Adevěrul, noiembrie 1905 (Anul 18, nr. 5831-5853)

1905-11-26 / nr. 5849

Anul al XVȚt'lea.—No. 5849 FOSIÎATOR Ales. V. «eldimann PUBLICITATEA î CONCEDATA EXCLUSIV AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER . Co București, Str. Karageorgevici 18 Telefon 3­4 ENTRU AUSTRIA, UNGARIA și GERMANIA A­re adresa la: Dukes naehf. Mai fasenfeld • *3St* l Emerich Assnar. - vida ' : concesiune exclusivă. m ’am ui voi!și farsa Apare zilele la ora 5 se­ara era alifiat!© știri ale zilei ü BOERII ȘI DEMOCRAȚII Cum judecă junimiștii și liberalii lupta intre boerî și demo­crați. La ordinea zilei, iarăși blocul și lupta dintre boerî și democrați. De cîte orî s’a spus că partidul Conservator, că majoritatea parla­mentară pe care se sprijină guver­nul e un...bloc, de atâtea ori această declarațiune a fost primită cu ironii de către opoziție și cu exprese re­zerve chiar în sînul februariștilor. Declarația aceasta că guvernul e bloc, că partidul e bloc, că toate merg strună în lagărul guvernamen­tal, apare orî de cîte orî e la ori­zont vre-o­ furtună, sau orî de cîte orî a fost sau va fi­­ răfuială în sinul partidului, sau se anunță vre­un atac din partea opoziției libe­rale. Atunci apare...blocul . In dosul acestui bloc se deslăn­­țuesc însă patimele politice, sau mai bine zis patimele politicianilor, se pun la cale înălțarea unora și dobo­­rîrea altora, se decretează ministe­riabilii și se decapitează politicește pe alții, se distribue onorurile și dem­nitățile din partid, nu după judecata celora cari conduc și au răspunderea în guvern și în partid, ci după in­teresele politicianilor de a doua mină cari se grupează în jurul politicia­­nilor de mina întîia! In dosul blocului februarist se pe­trec, fără îndoială, scene interesante. Liberalii și junimiștii mai ales, le-au urmărit de aproape și de aceea cuvîntul de ordine la liberali e azi împăcarea pe toată linia, iar la ju­nimiști, atac pe toată linia. Vom releva azi ce spun liberalii ce spun junimiștii despre blocul guvernamental și în special de lupta dintre boerî și democrați și apoi vom arăta ce crede un însemnat perso­­naj politic despre boerimea care se afirmă azi în viața noastră politică. * Un fruntaș liberal, foarte bine a­­preciat în cercurile noastre politice, auzind că iar se vorbește de lupta ître boerî și democrați m’a întrebat: —Cari sunt, mă rog, semnele dis­tinctive că se dă la conservatori o luptă între boerî și democrați? Se vorbește mereu de această luptă și n’am văzut nici odată afirmația în­soțită de ceva fapte precise sau mă­car fapte de acele cari ar putea fi așa interpretate în­cît să ajungem la concluzia că într’adevăr boemiî s’ar încăera cu democrații! Am urmărit aceasta cu interes fiind-că dacă în­­tr’adevăr s’ar declara o ast­fel de luptă, noi, ca partid liberal, am trebui să luăm o poziție și am lua-o, de­sigur, în favoarea democraților, cu riscul­ de a provoca reconstituirea partidului conservator prin atitudi­nea noastră. „Dar nu văd nici o luptă de na­tura aceasta. Văd­ cu totul altă luptă, sau mai bine zis o hărțuială pe pre­ponderență, pentru acapararea direc­țiunei partidului, etc. Văd că se a­­gită d. Pavlică Brătășanu în po­triva d-lui Dimitrie Nenițescu, luptă care nu e de la boier la boier. Văd pe d. Oroveanu, intimul d-lui Bră­tășanu, in același gen de propagandă. E dar sadea luptă între democrați! Prin urmare ce se petrece ?E o por­nire contra elementelor de valoare m de luptă ? N’o văd nici pe aceasta. Văd elemente democratice că se războesc cu alte elemente de valoare și de luptă tot democratice! Și do­vada cea mai bună că nu e luptă de clase, e tocmai alcătuirea parla­mentului și mai ales a biurourilor. Ați dat boierii asalt biurourilor ? La Cameră e un singur boier în birou. Președintele și trei vice-președinți sunt democrați. Raportori­ democrați. Boierii nu spun nimic, ba cel care a cerut neatingerea actualei alcătuiri și a birourilor și a comisiunilor par­lamentare, a fost tocmai primul mi­nistru ! Din 32 prefecturi, numai cinci sunt date boierilor, fiind mi­nistru de interne un Cantacuzino ! Ei, unde vedeți luptă între boieri și democrați!? „E deci alt­ceva, care nu se vede, ț­ această acțiune invizibilă e bine condusă. Sunt două curente asupra conducerei partidului și guvernului, se afirmă două șefii: una are răs­punderea și una nu. „Iată ce se petrecem la februariști. Eu vorbesc de o luptă pentru aca­pararea șefiei. Asta se petrece la noi, la liberali. Dar e o luptă dată de d. Take Ionescu și amicii săi pentru a imprima o altă direcție gu­vernului și partidului conservator. In partidul liberal s’au dat asemenea lupte chiar sub­­ Ioan Brătianu, nu mai vorbim de cabinetele d-lui Sturdza. Oare oculta și brătieniștii n'au­ răsturnat propriul lor partid fiind-că șeful nu li s’a supus? „D. Cantacuzino face azi ceea ce a făcut d. Sturdza acum un an. Nu cereasă, la nimic. Judecați chiar după aceste mici incidente, n’a admis sa­crificarea lui Scarlat Arion fiindcă a văzut o manifestație contra sa, n’a cedat în privința realegerea bi­rourilor fiindcă și anul trecut s’a în­cercat sacrificarea lui Nenițescu. Ve­deți că urmează școala sturzistă în ce privește afirmarea autorităței sale, cu deosebire numai că se prezintă sub o formă blîndă. „Urmăriți atitudinea d-lui Canta­cuzino și veți observa imediat că sub un aer foarte liniștit și care pare că tolerează multe șij cedează la lucruri mici, însă de îndată ce se ivește o chestie importantă, care interesează țara sau partidul, apare cu o neînfrîntă hotărîre, afirmîndu-și mereu autoritatea sa de șef. „Se poate contesta aceasta ?" ter­mină întrebîndu-mă fruntașul liberal. * Ce spun junimiștii despre această luptă ? Junimiștii natural că neagă și ei o rivalitate intre boerî și democrați, mai ales resping acuzarea că ei ar ataca pe d-niî Take Ionescu, Bădă­­ran și Vlădescu fiindcă nu sunt bo­­eri și ca dovadă ne arată de ce considerație se bucură la junimiști bărbați ca d-niî Maiorescu, Dela­­vrancea, etc., cari nu sunt boerî. Dar în... popor, în pătura politi­ciană, natural că prinde imediat cre­dința că într’adevăr se desemnează o luptă între boerî și democrați. In realitate nu se ascunde altceva decît platforma viitoarei lupte între alte două nuanțe ale februariștilor. Rămîne acum să relevăm ce ne-a declarat un personaj politic asupra boerimei care s’a devotat iarăși ca­rierei politice. A. V. NĂZBÎTII Mitică în strană „t­aurul“ Mitică se întinde 8 de zi în „opinia publică“ și astfel am putut steno­grafia erl pe calea Victoriei următorul dia­log spiritual: — Tout a l’égout, Michalache ! — Tout­ă­ l’egout, bobocule ? — Ce mai ala­ bala ? — Pas mal. . — Pe canal! — Dar cum sînt răcit, am guturaiii. — N’are a face. Nițel gutural, cîte un junghiuleț, nițică oftică nu face nimic, numai sănătos să fiu­ — Dar tu ? — Ciac-pac! —­ Apoi cu dragoste și cu 5 la sută !! Pac Conflict vamal greco-romîn­ia adeverească, pentru că, cu o vastă an­chetă asupra chestiunei țărănești, s’ar face primul pas spre o soluție sănătoasă și rațională a acestei chestiuni. Ancheta, ce-i drept, am fi dorit s’o vedem făcută de stat, cu mijloacele nespus de mari ce-i stau la dispoziție,— dar bun și așa, după vechiul dicton, că maî bine puțin decît nimic. Adevĕruri . Clubul „cosmopolit” Alaltă seară parchetul a făcut o des­cindere la clubul cosmopolit, unde se practica pe un mare picior cartoforia... națională, sub conducerea unui d. Baltic, care“nu-i.. boboc de loc! In urma acestei descinderi s’a con­statat că, la drept vorbind, clubul s’ar numi mai bine: KQ­­xbvX...cosmopîrliților“­ Fari titlu! „Violența Naționale“ întitulează revista sa de aseară: „Roadele întunericului dorit de bizantini în popor“!! Cu skepsis și logica și stilistica ! Care va să zică: de­și e numai dorit de bizantini, întunericul a și dat...roade? Și pe urmă: „în popor“ ăla la cine se rapoartă—la „roade“ orî la „Întuneric“?! Să-i fie de cap gramaticei și mai ales sintaxului!! Armonie întreg guvernul și majoritățile și-au­ dat întîlnire Sîmbătă seara la Ateneu la marele și unicul concert dat de diva Pacini, celebra violonistă Sophie Roeder și strălucita pianistă Aurelia Cionca, în folosul „Sindicatului ziariștilor“. Astfel guvernul și majoritățile vor pluti in adevărate valuri de... armonie! Rigoletto Jean Linche Slătineanu Sub acest titlu fruntașul nostru artist, d. Const. Nottara, ne trimite următoarele rîn­­duri: Intimplările cele neașteptate fac să iasă la iveală meritul, oricît ar fi fost de mo­dest, în manifestările sale. Dacă moartea, subită și prematură, n’ar fi lovit pe Jean Linche Slătineanu, prea puțini și-ar fi adus aminte că era un om cu un suflet ales, și cu o simțire poetică, din cele mai delicate. Nu mi-au căzut în mînă decît vreo cî­teva din poeziile sale, dar a fost îndea­juns ca sâ pot aprecia în ele p­, cugetă­torul distins și delicat, întrunind, laolaltă, însușirile estetului și pe ale intelectua­lului. A scris îndeajuns in viața lui de om cult, ca să poată fi în stare de a'șî al­cătui, cu prisosință, volumul său­ de poe­zii, dar nu î-a plăcut să facă a se vorbi de persoana sa — preferind întotdeauna tihna și modestia, ce, cu deosebire, l’au caracterizat. De aceia nu a dat publicitățea decît puține din poeziile sale, și acelea fiind niște traduceri, în limba franceză, remar­cabile de altfel, făcute unor versuri de Carmen Sylva, punîndu-șî, astfel, modes­tul să­u­ talent la adăpostul inspirațiuni­­lor geniale ale grațioasei noastre Suve­rane. Lui Jean Linche Slătineanu î-a plă­cut să se intereseze de avîntul ce a luat, de citva timp, literatura noastră drama­tică, și, de cîte orî avea prilejul sâ’șî ma­nifesteze părerile, fie asupra unei piese, fie asupra interpretărei eî, niciodată nu greșea în aprecierile ce făcea, în cercul intim al intelectualilor săi prieteni. Ar fi avut tot dreptul să năzuiască la demnități speciale și potrivita însușirilor sale, căci conducerea instituțiuneî ce i s’ar fi încredințat, ar fi fost spre binele și folosul ei, prin prestigiul ce i s’ar fi adus, deoarece ramurile sale erau strîns legate de elita societăței noastre, fiind el însuși boer de neam.* In plină maturitate i se stinse viața. Cu toate astea meritele și însușirile sale vor rămîne prielnice și consolatoare, prin inspirațiile sale de poet și de intelectual. Nottara Maî întîî că regele nu e serios bol­nav. A fost o boală ușoară care din fericire a trecut. Afară de aceasta regele este prea înțelept pentru ca, chiar dacă crede că guvernul nos­tru e slab, să nu vadă că și liberalii, dacă formează poate o opoziție tare, n’ar putea însă forma acum un gu­vern tare. Cu toate rodomontadele liberalilor, sînt convins că dacă li s’ar oferi acum puterea, ar fi într’o mare încurcătură, căci de luat n’ar putea s’o ia. Mai ales că d. Sturdza ar voi ca miniștri­ pe d-nii Costi­­nescu și Lascar— și­ Oculte o aseme­nea combinație nu i-ar conveni. Dar la ce să pierdem vorbe multe , sun­tem­ la putere și nu vom face pe plac adversarilor retrăgîndu-ne“. _ Gr. Campbell-Baiiűermang Socialismul la universitate Iată ce nu eram deprinși să vedem la universitățile noastre. In trecut, fosta­ ne-a dat să vedem so­cialiști ajungînd profesori universitari, dar odată ce au pășit pragul universității ca profesori, n’a mai putut fi vorba de socialism la eî. Un caz recent e însă de natură ca să prezinte lucrurile cu totul altfel. E cazul d-lui Drăghicescu, maestru de conferințe la universitatea din Fugărești. D-sa mnaim« de a iT’SjunS maestru de conferințe, s’a manifestat prin lucrările sale nu numai ca simpatic socialismului, ci și ca adevărat partizan. Odată ajuns maestru de conferințe, d. Drăghicescu în loc de a continua tradiția universitarilor noștri, dă, din potrivă, o notă contrară. Și iată ce avem în vedere, cînd spunem că d. Drăghicescu a dat o notă contrară. Intr’un articol recent din „Revue philo­­sophique“, d. Drăghicescu ocupîndu-se de chestia de ce în starea actuală a dezvol­tarei societăței e cu neputință de stabilit legi în sociologie, legi în sensul celor din științele biologice, indică drept cauză starea anarh­ică din stadiul actual al dez­­voltărei societății. Și ne spune, că, după cum nu se puteau stabili legi în domeniul cosmic atunci cînd totul era o nebuloasă, tot așa și în domeniul social nu se pot stabili legi atita vreme cît avem a face cu o stare nebuloasă, anarchică,­­ și o stare nebuloasă, anarhhică starea actuală. Această constatare intrată odată în conștiința noastră, va constitui o forță, o idee-f­orță care va tinde la transforma­rea stărei nebuloase într’o stare de sta­tornicie relativă, în care va fi cu putință de a se stabili legi. E necesară deci în­cetarea Stărei de oscilație, încetarea trans­formărilor neprevăzute, e necesară o uni­formizare pentru ca să poată exista posi­bilitatea stabilire l­egilor sociale. Dr, d. Drăghicescu vede în mișcarea socialistă de azi — și aici e partea care constitue nota contrară de care vorbeam mai înainte,— unul din factorii cari tind la realizarea uniformizării necesare sta­bilirea legilor sociale. Prin izbînda socialismului conflictele interindividuale, de clase, conflictele din sînul națiilor pe de o parte, iar pe de alta conflictele dintre nații vor înceta, lumea se va omogeniza, mentalitatea individului va fi alta decit cea de azi. Or, toate aceste schimbări sunt, după d. Drăghicescu, tocmai condiții care dau posibilitatea legilor sociale. 51. B. Cu alte cuvinte, la interval de trei luni dușmanii Germaniei au fost învinși și această țară a primit întreaga satis­facție ce pretindea. Graba cu care atît Franța cît și An­glia s-au grăbit să concedieze pe mi­niștrii antigermani, dovedește că impe­riul Germaniei este foarte temut, nu numai ia Franța care e vecină și infe­rioară din punct de vedere militar, dar și în Anglia care e sigură cum că nu va putea fi atinsă deocamdată. Pe sea­m­­­e, insă, că dreptatea Germaniei era prea evidentă, sau că puterea acestui stat e atît de mare în­cît nici chiar Anglia nu îndrăznește să-l provoace. Curajul cu care a procedat Germania de la ivirea conflictului cu Marocul și ener­gia cu care a privit în față pe adversar, a intimidat și pe francezi și pe englezi. Mai întiiu s’au plecat francezii, cari, fiind cei mai expuși, atît prin pozițiunea lor geografică, cît și din cauza desființărei actuale a Rusiei, erau in pericol de a suferi o nouă invaziune ca aceea de la 1870 și de a suferi o nouă dezmembrare. Englezii au rezistat mai mult și regele Eduard a refuzat de a-șî concedia con­silierii, însă împăratul Wilhelm a pur­ces energic la amenințări fățișe. Me­­sagiul din urmă, care a căzut ca o bom­bă în mijlocul diplomației, era aproape o declarați­une de rezbel. Ca francezii să se teamă de Germa­nia lucrul este foarte lesne de înțeles, dar de ce s’au temut englezii? Englezii, după cum am arătat și în alte articole, nu pot fi atinși de ger­mani, cu toată numeroasa și puternica lor armată. Și Napoleon I a voit să debarce în Anglia atunci cînd concentrase marea lui armată la Boulogne, dar n’a reușit, fiindcă flota engleză a fost neadormită. Ei bine, aceea ce n’a putut face ma­rele Bonaparte și într'o vreme cînd pu­terea navală a Angliei era cu mult mai inferioară, negreșit că nu va putea rea­liza împăratul Wilhelm astăzi față de formidabila flotă engleză. Totuși, engle­zii n’au mai putut rezista tonului a­gresiv al lui Wilhelm și Cabinetul Bal­four a căzut. Această cădere, urmînd pe aceea a lui Delcasse, este cea mai vie dovadă cum că complotul, tăgăduit cu atita pu­tere, a existat un adevăr și că Germa­nia sa aflase in pericol de a fi atacată de către alianța anglo-franceză. I se cu­venea deci Germaniei o satisfacție, și această satisfacție nu i se putea re­fuza, afară numai dacă nu intervenea o (Teelara$tö ule rí izbüitt. lesă la un raz­­boia nu se puteau gindi englezii în mod serios, fiindcă Franța nu voește războiul și, în nici un caz, n’ar fi făcut greșala de a se expune agresiunei germanilor. Rezultatul este că împăratul Wilhelm a triumfat pe toată linia, pînă acum, a triumfat și in­potriva francezilor și în­potriva englezilor, așa că prestigiul im­periului german s’a mai înălțat încă. Negreșit, englezii vor căuta să-șî ia revanșa într’un viitor, m­aî mult sau­ mai puțin apropiat, dar nici germanii nu vor sta cu mîinile în sin. Asta do­vedește că conflictul prevestit va tre­bui să se producă, deși a fost aminat pentru moment. Precum Franța a fost silită să bată în retragere în chestia Fașadei, tot a­­semenea Anglia a bătut acum în re­tragere în fața Germaniei Decît, un lucru trebue să se știe. Anglia își va aduce aminte la timpul oportun. 3 Mareșal Constanța Șeful liberalilor din Anglia însărcinat cu formarea noului minister, D. dr. Istrati : Aleea îl planta­ pe junele deputat și a și înfrunsit și liberalii și țăranii Nu este decit o săptămînă de cînd mă ocupam în acest loc de diferitele proecte privitoare la chestia țărănească. Arătam atunci că mare e numărul acelora cari vorbesc de această chestiune,— infim de mic însă numărul acelora cari o cu­nosc într adevăr. Cărți s’au scris destule asupra ei. Cele mai multe din punct de vedere ju­ridic , unele din punct de vedere politic, umanitar, sentimental și economic. Cele economice au însă un caracter pur teo­retic și se bazează nu pe fapte cercetate la fața locului, ci pe alte cărți. Aci era rana cea mare. Știința economică modernă arată însă că studiile economice nu se pot face în abstracte, ci trebue făcute asupra orga­­nizmului social și economic viu. Numai asemenea studii pot conduce la soluții bune și sănătoase în chestiunile sociale și economice. In timpul din urmă am putut înre­gistra și la noi cîteva studii bazate pe fapte asupra chestiunei țărănești. Aceste studii sînt ale d-lor Nenițescu și Tache Protopopescu. Ele au aruncat o vie lu­mină asupra chestiunei țărănești din a­­numite puncte de privire și au descope­rit răni a cărora vindecare ar fi desi­gur un început de îndreptare a stărei țăranilor. Bazat pe o asemenea argumentație, spu­neam în articolul meu­ că trebue să în­cetăm cu teoriile și cu soluțiile izvorîte din deducțiuni absolut abstracte. Spuneam că înainte de a proceda la o rezolvare a chestiunei țărănești, trebue să studiem a­­ceastă chestiune în toate amănuntele ei, pentru ca soluțiunea să fie lună și să­nătoasă. Emiteam părerea să se institue o vastă anchetă asupra chestiunei țărănești: an­chetă condusă și făcută de oameni culți, cu pregătirea necesară, fără prejudicii, muncitori și independenți, pentru ca să aibă curajul convingerilor lor. Aceste opinii le emiteam în acest loc. Se vede însă că și mulți dintre bărbații mari și politici ai acestei țări au ajuns la aceeași convingere, anume că înainte de toate se impune studierea chestiunei țărănești. Așa se anunță acum,că „d. D­­. Sturdza în înțelegere cu membrii co­mitetului executiv al partidului liberal, a hotărît să se studieze chestiunea țără­nească în toate ramificațiile ei, pentru ca să se stabilească soluțiunile partidului liberal. In acest scop se va numi o co­­misiune compusă din mai mulți fruntași ai partidului“. Ca sinceri iubitori ai țărănimei nu putem dori decît ca această știre să se. Cînd vin liberalii la putere? Ce zic conservatorii și ce zic liberalii Iată o cestiune care interesează din puncte de vedere deosebite și pe conservatori și pe liberali. Cum în asemenea cazuri dorința se preface repede în credință și convingere, conservatorii sînt con­vinși că vor mai sta „cel puțin“ trei ani la putere, iar liberalii sunt convinși că nu vor trece nici șense luni și regele îî va chema să com­­pue guvernul. a Un liberal, a cărui­ seriozitate ne este cunoscută, ne-a declarat mai­eri. — Nu le maî da fi conservatorilor nici trei luni de guvern. Boala re­gelui nu este atît de ușoară pe cît se crede. In tot cazul ea a pus pe suveran pe gînduri și l-a determi­nat să caute a avea un guvern tare. Or, un guvern tare nu pot face de­cît liberalii. Cine cunoaște pe su­veran și politica țarei, va putea lesne conchide că regele va profita de primul prilej pentru a se scăpa de conservatori. Asemenea prilejuri însă nu-i vor lipsi, dată fiind slăbiciunea guvernului. Am relatat aceste declarații unui conservator de marcă. El ne-a spus: — „Am auzit și eu deja un libe­ral o declarație identică. Se pare deci că e un cuvînt de ordine dat de liberali ca să creeze o atmosferă favorabilă venirea lor la putere. Dar liberalii se înșală la socotelile lor. N­onl Cabinet englez Lumea politică a fost surprinsă de căderea subită a Cabinetului englez și această surprindere este cu atît mai vie cu cît schimbarea de guvern de la Londra s-a produs imediat după dis­cursul tronului pentru deschiderea par­lamentului german, discurs în care îm­păratul Wilhelm a lăsat să se înțeleagă cum că un conflict armat între Germa­nia și Anglia ar fi foarte probabil și chiar apropiat. Dacă există vreo legătură între ple­carea Cabinetului Balfour și discursul împăratului Germaniei, apoi desigur că ministerul englez plătește aventura po­litică în care voia să târască și pe d. Delcasse, fostul ministru de externe al Franței și astfel se adeverește cum că a fost o înțelegere între acesta din urmă și ministerul din Londra și că, in ade­văr, se pusese la cale o agresiune în­potriva Germaniei. Atitudinea energică a împăratului Wilhelm și a d-lui da Buelowv a în­­­frînt, însă, pe ambii adversari. Mai în­­tâiu a căzut ministrul de externe al Franței, d. Dolcasse, care își închipuise că a sunat censul revanșei și că, aliată cu Anglia, Franța ar putea birui pe Germania și ar putea­­ erna Alsacia și Lorena ; acuma cade și ministerul Bal­four, cu toate că de la Londra com­plotul cu d. Delcasse a fost energic dezmințit astă-toamnă și cu toate că presa engleză a taxat drept insanități destăinuirile ziarului LIMatOk PĂRERI ȘI IMPRESII Presa și antreprenorii artei Totdeauna cînd a fost vorba de încu­rajat arta, presa și-a făcut datoria și toți artiștii știă, că aceste încurajări s’au făcut fără nici o pretențiune materială, căci așa s’a crezut, că între artă și presă trebue să fie o strînsă legătură morală și inte­lectuală. De altfel totdeauna cînd presa s’a a­­dresat artiștilor, ei s’au pus la dispoziți­­une, tot așa de benevol cum a făcut și presa pentru dînșii. Dacă dar nu avem să ne plîngem de artiști, cu arareori însă am avut neajun­suri din partea antreprenorilor artei, a a­­celor paraziți ai artiștilor cari iau­ ce-i mai bun și lasă pentru adevărații producă­tori rămășițele. Chiar acum ni s'a prezentat un mic exemplu de chipul cum antreprenorii artei, ori cel puțin unii din ei, știe să răsplă­tească presa, tot ceea ce face ea pentru dînșie. Sindicatul ziariștilor din București, pen­tru sporirea fondului sau, grație căruia se întrețin ziariștii nevolnici și văduvele și orfanii celor dispăruți, a făcut apel la d-ra Pacini și la artiștii Operei ca să dea o reprezentație pentru Sindicat. Toți au primit cu plăcere și cu entusiazm, afară de impresarul Operei, care a socotit că este momentul venit, nu de a ajuta presa în opera ei caritabilă, ci de a încasa mai mulți bani, pe urma Presei și a acestei reprezentațiuni. Bine­înțeles că Sindicatul a refuzat acest tîrg și grație gentileței d-șoarei Pacini, a organizat la Atheneu, pentru Sîmbătă seara, un splendid con­cert, în care vor cînta pe lîngă diva O­­perei și d-na Sofia Stoener, celebra violo­nistă și d-șoara Cionca și alți artiști și artiste. Purtarea impresei Operei e o dovadă că rău a făcut Presa cînd a socotit-o ca o alcătuire artistică și deci i-a dat con­cursul, fără a-1 tîrgui. Ceea ce s’a întîm­­plat e o probă că ne-am înșelat și că la Operă nu e vorbă de artă, ci de comercia și ca atare și noi vom fi nevoiți a vorbi cu antreprenorii Operei ca și cu ceilalți negustori cari își plătesc, și încă foarte scump, reclama lor, care însă iI privește pe el și pe noi nu ne angajează nici­de­cum. In ceea ce privește publicul, el desigur va fi mai gentil decît impresa Operei și va răspunde cu entuziasm la apelul Presei care-l invită ca să ia parte și la o operă caritabilă, și„la un festival artistic unic în felul sau. .—6.­­ M. Sîmbătă 26 Noembrie 1905 DIRECTOR POLITIC COMST. MILI­E — ABONAMENTE „ e$M. *■ ’’ Un an..........................ieî 16.­— 6 luni . . • • „ 8.— 3 stihi . . • • • » 4.— o lună................................. 1­50 la străinătate îndoit­­ AUSOWAMENTE COMBINATE ; (Adeverul Politic și Dimineața) ^V’j.­­ . . . . lei 82.­f . tonten . .... * 16.­. . . . . „ s.­■. .1 . . . „ s— .i : ..«. in străinătate Îndoit Telefon 260. Barourile ziarului: Str. Sărindar, 1. Inchetă în Ungaria și Macedonia D. BXoni Sabin, trimesul ziarelor „Le Temps“ și „Courrier Européen“ comunică cititorilor cîteva din impresiile culese în Ungaria și Macedonia Am anunțat la timp că d. Moni Sa­bin, a fost însărcinat de ziarele Le Temps și Courrier Européen din Paris, ca să studiez« liv­e»la­ntacu­­r­i din Un­garia și Macedonia. Am căutat să obți­nem de la d. Moni Sabin oarecare in­­formațiune asupra rezultatului călăto­riei și anchetei d-sale. D. Moni Sabin s’a pus la dispoziția noastră, înainte însă de a-I da cuvîntul fie­ ne permis să-l prezentăm maĭ de aproape cititorilor noștri. D. Moni Sabin este un bărbat tînăr, originar din Craiova. Studiile liceale le-a făcut la București. Ducîndu-se la Paris spre a studia medicina, a urmat voca­țiunei sale și a eșit licențiat în­ litere. De zece ani d. Sabin locuește la Paris unde face literatură și filozofie. Intrînd în ziaristică face politică externă la ma­rele ziar Le Temps și la revista Le Gourrier Européen, la care redactează rubricele Orient și Austro-Ungaria. Ancheta asupra crizei ungare La întrebarea noastră asupra celor ce a putut constata cu privire la criza din Ungaria,­ d. Moni Sabin a binevoit să ne spue : — Pentru a studia această chestiune am început ancheta mea la diferitele n­aționalitățî. „M’am dus iniția la Fiume unde în primul rînd am căutat contactul cu acel partid național care — unic în felul sau s’a dat de partea coalițiunei maghiare. Acest partid este cel neo­­croat, sau cum i se mai zice­ progresist. Șefii acestui partid cred serios în pro­misiunile șefilor coalițiunei maghiare că vor acorda croaților: 1) Libertăți po­litice și autonomia ; 2) Anexarea Dal­mației la Croația ; 3) Declararea por­tului Fiume ca port croat. La Fiume și Zagreb toți croații și slovacii sunt favo­rabili politica­ de raliare la coalițiune. Aceasta mai mult din ură contra Aus­triei , ura contra tot ce­ î nemțesc fiind chiar mai mare de­cit oroarea de ma­ghiarism. Bărbații politici din Buda­pesta văd în atitudinea croaților un semn bun pentru reușita politicei ma­ghiare. Dar șefii maghiari sunt și ei pă­căliți în acest caz, fiindcă nu există grupuri etnice mai conștiente și mai solidare ca croații, slovacii și dalmație­­nii. Romînii, deși dispunînd după păre­rea mea de forțe interioare latente mult mai puternice, nu uzează de ase­menea mijloace viclene, cari totuși sunt necesare și vor procura croaților avan­­tagii pe cari nu le-ar fi putut obține prin politica pasivă de cari au uzat pînă acum, —­ aceeași politică pasivă de cari s’au folosit și romînii pînă a­­cum. Tinerii șefi romîni, inteligențele cele mai solide și mai clare pe cari le-am văzut in Transilvania și Banat mi s’au părut lipsiți de vederile nete ȘÎ pozitive cari disting pe cei mai mulți dintre tinerii șefi croați, slovacî și dai­]­£ ă în.fer«V ciacîi si’etr trib­nî­­c-s. am. cei cari conduc politi­ca romînilor din Ungaria, să facă o politică mai abilă, mai adecuată circumstanțelor actuale, de­cît politica pe care au fost constrinși — a știfi — s’o facă pînă acum. Mai e da văzut dacă cultura curat germană, la care se adapă din ce în ce mai mult, nu are și ea partea ei în atitudinea pa­­sivă ce au romînii în mijlocul schimbă­rilor din regatul S-talul Stefan. Ași mai avea multe da­zii în această privință. Sper să o pot face mai tirziu“. Ancheta asupra crizei din Macedonia Cu aceeași bunăvoință cu care ne-a dat lămuririle de mai sus, d. Moni Sa­bin ne-a răspuns la chestiunile noastre privitoare la ancheta pe care a putut-o face în Macedonia. Iată răspunsul : „In Macedonia unde am stat cinci săp­­tămâni și am pătruns în Vechea Serbie, în vilaetul Monastir și în districtul Ser­res,— am studiat în special chestiunea perceperei impozitelor, chestiune care a fost în primul loc cauza ultimului conflict și a demonstrației navale con­tra Turciei. Am cules importante docu­mente cari mă fac să nu mă mai în­­doesc le eficacitatea controlului finan­ciar. Am petrecut prin Macedonia mo­mente foarte interesante. Europeanul nici nu-și poate face o idee de cele pe­trecute acolo. Viața nu are nici un preț. Nesiguranța cea mai absolută domnește. Hilmi-Pașa pe care l-am văzut de trei ori, s’a silit să mă convingă că unica pricină a acestei stări de lucruri sunt creștinii. Adevărul însă este că numai și numai regimul turcesc este de vină că creștinii se află într’un continuu rast boia de moarte. Turcii se bucură de ri­valitățile dintre creștini. Nu s’a șt­a pare că Hiimni-Pașa ar fi dat aromânilor să înțeleagă că ar fi necesar ca ei la rîndul lor să organizeze bande ? Cu plăcere am putut constata la Monastir că aceia cari sînt arătați ca românizanți merce­nari sunt în cea mai mare parte nișta foarte conștiincioși, scrupuloși și inte­ligenți campioni ai românismului. Nu înțeleg însă de ce s’ar urma în Mace­­donia de romînî politica austro-germa­­nă. Cu­ privește controlul financiar, mg va trebui să se trimită din Europa nu­mai înalți controlori, ci un mare numă­­ de mici controlori cari să fie prezenți în toate localitățile importante și să im­­piedice ori­ce abuz administrativ. Mulțumim din nou în acest loc d-înl Sabin atit pentru amabilitatea cu care s’a pus la dispoziția noastră, cît și pen­tru interesantele lămuriri ce ne-a dau­. Eep. Moni Sabin IM și l­al­aiai BULGARIA Financiare.—Ministerul finanțelor ale Bulgaria, a dat ordin tuturor directorilor băncei naționale bulgare să se adune în Sofia spre a discuta situația viitoare a băncii față de introducerea în Bulgaria de bănci străine. Intre alte măsuri ce s’au­ luat, consi­­liul a decis, ca necesar pentru progre­sarea băncii, să micșoreze dobinda îm­prumuturilor de la 8 la 7 la sută. Monument romîno-bulgar. — Agen­­tul diplomatic al Romîniei, d. Mișu, a vizitat zilele acestea locuința-muscă

Next