Adevěrul, noiembrie 1905 (Anul 18, nr. 5831-5853)
1905-11-26 / nr. 5849
Anul al XVȚt'lea.—No. 5849 FOSIÎATOR Ales. V. «eldimann PUBLICITATEA î CONCEDATA EXCLUSIV AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER . Co București, Str. Karageorgevici 18 Telefon 34 ENTRU AUSTRIA, UNGARIA și GERMANIA Are adresa la: Dukes naehf. Mai fasenfeld • *3St* l Emerich Assnar. - vida ' : concesiune exclusivă. m ’am ui voi!și farsa Apare zilele la ora 5 seara era alifiat!© știri ale zilei ü BOERII ȘI DEMOCRAȚII Cum judecă junimiștii și liberalii lupta intre boerî și democrați. La ordinea zilei, iarăși blocul și lupta dintre boerî și democrați. De cîte orî s’a spus că partidul Conservator, că majoritatea parlamentară pe care se sprijină guvernul e un...bloc, de atâtea ori această declarațiune a fost primită cu ironii de către opoziție și cu exprese rezerve chiar în sînul februariștilor. Declarația aceasta că guvernul e bloc, că partidul e bloc, că toate merg strună în lagărul guvernamental, apare orî de cîte orî e la orizont vre-o furtună, sau orî de cîte orî a fost sau va fi răfuială în sinul partidului, sau se anunță vreun atac din partea opoziției liberale. Atunci apare...blocul . In dosul acestui bloc se deslănțuesc însă patimele politice, sau mai bine zis patimele politicianilor, se pun la cale înălțarea unora și doborîrea altora, se decretează ministeriabilii și se decapitează politicește pe alții, se distribue onorurile și demnitățile din partid, nu după judecata celora cari conduc și au răspunderea în guvern și în partid, ci după interesele politicianilor de a doua mină cari se grupează în jurul politicianilor de mina întîia! In dosul blocului februarist se petrec, fără îndoială, scene interesante. Liberalii și junimiștii mai ales, le-au urmărit de aproape și de aceea cuvîntul de ordine la liberali e azi împăcarea pe toată linia, iar la junimiști, atac pe toată linia. Vom releva azi ce spun liberalii ce spun junimiștii despre blocul guvernamental și în special de lupta dintre boerî și democrați și apoi vom arăta ce crede un însemnat personaj politic despre boerimea care se afirmă azi în viața noastră politică. * Un fruntaș liberal, foarte bine apreciat în cercurile noastre politice, auzind că iar se vorbește de lupta ître boerî și democrați m’a întrebat: —Cari sunt, mă rog, semnele distinctive că se dă la conservatori o luptă între boerî și democrați? Se vorbește mereu de această luptă și n’am văzut nici odată afirmația însoțită de ceva fapte precise sau măcar fapte de acele cari ar putea fi așa interpretate încît să ajungem la concluzia că într’adevăr boemiî s’ar încăera cu democrații! Am urmărit aceasta cu interes fiind-că dacă într’adevăr s’ar declara o astfel de luptă, noi, ca partid liberal, am trebui să luăm o poziție și am lua-o, desigur, în favoarea democraților, cu riscul de a provoca reconstituirea partidului conservator prin atitudinea noastră. „Dar nu văd nici o luptă de natura aceasta. Văd cu totul altă luptă, sau mai bine zis o hărțuială pe preponderență, pentru acapararea direcțiunei partidului, etc. Văd că se agită d. Pavlică Brătășanu în potriva d-lui Dimitrie Nenițescu, luptă care nu e de la boier la boier. Văd pe d. Oroveanu, intimul d-lui Brătășanu, in același gen de propagandă. E dar sadea luptă între democrați! Prin urmare ce se petrece ?E o pornire contra elementelor de valoare m de luptă ? N’o văd nici pe aceasta. Văd elemente democratice că se războesc cu alte elemente de valoare și de luptă tot democratice! Și dovada cea mai bună că nu e luptă de clase, e tocmai alcătuirea parlamentului și mai ales a biurourilor. Ați dat boierii asalt biurourilor ? La Cameră e un singur boier în birou. Președintele și trei vice-președinți sunt democrați. Raportori democrați. Boierii nu spun nimic, ba cel care a cerut neatingerea actualei alcătuiri și a birourilor și a comisiunilor parlamentare, a fost tocmai primul ministru ! Din 32 prefecturi, numai cinci sunt date boierilor, fiind ministru de interne un Cantacuzino ! Ei, unde vedeți luptă între boieri și democrați!? „E deci altceva, care nu se vede, ț această acțiune invizibilă e bine condusă. Sunt două curente asupra conducerei partidului și guvernului, se afirmă două șefii: una are răspunderea și una nu. „Iată ce se petrecem la februariști. Eu vorbesc de o luptă pentru acapararea șefiei. Asta se petrece la noi, la liberali. Dar e o luptă dată de d. Take Ionescu și amicii săi pentru a imprima o altă direcție guvernului și partidului conservator. In partidul liberal s’au dat asemenea lupte chiar sub Ioan Brătianu, nu mai vorbim de cabinetele d-lui Sturdza. Oare oculta și brătieniștii n'au răsturnat propriul lor partid fiind-că șeful nu li s’a supus? „D. Cantacuzino face azi ceea ce a făcut d. Sturdza acum un an. Nu cereasă, la nimic. Judecați chiar după aceste mici incidente, n’a admis sacrificarea lui Scarlat Arion fiindcă a văzut o manifestație contra sa, n’a cedat în privința realegerea birourilor fiindcă și anul trecut s’a încercat sacrificarea lui Nenițescu. Vedeți că urmează școala sturzistă în ce privește afirmarea autorităței sale, cu deosebire numai că se prezintă sub o formă blîndă. „Urmăriți atitudinea d-lui Cantacuzino și veți observa imediat că sub un aer foarte liniștit și care pare că tolerează multe șij cedează la lucruri mici, însă de îndată ce se ivește o chestie importantă, care interesează țara sau partidul, apare cu o neînfrîntă hotărîre, afirmîndu-și mereu autoritatea sa de șef. „Se poate contesta aceasta ?" termină întrebîndu-mă fruntașul liberal. * Ce spun junimiștii despre această luptă ? Junimiștii natural că neagă și ei o rivalitate intre boerî și democrați, mai ales resping acuzarea că ei ar ataca pe d-niî Take Ionescu, Bădăran și Vlădescu fiindcă nu sunt boeri și ca dovadă ne arată de ce considerație se bucură la junimiști bărbați ca d-niî Maiorescu, Delavrancea, etc., cari nu sunt boerî. Dar în... popor, în pătura politiciană, natural că prinde imediat credința că într’adevăr se desemnează o luptă între boerî și democrați. In realitate nu se ascunde altceva decît platforma viitoarei lupte între alte două nuanțe ale februariștilor. Rămîne acum să relevăm ce ne-a declarat un personaj politic asupra boerimei care s’a devotat iarăși carierei politice. A. V. NĂZBÎTII Mitică în strană „taurul“ Mitică se întinde 8 de zi în „opinia publică“ și astfel am putut stenografia erl pe calea Victoriei următorul dialog spiritual: — Tout a l’égout, Michalache ! — Toută l’egout, bobocule ? — Ce mai ala bala ? — Pas mal. . — Pe canal! — Dar cum sînt răcit, am guturaiii. — N’are a face. Nițel gutural, cîte un junghiuleț, nițică oftică nu face nimic, numai sănătos să fiu — Dar tu ? — Ciac-pac! — Apoi cu dragoste și cu 5 la sută !! Pac Conflict vamal greco-romînia adeverească, pentru că, cu o vastă anchetă asupra chestiunei țărănești, s’ar face primul pas spre o soluție sănătoasă și rațională a acestei chestiuni. Ancheta, ce-i drept, am fi dorit s’o vedem făcută de stat, cu mijloacele nespus de mari ce-i stau la dispoziție,— dar bun și așa, după vechiul dicton, că maî bine puțin decît nimic. Adevĕruri . Clubul „cosmopolit” Alaltă seară parchetul a făcut o descindere la clubul cosmopolit, unde se practica pe un mare picior cartoforia... națională, sub conducerea unui d. Baltic, care“nu-i.. boboc de loc! In urma acestei descinderi s’a constatat că, la drept vorbind, clubul s’ar numi mai bine: KQxbvX...cosmopîrliților“ Fari titlu! „Violența Naționale“ întitulează revista sa de aseară: „Roadele întunericului dorit de bizantini în popor“!! Cu skepsis și logica și stilistica ! Care va să zică: deși e numai dorit de bizantini, întunericul a și dat...roade? Și pe urmă: „în popor“ ăla la cine se rapoartă—la „roade“ orî la „Întuneric“?! Să-i fie de cap gramaticei și mai ales sintaxului!! Armonie întreg guvernul și majoritățile și-au dat întîlnire Sîmbătă seara la Ateneu la marele și unicul concert dat de diva Pacini, celebra violonistă Sophie Roeder și strălucita pianistă Aurelia Cionca, în folosul „Sindicatului ziariștilor“. Astfel guvernul și majoritățile vor pluti in adevărate valuri de... armonie! Rigoletto Jean Linche Slătineanu Sub acest titlu fruntașul nostru artist, d. Const. Nottara, ne trimite următoarele rînduri: Intimplările cele neașteptate fac să iasă la iveală meritul, oricît ar fi fost de modest, în manifestările sale. Dacă moartea, subită și prematură, n’ar fi lovit pe Jean Linche Slătineanu, prea puțini și-ar fi adus aminte că era un om cu un suflet ales, și cu o simțire poetică, din cele mai delicate. Nu mi-au căzut în mînă decît vreo cîteva din poeziile sale, dar a fost îndeajuns ca sâ pot aprecia în ele p, cugetătorul distins și delicat, întrunind, laolaltă, însușirile estetului și pe ale intelectualului. A scris îndeajuns in viața lui de om cult, ca să poată fi în stare de a'șî alcătui, cu prisosință, volumul său de poezii, dar nu î-a plăcut să facă a se vorbi de persoana sa — preferind întotdeauna tihna și modestia, ce, cu deosebire, l’au caracterizat. De aceia nu a dat publicitățea decît puține din poeziile sale, și acelea fiind niște traduceri, în limba franceză, remarcabile de altfel, făcute unor versuri de Carmen Sylva, punîndu-șî, astfel, modestul său talent la adăpostul inspirațiunilor geniale ale grațioasei noastre Suverane. Lui Jean Linche Slătineanu î-a plăcut să se intereseze de avîntul ce a luat, de citva timp, literatura noastră dramatică, și, de cîte orî avea prilejul sâ’șî manifesteze părerile, fie asupra unei piese, fie asupra interpretărei eî, niciodată nu greșea în aprecierile ce făcea, în cercul intim al intelectualilor săi prieteni. Ar fi avut tot dreptul să năzuiască la demnități speciale și potrivita însușirilor sale, căci conducerea instituțiuneî ce i s’ar fi încredințat, ar fi fost spre binele și folosul ei, prin prestigiul ce i s’ar fi adus, deoarece ramurile sale erau strîns legate de elita societăței noastre, fiind el însuși boer de neam.* In plină maturitate i se stinse viața. Cu toate astea meritele și însușirile sale vor rămîne prielnice și consolatoare, prin inspirațiile sale de poet și de intelectual. Nottara Maî întîî că regele nu e serios bolnav. A fost o boală ușoară care din fericire a trecut. Afară de aceasta regele este prea înțelept pentru ca, chiar dacă crede că guvernul nostru e slab, să nu vadă că și liberalii, dacă formează poate o opoziție tare, n’ar putea însă forma acum un guvern tare. Cu toate rodomontadele liberalilor, sînt convins că dacă li s’ar oferi acum puterea, ar fi într’o mare încurcătură, căci de luat n’ar putea s’o ia. Mai ales că d. Sturdza ar voi ca miniștri pe d-nii Costinescu și Lascar— și Oculte o asemenea combinație nu i-ar conveni. Dar la ce să pierdem vorbe multe , suntem la putere și nu vom face pe plac adversarilor retrăgîndu-ne“. _ Gr. Campbell-Baiiűermang Socialismul la universitate Iată ce nu eram deprinși să vedem la universitățile noastre. In trecut, fosta ne-a dat să vedem socialiști ajungînd profesori universitari, dar odată ce au pășit pragul universității ca profesori, n’a mai putut fi vorba de socialism la eî. Un caz recent e însă de natură ca să prezinte lucrurile cu totul altfel. E cazul d-lui Drăghicescu, maestru de conferințe la universitatea din Fugărești. D-sa mnaim« de a iT’SjunS maestru de conferințe, s’a manifestat prin lucrările sale nu numai ca simpatic socialismului, ci și ca adevărat partizan. Odată ajuns maestru de conferințe, d. Drăghicescu în loc de a continua tradiția universitarilor noștri, dă, din potrivă, o notă contrară. Și iată ce avem în vedere, cînd spunem că d. Drăghicescu a dat o notă contrară. Intr’un articol recent din „Revue philosophique“, d. Drăghicescu ocupîndu-se de chestia de ce în starea actuală a dezvoltarei societăței e cu neputință de stabilit legi în sociologie, legi în sensul celor din științele biologice, indică drept cauză starea anarhică din stadiul actual al dezvoltărei societății. Și ne spune, că, după cum nu se puteau stabili legi în domeniul cosmic atunci cînd totul era o nebuloasă, tot așa și în domeniul social nu se pot stabili legi atita vreme cît avem a face cu o stare nebuloasă, anarchică, și o stare nebuloasă, anarhhică starea actuală. Această constatare intrată odată în conștiința noastră, va constitui o forță, o idee-forță care va tinde la transformarea stărei nebuloase într’o stare de statornicie relativă, în care va fi cu putință de a se stabili legi. E necesară deci încetarea Stărei de oscilație, încetarea transformărilor neprevăzute, e necesară o uniformizare pentru ca să poată exista posibilitatea stabilire legilor sociale. Dr, d. Drăghicescu vede în mișcarea socialistă de azi — și aici e partea care constitue nota contrară de care vorbeam mai înainte,— unul din factorii cari tind la realizarea uniformizării necesare stabilirea legilor sociale. Prin izbînda socialismului conflictele interindividuale, de clase, conflictele din sînul națiilor pe de o parte, iar pe de alta conflictele dintre nații vor înceta, lumea se va omogeniza, mentalitatea individului va fi alta decit cea de azi. Or, toate aceste schimbări sunt, după d. Drăghicescu, tocmai condiții care dau posibilitatea legilor sociale. 51. B. Cu alte cuvinte, la interval de trei luni dușmanii Germaniei au fost învinși și această țară a primit întreaga satisfacție ce pretindea. Graba cu care atît Franța cît și Anglia s-au grăbit să concedieze pe miniștrii antigermani, dovedește că imperiul Germaniei este foarte temut, nu numai ia Franța care e vecină și inferioară din punct de vedere militar, dar și în Anglia care e sigură cum că nu va putea fi atinsă deocamdată. Pe seame, insă, că dreptatea Germaniei era prea evidentă, sau că puterea acestui stat e atît de mare încît nici chiar Anglia nu îndrăznește să-l provoace. Curajul cu care a procedat Germania de la ivirea conflictului cu Marocul și energia cu care a privit în față pe adversar, a intimidat și pe francezi și pe englezi. Mai întiiu s’au plecat francezii, cari, fiind cei mai expuși, atît prin pozițiunea lor geografică, cît și din cauza desființărei actuale a Rusiei, erau in pericol de a suferi o nouă invaziune ca aceea de la 1870 și de a suferi o nouă dezmembrare. Englezii au rezistat mai mult și regele Eduard a refuzat de a-șî concedia consilierii, însă împăratul Wilhelm a purces energic la amenințări fățișe. Mesagiul din urmă, care a căzut ca o bombă în mijlocul diplomației, era aproape o declarațiune de rezbel. Ca francezii să se teamă de Germania lucrul este foarte lesne de înțeles, dar de ce s’au temut englezii? Englezii, după cum am arătat și în alte articole, nu pot fi atinși de germani, cu toată numeroasa și puternica lor armată. Și Napoleon I a voit să debarce în Anglia atunci cînd concentrase marea lui armată la Boulogne, dar n’a reușit, fiindcă flota engleză a fost neadormită. Ei bine, aceea ce n’a putut face marele Bonaparte și într'o vreme cînd puterea navală a Angliei era cu mult mai inferioară, negreșit că nu va putea realiza împăratul Wilhelm astăzi față de formidabila flotă engleză. Totuși, englezii n’au mai putut rezista tonului agresiv al lui Wilhelm și Cabinetul Balfour a căzut. Această cădere, urmînd pe aceea a lui Delcasse, este cea mai vie dovadă cum că complotul, tăgăduit cu atita putere, a existat un adevăr și că Germania sa aflase in pericol de a fi atacată de către alianța anglo-franceză. I se cuvenea deci Germaniei o satisfacție, și această satisfacție nu i se putea refuza, afară numai dacă nu intervenea o (Teelara$tö ule rí izbüitt. lesă la un razboia nu se puteau gindi englezii în mod serios, fiindcă Franța nu voește războiul și, în nici un caz, n’ar fi făcut greșala de a se expune agresiunei germanilor. Rezultatul este că împăratul Wilhelm a triumfat pe toată linia, pînă acum, a triumfat și inpotriva francezilor și înpotriva englezilor, așa că prestigiul imperiului german s’a mai înălțat încă. Negreșit, englezii vor căuta să-șî ia revanșa într’un viitor, maî mult sau mai puțin apropiat, dar nici germanii nu vor sta cu mîinile în sin. Asta dovedește că conflictul prevestit va trebui să se producă, deși a fost aminat pentru moment. Precum Franța a fost silită să bată în retragere în chestia Fașadei, tot asemenea Anglia a bătut acum în retragere în fața Germaniei Decît, un lucru trebue să se știe. Anglia își va aduce aminte la timpul oportun. 3 Mareșal Constanța Șeful liberalilor din Anglia însărcinat cu formarea noului minister, D. dr. Istrati : Aleea îl planta pe junele deputat și a și înfrunsit și liberalii și țăranii Nu este decit o săptămînă de cînd mă ocupam în acest loc de diferitele proecte privitoare la chestia țărănească. Arătam atunci că mare e numărul acelora cari vorbesc de această chestiune,— infim de mic însă numărul acelora cari o cunosc într adevăr. Cărți s’au scris destule asupra ei. Cele mai multe din punct de vedere juridic , unele din punct de vedere politic, umanitar, sentimental și economic. Cele economice au însă un caracter pur teoretic și se bazează nu pe fapte cercetate la fața locului, ci pe alte cărți. Aci era rana cea mare. Știința economică modernă arată însă că studiile economice nu se pot face în abstracte, ci trebue făcute asupra organizmului social și economic viu. Numai asemenea studii pot conduce la soluții bune și sănătoase în chestiunile sociale și economice. In timpul din urmă am putut înregistra și la noi cîteva studii bazate pe fapte asupra chestiunei țărănești. Aceste studii sînt ale d-lor Nenițescu și Tache Protopopescu. Ele au aruncat o vie lumină asupra chestiunei țărănești din anumite puncte de privire și au descoperit răni a cărora vindecare ar fi desigur un început de îndreptare a stărei țăranilor. Bazat pe o asemenea argumentație, spuneam în articolul meu că trebue să încetăm cu teoriile și cu soluțiile izvorîte din deducțiuni absolut abstracte. Spuneam că înainte de a proceda la o rezolvare a chestiunei țărănești, trebue să studiem această chestiune în toate amănuntele ei, pentru ca soluțiunea să fie lună și sănătoasă. Emiteam părerea să se institue o vastă anchetă asupra chestiunei țărănești: anchetă condusă și făcută de oameni culți, cu pregătirea necesară, fără prejudicii, muncitori și independenți, pentru ca să aibă curajul convingerilor lor. Aceste opinii le emiteam în acest loc. Se vede însă că și mulți dintre bărbații mari și politici ai acestei țări au ajuns la aceeași convingere, anume că înainte de toate se impune studierea chestiunei țărănești. Așa se anunță acum,că „d. D. Sturdza în înțelegere cu membrii comitetului executiv al partidului liberal, a hotărît să se studieze chestiunea țărănească în toate ramificațiile ei, pentru ca să se stabilească soluțiunile partidului liberal. In acest scop se va numi o comisiune compusă din mai mulți fruntași ai partidului“. Ca sinceri iubitori ai țărănimei nu putem dori decît ca această știre să se. Cînd vin liberalii la putere? Ce zic conservatorii și ce zic liberalii Iată o cestiune care interesează din puncte de vedere deosebite și pe conservatori și pe liberali. Cum în asemenea cazuri dorința se preface repede în credință și convingere, conservatorii sînt convinși că vor mai sta „cel puțin“ trei ani la putere, iar liberalii sunt convinși că nu vor trece nici șense luni și regele îî va chema să compue guvernul. a Un liberal, a cărui seriozitate ne este cunoscută, ne-a declarat maieri. — Nu le maî da fi conservatorilor nici trei luni de guvern. Boala regelui nu este atît de ușoară pe cît se crede. In tot cazul ea a pus pe suveran pe gînduri și l-a determinat să caute a avea un guvern tare. Or, un guvern tare nu pot face decît liberalii. Cine cunoaște pe suveran și politica țarei, va putea lesne conchide că regele va profita de primul prilej pentru a se scăpa de conservatori. Asemenea prilejuri însă nu-i vor lipsi, dată fiind slăbiciunea guvernului. Am relatat aceste declarații unui conservator de marcă. El ne-a spus: — „Am auzit și eu deja un liberal o declarație identică. Se pare deci că e un cuvînt de ordine dat de liberali ca să creeze o atmosferă favorabilă venirea lor la putere. Dar liberalii se înșală la socotelile lor. Nonl Cabinet englez Lumea politică a fost surprinsă de căderea subită a Cabinetului englez și această surprindere este cu atît mai vie cu cît schimbarea de guvern de la Londra s-a produs imediat după discursul tronului pentru deschiderea parlamentului german, discurs în care împăratul Wilhelm a lăsat să se înțeleagă cum că un conflict armat între Germania și Anglia ar fi foarte probabil și chiar apropiat. Dacă există vreo legătură între plecarea Cabinetului Balfour și discursul împăratului Germaniei, apoi desigur că ministerul englez plătește aventura politică în care voia să târască și pe d. Delcasse, fostul ministru de externe al Franței și astfel se adeverește cum că a fost o înțelegere între acesta din urmă și ministerul din Londra și că, in adevăr, se pusese la cale o agresiune înpotriva Germaniei. Atitudinea energică a împăratului Wilhelm și a d-lui da Buelowv a înfrînt, însă, pe ambii adversari. Mai întâiu a căzut ministrul de externe al Franței, d. Dolcasse, care își închipuise că a sunat censul revanșei și că, aliată cu Anglia, Franța ar putea birui pe Germania și ar putea erna Alsacia și Lorena ; acuma cade și ministerul Balfour, cu toate că de la Londra complotul cu d. Delcasse a fost energic dezmințit astă-toamnă și cu toate că presa engleză a taxat drept insanități destăinuirile ziarului LIMatOk PĂRERI ȘI IMPRESII Presa și antreprenorii artei Totdeauna cînd a fost vorba de încurajat arta, presa și-a făcut datoria și toți artiștii știă, că aceste încurajări s’au făcut fără nici o pretențiune materială, căci așa s’a crezut, că între artă și presă trebue să fie o strînsă legătură morală și intelectuală. De altfel totdeauna cînd presa s’a adresat artiștilor, ei s’au pus la dispozițiune, tot așa de benevol cum a făcut și presa pentru dînșii. Dacă dar nu avem să ne plîngem de artiști, cu arareori însă am avut neajunsuri din partea antreprenorilor artei, a acelor paraziți ai artiștilor cari iau ce-i mai bun și lasă pentru adevărații producători rămășițele. Chiar acum ni s'a prezentat un mic exemplu de chipul cum antreprenorii artei, ori cel puțin unii din ei, știe să răsplătească presa, tot ceea ce face ea pentru dînșie. Sindicatul ziariștilor din București, pentru sporirea fondului sau, grație căruia se întrețin ziariștii nevolnici și văduvele și orfanii celor dispăruți, a făcut apel la d-ra Pacini și la artiștii Operei ca să dea o reprezentație pentru Sindicat. Toți au primit cu plăcere și cu entusiazm, afară de impresarul Operei, care a socotit că este momentul venit, nu de a ajuta presa în opera ei caritabilă, ci de a încasa mai mulți bani, pe urma Presei și a acestei reprezentațiuni. Bineînțeles că Sindicatul a refuzat acest tîrg și grație gentileței d-șoarei Pacini, a organizat la Atheneu, pentru Sîmbătă seara, un splendid concert, în care vor cînta pe lîngă diva Operei și d-na Sofia Stoener, celebra violonistă și d-șoara Cionca și alți artiști și artiste. Purtarea impresei Operei e o dovadă că rău a făcut Presa cînd a socotit-o ca o alcătuire artistică și deci i-a dat concursul, fără a-1 tîrgui. Ceea ce s’a întîmplat e o probă că ne-am înșelat și că la Operă nu e vorbă de artă, ci de comercia și ca atare și noi vom fi nevoiți a vorbi cu antreprenorii Operei ca și cu ceilalți negustori cari își plătesc, și încă foarte scump, reclama lor, care însă iI privește pe el și pe noi nu ne angajează nicidecum. In ceea ce privește publicul, el desigur va fi mai gentil decît impresa Operei și va răspunde cu entuziasm la apelul Presei care-l invită ca să ia parte și la o operă caritabilă, și„la un festival artistic unic în felul sau. .—6. M. Sîmbătă 26 Noembrie 1905 DIRECTOR POLITIC COMST. MILIE — ABONAMENTE „ e$M. *■ ’’ Un an..........................ieî 16.— 6 luni . . • • „ 8.— 3 stihi . . • • • » 4.— o lună................................. 150 la străinătate îndoit AUSOWAMENTE COMBINATE ; (Adeverul Politic și Dimineața) ^V’j. . . . . lei 82.f . tonten . .... * 16.. . . . . „ s.■. .1 . . . „ s— .i : ..«. in străinătate Îndoit Telefon 260. Barourile ziarului: Str. Sărindar, 1. Inchetă în Ungaria și Macedonia D. BXoni Sabin, trimesul ziarelor „Le Temps“ și „Courrier Européen“ comunică cititorilor cîteva din impresiile culese în Ungaria și Macedonia Am anunțat la timp că d. Moni Sabin, a fost însărcinat de ziarele Le Temps și Courrier Européen din Paris, ca să studiez« live»lantacuri din Ungaria și Macedonia. Am căutat să obținem de la d. Moni Sabin oarecare informațiune asupra rezultatului călătoriei și anchetei d-sale. D. Moni Sabin s’a pus la dispoziția noastră, înainte însă de a-I da cuvîntul fie ne permis să-l prezentăm maĭ de aproape cititorilor noștri. D. Moni Sabin este un bărbat tînăr, originar din Craiova. Studiile liceale le-a făcut la București. Ducîndu-se la Paris spre a studia medicina, a urmat vocațiunei sale și a eșit licențiat în litere. De zece ani d. Sabin locuește la Paris unde face literatură și filozofie. Intrînd în ziaristică face politică externă la marele ziar Le Temps și la revista Le Gourrier Européen, la care redactează rubricele Orient și Austro-Ungaria. Ancheta asupra crizei ungare La întrebarea noastră asupra celor ce a putut constata cu privire la criza din Ungaria, d. Moni Sabin a binevoit să ne spue : — Pentru a studia această chestiune am început ancheta mea la diferitele naționalitățî. „M’am dus iniția la Fiume unde în primul rînd am căutat contactul cu acel partid național care — unic în felul sau s’a dat de partea coalițiunei maghiare. Acest partid este cel neocroat, sau cum i se mai zice progresist. Șefii acestui partid cred serios în promisiunile șefilor coalițiunei maghiare că vor acorda croaților: 1) Libertăți politice și autonomia ; 2) Anexarea Dalmației la Croația ; 3) Declararea portului Fiume ca port croat. La Fiume și Zagreb toți croații și slovacii sunt favorabili politica de raliare la coalițiune. Aceasta mai mult din ură contra Austriei , ura contra tot ce î nemțesc fiind chiar mai mare decit oroarea de maghiarism. Bărbații politici din Budapesta văd în atitudinea croaților un semn bun pentru reușita politicei maghiare. Dar șefii maghiari sunt și ei păcăliți în acest caz, fiindcă nu există grupuri etnice mai conștiente și mai solidare ca croații, slovacii și dalmațienii. Romînii, deși dispunînd după părerea mea de forțe interioare latente mult mai puternice, nu uzează de asemenea mijloace viclene, cari totuși sunt necesare și vor procura croaților avantagii pe cari nu le-ar fi putut obține prin politica pasivă de cari au uzat pînă acum, — aceeași politică pasivă de cari s’au folosit și romînii pînă acum. Tinerii șefi romîni, inteligențele cele mai solide și mai clare pe cari le-am văzut in Transilvania și Banat mi s’au părut lipsiți de vederile nete ȘÎ pozitive cari disting pe cei mai mulți dintre tinerii șefi croați, slovacî și dai]£ ă în.fer«V ciacîi si’etr tribnîc-s. am. cei cari conduc politica romînilor din Ungaria, să facă o politică mai abilă, mai adecuată circumstanțelor actuale, decît politica pe care au fost constrinși — a știfi — s’o facă pînă acum. Mai e da văzut dacă cultura curat germană, la care se adapă din ce în ce mai mult, nu are și ea partea ei în atitudinea pasivă ce au romînii în mijlocul schimbărilor din regatul S-talul Stefan. Ași mai avea multe dazii în această privință. Sper să o pot face mai tirziu“. Ancheta asupra crizei din Macedonia Cu aceeași bunăvoință cu care ne-a dat lămuririle de mai sus, d. Moni Sabin ne-a răspuns la chestiunile noastre privitoare la ancheta pe care a putut-o face în Macedonia. Iată răspunsul : „In Macedonia unde am stat cinci săptămâni și am pătruns în Vechea Serbie, în vilaetul Monastir și în districtul Serres,— am studiat în special chestiunea perceperei impozitelor, chestiune care a fost în primul loc cauza ultimului conflict și a demonstrației navale contra Turciei. Am cules importante documente cari mă fac să nu mă mai îndoesc le eficacitatea controlului financiar. Am petrecut prin Macedonia momente foarte interesante. Europeanul nici nu-și poate face o idee de cele petrecute acolo. Viața nu are nici un preț. Nesiguranța cea mai absolută domnește. Hilmi-Pașa pe care l-am văzut de trei ori, s’a silit să mă convingă că unica pricină a acestei stări de lucruri sunt creștinii. Adevărul însă este că numai și numai regimul turcesc este de vină că creștinii se află într’un continuu rast boia de moarte. Turcii se bucură de rivalitățile dintre creștini. Nu s’a șta pare că Hiimni-Pașa ar fi dat aromânilor să înțeleagă că ar fi necesar ca ei la rîndul lor să organizeze bande ? Cu plăcere am putut constata la Monastir că aceia cari sînt arătați ca românizanți mercenari sunt în cea mai mare parte nișta foarte conștiincioși, scrupuloși și inteligenți campioni ai românismului. Nu înțeleg însă de ce s’ar urma în Macedonia de romînî politica austro-germană. Cu privește controlul financiar, mg va trebui să se trimită din Europa numai înalți controlori, ci un mare numă de mici controlori cari să fie prezenți în toate localitățile importante și să impiedice orice abuz administrativ. Mulțumim din nou în acest loc d-înl Sabin atit pentru amabilitatea cu care s’a pus la dispoziția noastră, cît și pentru interesantele lămuriri ce ne-a dau. Eep. Moni Sabin IM și lalaiai BULGARIA Financiare.—Ministerul finanțelor ale Bulgaria, a dat ordin tuturor directorilor băncei naționale bulgare să se adune în Sofia spre a discuta situația viitoare a băncii față de introducerea în Bulgaria de bănci străine. Intre alte măsuri ce s’au luat, consiliul a decis, ca necesar pentru progresarea băncii, să micșoreze dobinda împrumuturilor de la 8 la 7 la sută. Monument romîno-bulgar. — Agentul diplomatic al Romîniei, d. Mișu, a vizitat zilele acestea locuința-muscă