posi­bilitatea să invoace excepțiunile de tar­divitatea și nulitatea opoziției intima­tei, pentru că intimata nu s’a înfățișat nici odată la acea instanță, fără cuvînt tribunalul a respins aceste excepțiuni­ invoc­ate de reclamantă și a violat dis­­pozițiunile art. 331 și 332 Pr. civ., in­­terpretînd greșit art. III din aceeași Dge. " „Că așa fiind motivele de casare fiind fondate recursul urmează a se admite : „Pentru aceste motive, Curtea casea­ză etc. Situația în Rusia - Convorbire cu un intelectual rus— Intîmplarea a făcut să am ocazia de a sta de vorbă cu unul din refugiații ruși sosiți de curind din Odesa. Convorbi­torul meu, un intelectual in toată pu­terea cuvintulu­i, oiix cu idei înaintate, bun creștin, și care și dă­ perfect seama de evenimentele ce se petrec acum în Rusia, m­i-a comunicat lucruri cari vor interesa pe cititorii noștri. N’am căutat să aflu de la aceasta persoană scene de grozăvie, amănunte asupra devastărilor și masacrărilor ce au­ loc în mai toate centrele din Rusia. Ia­ definitiv, scenele sunt pretutindeni aceleași și se repetă cu mai multă sau mai puțină grozăvie." Amănuntele acestea ziarele se află și nu nu mai pot da nimic nou în privința lor. Studenți împușcați, copii sugrumați, copile de școală siluite și apoi ucise, femei spintecate, au fost pretutindeni in orașele unde a izbucnit, revoluția, și vor fi desigur și în acelea în cari ea va izbucni de acum încolo. Așa­dar am căutat să aflu cîteva con­siderații generale asupra mișcărei. --Care este stadiul la care s’a ajuns ? care e situația azi ? și, mai ales, care se crede că va fi rezultatul, sfîrșitul, căci mișcarea asta trebue să aibă mai curind sau mai tîrziu un sfîrșit? întreb pe convorbitorul meu. Refugiatul cu care am vorbit a fost in poziție de a-mi prezintă lucrurile sub o față nouă și părerea sa­—zice el—este și părerea capilor revoluției. — „Mișcarea telegrafică a avut un succes neașteptat. Situația a fost priel­nică, organizația bună și nenorocitul războiu cu Japonia a pregătit de minu­ne terenul pentru revoluție. „Intr’un scurt timp ș’a ajuns departe foarte departe cu cuceririle în timpul libertăților. „S’a ajuns pină acolo în cît de fapt, la un moment dat s'a crezut că victo­ria este deplină : autoritățile dispăruse­ră cu desăvîrșire și în realitate puțina ordine care mai exista se datora revo­luționarilor cari­­ erau stăpînî pe si­tuație. „Era o singură revoluție puternic organizată și bine condusă. „Azi lucrurile S’au­ schimbat: nu, mai avem o revoluție, avem două, avem războiu civil. „Reacțiunea, care părea înmormân­tată, a ridicat capul și “a dezlănțuit drojdia populațiunea. A fost o contra­­lovitură care a încurcat strașnic lucru­­rile. „Prin asta nu s'a slăbit întru nimic organizația revoluționară, și nici acti­vitatea ei nu s’a micșorat,­—dimpotrivă, rîndurile revoluționarilor s’au îngroșat și alături cu el stă­­zî mai bine de jumătate din armată. „Dar, dacă nu s’a micșorat mișcarea s’au­ îngreuiat enorm șansele ei. „Nu mai avem­ azi o luptă ordonată și îndreptată numai împotriva țarismu­­lui, avem o adevărată stare de sălbă­­tăcie desfășurată de oamenii poliției și ai șefilor reacționari și împotriva că­rora revoluționarii trebue să-și întrebu­ințeze o mare parte din forțe. „Lupta s’a îngreuiat deci prin faptul că s’a făcut o adevărată debandadă : ni­meni nu mai știe ce Vrea, și nimeni nu mai e sigur de nimic. Se comit jafuri și siluiri pe străzile cele mai frecventate, sub ochii tuturor , și nu mai ști pe cine poți conta și pe cine nu. Armata dă adevărate lupte în­potriva... armatei. .Lumea pare a-și fi pierdut la noi cum­pătai. E o stare cumplită, vecină cu ne­­bunia". Deși pe deoparte revoluției ii convine această a doua mișcare — dezorgani­zarea statului fiind astfel complectă­— deși această nouă mișcare nu-i face în mod direct prea mare rău, revoluționa­rii au cel mai mare interes ca starea de azi să înceteze. Cum s'o facă însă ? Cum, prin ce mijloc s'ar putea înfrîca ADEVERIT Marele Concert de inline seară care părăsește pi Dumin­ică dinti- |lji|/ ueara Capitala cu Expresul Orient. !|||| mergînd la Paris, Ii! va cin­ta mîine !" Sîmbătă seara o ultimă oară în Marele și uni­cul Concert de la Ateneu, dat în folosul Sindi­catului ziariș­tilor, cu concur­sul celebrei violoniste Sophie Roch­e și admirabilei pianiste d-ra Aurelia Cionca. . " DIVA REGINA PAGINI Ultime 3n­ormații D. Maori, care a izbutit să fie arestat o noapte la poliție, iar trei zile și *două nopți la penitenciarul Văcărești, s’a e­­liberat ori și în numărul de mîine al „DIMINEȚEI“ va în­cepe •*>s» publice toate­­ impre­siunile, toate faptele culese. D. Maori, intrat sub numele de Anghel Niculescu la ares­tul poliției și Văcărești, deghi­zat apoi în așa fel încît ni­meni nu l’a putut recunoaște, va face destăinuiri senzațio­nale, va descrie în mod exact toată acea drojdie socială, va povesti numeroase crime pa­sionale, căința și remușcarea unor criminali, cari sînt ne­buni acum în penitenciarul „PRINTRE HOȚI ȘI PUȘ­CĂRIAȘI“ va fi titlul seriei de articole pe care colegul nos­tru, P. Macri, va începe să o publice în „DIMINEAȚA“ de mîine. In unele secțiuni legea drumurilor a fost combătută pe tema că știrbește autonomia comunală și județeană prin faptul­ ca se trece ministerului dreptul de a se pronunța asupra traseurilor șoselelor, etc. E posibil ca d. Grădișteanu să ac­cepta oarecar­i modificări. Raportor încă nu s’a ales. Regele a început să lucreze cu mi­niștrii. Eri a lucrat cu președintele con­siliului, D. Em­il Teodoru­, primarul Bu­zăului, crede că acum a sosit mo­mentul ,să-șî refacă situația în loca­litate sau să-șî reia libertatea de ac­țiune în timpul alegerei parțiale, acum mulțimea care a fost ridicată răs­­doiindu-se în ea toate poftele și prefă­cută în­ hoți și ucigași? Numărul victimelor, al celor sacrifi­cați v­a trebui să fie înzecit și mișca­rea nu va m­ai putea avea un mers dinainte hotărît, ea nu va putea urma unei direcțiuni stabilite, ci va lua o desfășurare potrivită cu împrejurările ce nu se pot prevedea. 1 • * — Gare va fi sfîrșitul ? — Sfirșitul­­ va fi, în mod neîndoios, triumful revolu­țiunei. In privința asta nu­­ se mai încape nesiguranță — de pe acum nu se mai poate vorbi de Rusia autocrată. E însă un alt lucru tot atit­ de sigur, anume că acest sfir­­șit, pe care dl. așteaptă toata omenirea civilizată, nu e atit de apropiat. Ceea ce însă va preceda acest tri­umf, este o severă dictatură. Oricine va eși învingător acum, fie un triumf momentan al reacționarilor, fie triumful desăvîrșit al revoluționari­lor, va trebui mult timp și multă ener­gie pentru a se readuce la supunere mulțimea care a pierdut cu desăvârșire noțiunea de ordine. •O dictatură cum n'a fost încă pină acum , va fi în curînd instituită și cît va ține ea, și care va fi forma ce-i va urma nu se poate prevedea. Sylv. Se pare însă că d.­­Cantacuzino nu vrea să-l satisfacă. Eri, la Cameră, d. Teodoru a a­­vut o convorbire de aproape o oră, cu președintele consiliului. Acei care urmăreau convorbirea spun că d. Cantacuzino a refuzat totul d-lui Teodoru. La ministerul de războiu se da azi ca sigură știrea că guvernul e decis să prezinte parlamentului un proect de lege pentru ridicarea taxei de cinci la sută supusă func­ționarilor. In cursul săptămînei viitoare se vor ține mai multe­ consilii de mi­niștri, în cari se va discuta asupra modului de alcătuire al viitorului bu­get general al statului. Epoca afirmă că d. Dimitris Sturdza face o anchetă asupra ges­­tiunei Creditului rural și apoi va publica raportul său. Această anchetă d. Sturdză o face în calitatea sa de director al acestei instituțiuni. Un ziar din Capitală a afirmat că d. Rah­tivan s’a dus la Iași ,să facă scuze guvernamentalilor de acolo. „Evenimentul“, organul oficios ieșan, publică următorul răspuns: „Cu privire la vizita de la Ia# a d-lui Rach­tivan, secretarul gene­­ral al ministerului de interne, și la­ scuzele ce un ziar din București afirmă că le-ar fi făcut d-sa, sîntem­ în măsură a declara că nefiind vrei un motiv de scuze, d. Rachtivan nu avea deci pentru ce să le facă, re­­lațiunile d-sale cu lașul fiind din­ cele mai bune. «» „Ca dovadă despre aceasta este­ faptul că însuși d. primar Gh. Las­car a vizitat pe d. Rah­tivan la hotelul Traian, unde d-sa era găz­duit“. Concetul d-rei Aurelia Cionca, anun­țat pentru mîine Sîmbătă seara, a fa& fixat, pentru a ceda sala „Sindicatului presei“, pentru Marți seara. Avis tuturor celor ce au oprit bilete. La Viena a avut loc era o confe­rință a președinților cluburilor par­lamentare la prezidentul Camerei contele Vetter în prezența președin­telui consiliului d. Gautsch pentru a se fixa ordinea de activitate a par­lamentului austriac. La această conferință au luat parte și deputații Bucovinei d. Ni­kolay de Wassilko și excelența sa d. de Lupul. Elî s’a făcut la Severin alegerea decanului baroului de Mehedinți. Au candidat d-ni: Ilariu Isvoranu, liberal și Gr. Constantinescu, con­servator. Punîndu-se chestiunea pe tărîmul politic, toți avocații liberali au vo­­tat pentru d. Isvoranu, care a fost ales decan. Pe lista sa mai figurau d-niî G. Băicoianu și Sabin Popescu, ca membri ai consiliului de disciplină. Se telegrafiază din Constantinopol cu pesta bovină, care bintuia în departa­­mentul Khorassan, situat între Bagdad și Haneguine, a încetat cu desăvârșire în urma măsurilor sanitare ce s’au luat. FOIȚA ZIARULUI­­ ADEVERULI______ _­­ 22­­ CAMI SAU FRATELE UCIGAȘ -Roman senzațional din viața reală — CAP. 12 Fred Archer — Vă ascult d-le și mărturisesc cu sunt foarte intrigat. — Nenorocitul Rudolph Sprin­­gher a fost amicul meu. L-am iubit și l-am stimat ca pe tatăl meu. L-am cunoscut atît de bine încît sunt sigur că nu a căzut în apă din imprudență ci a fost aruncat. Dar asta n’are vre o valoare în fața jus­tiției. Nimeni n’a aflat în America despre moartea amicului meu cînd es­ un individ și râspândi vestea m­orței sale interesîndu-se de situ­ația lui in mod foarte suspect. Acel individ zicea că-1 chhiaină Wilian Parker. — Parker’, .exclamă directorul îmi pare rau că am mai auzit a­­cest nume. Ah, e acel care a fost martor cînd s’a descoperit moartea ame­ricanului. El călătorise cu dece­datul. — Da! Un individ care călătorise cu el pentru a-l putea ucide. — Iată o afirmare cam riscată d-le. D-l Parker e negustor la L­­ondra, actele lui au fost găsite în regulă și purtarea în­ n’a dat de bănuit. Eu l-am văzut și nu mi-a inspi­rat nici o bănuială. — Așa o fi dar el mi-a mărturisit cele ce vă spun! — ■ Atunci continuați. — El mi-a spus că a fost trimis de fratele mortului ca să afle ce avere a mai rămas in America, dar eu îndată am căpătat bănueli și prefacîndu-mă că vreau să-l­­ ser­vesc l-am spionat pe cînd el nici nu visa ce gîndeam eu. Umblind după el am putut con­stata că era jucător de cărți și be­țiv. Știa să se deghizeze perfect și am avut destulă bătae de cap, pînă ce într’o noapte l-am prins într’o circiumă. Am stat de o parte pînă ce s’a îmbătat și apoi m’am apropiat de dînsul chemindu-l pe nume. A tresărit speriat dar eu ca să-l liniștesc l-am ruga, să nu spue la nimeni că eu umblu prin cîr­­ciumî. Ne am înprietenit și trecînd în­­tr’un cabinet ne am pus pe bă­ut. Prefăcîndu-mă beat am început a­î face fel de fel de mărturisiri lăudîndu-m­ă că am înșelat de multe ori pe polițiști. — Hei, hei să mă vezi pe mine ce meșter sunt. După ce fac cite ceva, polițiștii mă salută cu respect — Cum se poate, exclamai eu atunci ești un genial — Da, să ști d-ta iată cazul lui Rudolph Springher am eșit basm curată! Toți bani s’aü găsit la el dar — hei, unu-i Parker in lumea asta! — Atunci dacă nu i-ai luat bani ce am folosit deșteptale? Eu dacă ași fi fost în locul tău luam bani. — Nu știi ce vorbești? Am fost gras plătit pentru actele ce avea la el. — Avea bonuri exclamai­ea fă­­cînd pe prostul. — Nu avea bonuri fratele său Franz m-a plătit ca un prinț ca sa-i “dau actele ce le avea Ru­dolph. Și are să-mi mai dea, fiindcă îl pot băga în pușcărie. — E bogat Franz? — De­sigur că­ î­l bogat dacă are la el toată averea mortului care ca un prost și-a depus averea la el. Chiar de ar di . faliment el bani tot are. E un mare pechivan Franz, cre­­de-mă pe mina unu­i Parker în lumea asta! E are ca sfătuitor un avocat dat dricului, gg— Ce-i face avocatul? — Lasă că ești prea curios a­­mice! „ Iți ajungi! — N-am decît să taci eu nu mă ocup de alții am destule afaceri" Dar nu-s prost eu să cred că ți-ați dat bani pentru niște hîrțoage. Și dacă i­ le ai dat am fost prost fiindcă n’are să-ți mai dea bani. Parker începu a ride­­ — Eu știu să’mi prefac scrisul de nu mai cunoaște. Sunt cel mai dibacil plastrograf din lume. Zicînd aceste cuvinte bețivul se trînti pe canapea și adormi. — De ce nu l-ai arestat? — Știam că va nega cu încăpă­țânare și eu nu aveam nici o do­vadă. A doua zi m'am dus la ho­tel și l-am găsit în pat. Am cunoscut imediat că se casa de mărturisirile făcute. M am pre­făcut că mă doare capul, m’am plîns că nu pot bea viu fără să mă în băt turtă și l-am rugat să nu spue la nimeni cele ce a aflat de la mine. In fine l-am convins eu pe el că mă are în palmă și că n’are de ce se tem de mi­ne. Ne-am despărțit buni prieteni și am plecat pe ascuns în Europa. Iată dar d-le director ce am avut a vă spune. Cred că­­ dacă ați în­cepe cercetările riguroase s’ar pu­tea descoperi totul. — Nu încape nici o îndoială că vom reîncepe cercetării, dar dacă principalul vinovat e în America nu știu rău cum vom reuși. Eu vă promit­i tot ajutorul meu. 'Vă­ mulțumesc pentru această promisiune răspunse inginerul nici că mă așteptam la alt­ceva, dar fiindcă am venit anume pentru afa­cerea asta în Europa, îmi voi­ per­mite a lucra pe propriul meu cort. Fiți sigur că nu voiți zădărnici mer­sul afacerei. —Nu știu ce veți face sau mai bine zis, ce veți putea face răspun­se comisarul. —Ah, asta-i foarte simplu și nu cer vreo înputernicire ci numai să-mi dați informațiuni cum s’a pe­trecut așa numitul accident. Directorul porunci să se aducă dosarul afacerei. —­ Vezi dom’le că prea puțin se poate afla din acest dosar. Pot să-ți spun că cel pe care îl putem bănui e numai cîrciumarul care a venit singur să spue că decedatul fusese pe la el cu cîteva ceasuri înainte de a cădea în mare! Dar cred că știi câ­ă împotrivire fac criminalii, și că trebue să le aducă dovezi zdrobitoare.­­— Domnule permiteți a vă da un sfat. — Pentru ce nu, cu plăcere a, scult. — Eu ași crede că să-l lăsăm în pace pe o­rovimar și să ne ocu­păm de Franz Springher și de acel avocat care au pus omorul la cale. Ei sunt cei m­ai periculoși și mai greu de prins. — Ai dreptate. Ce vrei să faci d-ta? — Vom­ căuta a face cunoștință cu cîrciumarul și cred că­ îmî va folosi în ceva.­­1— Poți face, ce vrei d-le dar te sfătuesc și eu să fi foarte pru­dent. Sunt însă sigur că nu veți stin­gheri mersul justiției mi-a dovedit îndeajuns felul cum ași fi procedat în America. CAP. 13 Pe urmele vinovaților Tînărul american ajungînd­ la circiuma lui Ștefan Clans își zisa (Va urma)

Next