Adevěrul, noiembrie 1906 (Anul 19, nr. 6178-6208)
1906-11-26 / nr. 6203
Uu iu mica Uo Moenbm IUUÜ ■ HOTEL «III v Din R.-VÂLCEA »duc la cunoștința onoi. P. T. Public și d-lor voiajori că luînd în antrepriză hotelul Splendid din R.-Vîlcea, deschis pe ziua de 20 Noembrie c., aranjat în stil secesion, confort modern și în centru vis a-vis de palatul justiției și toate autoritățile din acest oraș) am redus, prețurile excepționale, în special pentru d-nii voiajori. "• Cu toata stima C. GEORGES« Tost antisprailrat hotarutul „Central* Caut 2 camere elegant mobilate, cu serviciu, luminat și încălzit, adresa Doctor Gheorghiu la Cameră. SIMM Recomandat Damelor pentru albi, catifela și șuin elea obrazului și a mîinilor 11.Stas»,59.Fault»St-Martin.PARIS St»« * ^ * * ****++**+** Onorată Doamnă. Orî cu cîtă grație ne-ar fî înzestrat natura, o rochie rămîne totdeauna mijlocul magic care înalță sau distruge farmecul unei femei. — Ar fi pentru mine un măgulitor semn de distincție din partea Domniei- Voastre, dacă v'ațî în credința artei, gustului și experienței mele, făcîndu-mi onoarea de a Vă prenumăra între clientele mele. Îmi permit deci, a supune atențiunii Domniei-Voastre că am deschis un Atelier de Rochi și confecțiuni care are principiul de a servi artistic și totuși cu prețuri cît se poate de cumpătate. Vă rog Doamnă, a primi încredințarea distinsei mele considerațiuni. Virginia Pasimade Str. Carol 44 Dr George FISCHER Specialist în: Boale de Ochi și Urechi Consult, dela 11—12 a. m. și 4 —7 p. m. Str. Domne! 27 (Casa Alimăniștenu ■fszappapoFia Vechiu Specialist dIN BOALE DE COPII I 5. CALEA CĂLĂRAȘILOR 5. 1 Consultațiuni 1—3 p. ro. lor, ceia ce aduce la paroxism indignarea lor ridicolă e faptul că Parlamentul a indicat în chip deslușit că are prilejul să glorifice nu atît pe genialul scriitor cit pe energicul judecător al afacerei Dreyfus, nu atît talentul său literar pe cît curajul sau cinic. , Lucrul acesta nu’l pot de*genera glorificatorii falsificatoruluî Henry. * "Acesta e și caracterul pe care a vrut să-i dea Breton propunerei sale, de a se transporta rămășițele pămîntești ale lui Zola la Pantheon. Ziua cînd s’a aprobat această propunere poate fi socotită ca triumful strălucit și hotărit al acestei opere grandioasa de adevăr, dreptate și unanimitate, al cărei meșteșugar eroic a fost Zola, * . 0 "'i. Zola a fost cel d’întîii care a denunțat infamiile monstruoase care tăinuia afacerea Dreyfus , departe de a se închide — cum au făcut-o atiția alții, într’un egoism strimt și laș! și de a se mulțumi să deplîngă în intimitate, nedreptățile comise și crimele săvîrșite— el se aminti cu curaj în încăerare pentru a apăra dreptul violat și justiția nesocotită; îndată ce s’a convins de adevarul lucrurilor,el nu mai ezita ; sacrificîndu-și liniștea sa de suflet și interesele sale, personale, el a pus imensul său talent, glorioasa sa reputațiune cîștigată în chip atît de legitim, numele său cunoscut pretutindeni — în serviciul adevărului și cu un curaj admirabil, el revoluționa lumea cu frumoasa sui scrisoare: Jacasse. Acesta a fost talgerul formidabil care a răspindit lumina, această scrisoare a fost punctul de plecare a lungei și penibilei lupte în cursul căreia, Zola n’a șovăit nici o clipă cu toate injuriile odioase și calomniile mîrșave ale presei imunde, cu toată neînchipuita și respingătoarea perfidie a reacțiunoi naționaliste și clericale. Fără îndrăzneață lui inițiativă, vinovatul ar fi fost încă întemnițat ; lumina nu s’ar fi revărsat peste toate tăișurile ; adevărul n’ar fi putut învingă minciunile acumulate, iar justiția n’ar fi adus încă, o reparația trebuitoare și binefăcătoare nu numai victimei nevinovate, dar însăși Franței întregi. Mai mult decit toate operile sale, aceasta admirabilă atitudine va face din Zola, una din figurile cele mai mari și mai frumoase ale istoriei noastre. Și trebue da știut că pentru aceasta mai ales, Camera a avut să aducă un omagiu postum, acestui om de bine, acestui mare cetățean a cărui amintire va plana asupra generațiilor viitoare în imortalitatea geniului și a curagiului civic. .. * Aceleași sentimente au însuflețit și Senatul cînd a votat frumoasa propunere a deputatului Breton. Dovada e raportul riguros și elocvent prezentat de Boissy d’Anglas/numele comisiunei senatoriale numită special pentru studiarea acestei chestiuni. Intr’un chip foarte semnificativ, senatorul Boissy d’Anglas a precizat astfel sensul votului pe care l’a cerut de la Senat: „Nu pentru meritul său literar, de altfel imens, vi se face o asemenea propunere, ci numai pentru actul de curaj civic, mare și tragic ca și împrejurările in cari a fost săvîrșit. După votul definitiv al Senatului, mai rămîne ca ministrul de instrucțiune publică să fixeze prin decret, cum prevede legea, data impozantei ceremonii. Se știe că la 13 ianuarie 1898 Zola a adresat justției apelul său, care a făcut atta vîlvă și a publicat nemuritoarea sa scrisoare „J’acuse" care constitue începutul operei adevărului care de atunci a continuat să se înfăptuiască în chip lent dar sigur. Ziarul “Petite Republlique“ vorbind despre această viitoare solemnitate, spune între altele : 13 Ianuarie 190" cade într’o Duminică, ceea ce îngăduie să se dea ceremoniei caracterul popular pe care trebue să-l aibă. Cerem ca această aniversare istorică să o aleagă Briand prntru transportarea rămășițelor marelui Zola la Pantheon, ciind astfel aceste manifestațiuni adevăratul său caracter și întreaga ei însemnătate politică. I. P. Cițiva cantacusiniști au făcut ei, în culoarele Camerei, o vie dar discretă propaganda printre deputații din majoritate casei se abțină dehx agapele parlamentare cari au un caracter demonstrativ. Propaganda aceasta însă n'a avut nici un efect, căci la agapa de aseară au fost tot atiția deputați ca și cea d'întîiă. Pentru a nu se observa însă această propagandă s'au dus la agapă și cîțiva fruntași cantacusiniști., Agapa a fost însă de astădată ceva mai puțin comunicativă și la ora 9 și jumătate toți au părăsit restaurantul de la Boulevard. D. C. Rădulescu-Motru, directorul învățămintului secundar, va ține in cursul lunei viitoare, un ciclu de conferințe pedagogice, în sala 18 a universității. La aceste conferința vor fi invitați toți profesorii secundari. Mîine Duminică 26 Noembrie, între orele 2—5 va avea loc, ea ocaziunea deschid tot conferințelor lunare ale institutorilor, o frumoasă serbare școlară la școala de bărți No. 25 din Capitală (lîngă gara de Nord). Vor fi declamații, coruri școlare, exerciții militare, iar societatea corală „Hora“, compusă din 70 persoane, va da un concert popular. Cu această ocaziune d. Gh. Cherciu, directorul școalei, va vorbi publicului ,,Despre familie și școală“, iar d-ra Elena Aldan despre „Arta în gospodărie“. Intrarea va fi gratuită. Camera de comerț din Capitală va publica, în curînd, un concurs pentru întocmirea planului noului său local. Juriul examinator se va compune din: președintele Camerei, doi arhitecți neconcurenți, doi membri ai Camerei, un delegat al ministerului de domenii și un membru al consiliului tehnic superior. Vor fi trei premii: a 10 mii, a 5 mii și a 3 milei, adică pentru o valoare totală de 18 milei. ( Condițiunile de admisibilitate se vor cunoaște în curând. Se știe, că d. M. Vlădescu, fostul ministru al instrucțiune, a desființat cursurile serale și duminicale anexate pe lingă școala de comerț din întreaga țară. Actualmente, în urma intervențiilor locale, s-a permis redeschiderea acestor cursuri în orașul Craiova. Reporterii ziarelor din Capitală se vor întruni mîine, ora 12 a. m., la o agapă colegială la restaurantul „La Noroc“ al d-lui P. Macri, stc. Sf. Vineri No. 31. Iată citeva Cifre cu privire la mânărul de vagoane pentru cereale și produse agricole sosite în stațiunile porturilor noastre și la frontieră în ultima lună : 33088 vagoane întrebuințate, care reprezintă o sporire de 6850 vagoane față de numărul acelor întrebuințate în luna corespunzătoare a anului trecut și un spor de 6618 vagoane față de cel întrebuințat în 1901—1902, care au realizat cel mai mare trafic pînă în prezent. Cel mai mare număr de vagoane va sosi în stația Brăila, adică 12.566 vagoane din numărul total de 33038. Urmează apoi Constanța cu 6259 vagoane și Galați cu 4270. In ultimii zece ani, cel mai mic număr de vagoane s'a întrebuințat în 1699—1900, cînd s'au utilizat 4371 vagoane in total. Printre funcționarii de la finanțe se agită ideia înființărea unui cerc al lor pentru apărarea intereselor comune și dezvoltarea spiritului de solidaritate între ei. In acest scop, s’a și constituit un comitet de inițiativă care va lansa un apel de adesiune către toți acești funcționari. Camera de comerț din Capitală a luat dispozițiunea ca să alcătuiască un dosar de observațiunile ce se vor aduce de membrii acestei Camere sau de alți funcționari cu privire la noul tarif vamal. Acest dosar va fi luat apoi in stadiu de comisiunea permanentă de pe lingă Camera de comerț. Dna Elena Cosmescu, în dtate de 75 ani, domiciliată în strada Poetului 6, ducîndu-se azi în strada Silfidelor 3, în vizită la nepoata sa Teofana Cosmescu, a încetat din viață subit. Chemat în grad.î. d. dr. Eraclie Sterian n’a putut constata decît moartea. Percepția Camerei de meserii din Capitală a înaintat aceste! Camei! situația pe luna trecută a corporațiilor mecanici, brutari, blu nari, dogari, Oltenița, zugravi, tinichigii, cuzelari, lăcătuși, arta grafica, timplari, sculptori, bărbieri, cofetari și zidari, cum și situațiile acelorași corporații pe lunile August și Septembrie a c. Frumoasele serate ale Tetrazzini vor reînvia la Operă. Celebra divă Maria Galvany, de la „gala“ din Milano, unna din cele mai renumite soprana legei o, va da 4 reprezentațiuni la Teatrul Național cu trupa de operă. Va cuta Vineri 8 Decembrie Lucia. Luni 11 Bărbatul din Seviglia, Mercur 13, Puritani și Vineri 15, Lacrime. Diva Galvany, care are o reputație universală, vine din Petersburg, unde în scena nebuniei din Lucia și scena lecțiunii de canto din Bărbierul a fanatizat publicul prin prifecțiunea vocalizărei sale. Biletele pentru aceste representation sunt puse in vînzare la Agenția teatrală Jean Feder. Cumpăr 100—200 vagoane lemn de frasin în bușteni de 4 metri lungime și de la 30 centimetri diametru in sus Un Gater topham 24 țoli. Un Bandsöge. A se adresa: D-lui ISIDOR FELDSTEIN si Deposit de cherestea — Strada Vaselor, No. 61 București Dp1. Ettinger — Medic la Spitalul de Copii — BOALE DE COPII CHIRURGICALE și MEDICALE — Strada Clopotarii - Voiri —GRAND HOTEL HIGH-LIFE — Calea Victoriei 65 — Vis-a-vis de Palatul Atheneului și in apropiere de Palatul Regal. Cel mai plăcut confort — 80 camere toate la față — Lumină electrică — Băi calde și reci In Hotel. Pentru O nna Senatori și Degustat ss isc aranjamente speciale foarte samieia adis. CASA DE SCHIMB M. FIHKELS I București, Strada LIPSCANIo. Noul Palat Dacia cursul pe ziua de 18 Noém. 1906 land a #/o senta aam, i9lK. mv.ij ai oö 021 a *«/o Renta intor.isosit.B,idi «a 92. n 4$/. Rentă internă. "[ 02 50 02 4% OftMa. Com.Be Burist! ISQ3: 88 25 89 | V ’ ISCSI 88 25 88 H oi Oblig. județean 1 102 150 103 I4»! Obl. „ „ 90 06 m 50/5 Scris. Fun. Rur. 102 25 102 0 4% , . , 92 50 93 la 5% . „ Urb 99 75 100 si 5% , , Iași 90 50 97 ji Acțiuni B.Națio 3280;— 3320] „ „ Ag'rio. I 615j— 620; , Scomp.Bu 175 - 185; Cor. var. austrie. 105— 10â H Mărci germane 128 50 121 H Balacnote franc. 100 150 101 „ italiene: 100— 101" „ rubl. hîrti, 2«4— 2CS Plătim cupoanele de 1 Octomb. și 1 Noemb. 1000 de la Renta 4 °/6 Ext. fără nici un scăzământ" Direcțiunea Generala Poștelor, Telegrafelor și Telefoanelor BUCUREȘTI ANUNCIU Se aduce la cunoștința amatorilor că Direcțiunea Generală a Poștelor va pune în circulație pe ziua de 25 Noembrie s.v. 1903 o carta poștalăi specială „Leagănul Sf. Ecaterina“ cu valoare poștală de 5 bani, care se va vinde doritorilor cu 10 b toi, diferența fiind în folosul societăței : bine-facere „Leagănul Sf. Ecaterina". Aceste cărți poștale sunt valabile numai pentru interiorul țărei, așa SPECTACOLE Marele circ Beketow, cu numerosul său personal din Paris, care plecînd de acolo s’a oprit la Viena unde dă o sere de reprezentațiuni, va sosi la scurt timp la București. Prima reprezentețiune de deschidere va avea loc in prima zi de Crăciun în circul Sidoli. Alta detalii se vor publica la timp . spectacole — Sâmbăta 25 Noembrie 1906 — Teatrul Național. — Opera italiană. ] Le va cînta Traviata, operă în 4 acte de Verdi. Sala Oppler. — Concert zilnic dat de o orchestră militară. I Palatul Ateneului. — Reprezentație dată în beneficiul artistului Moru. I Concert și citeva piese. I Sala I7ada. — Se va juca cu concursul d-lui I. Montaureanu Atașatul de legațiune, comedie în 3 acte localizată de d. G. P. Oromolu. Sala Jignitza. — Se va reprezenta în beneficiul d-nei R. Grunwald Sabeș Koldeș, operă în 4 acte și 18 tablouri. LOTERIA PRESEI tragerea a doua va avea loc la 30 Noembrie 1906 1 bu biletul De vțnzare în toată țar» - '7«FORMAȚIUNI Cărți și reviste A apărut No. 23 din revista ilustrată săptămînală Țivil-Cazon, cu următorul sumar în proză și versuri: Domnul Iorga e plagiator, Pescuitor ; Tranca-Fleanca, I. Botez-Victor; Răzbunarea locotenentului, Ordonanț; Din ale amorezaților, Mimi Pinson; Jos automobilul Popă Țuică; Epigrame: L. Vero; N. Cosăcescu (Simpatii trecute la nemurire), Toboșar; Trei reprezentanți a trei facultăți: studenții Petre Barnzeld, Barbu Voinescu și Barbu Constantinescu (ilustrație); Căpitanul din Röpenicke; Telefonul; Din jurnalul meu,Moftangiu; Verișoara, Ghiță Poetu; Din Cazarmă; De-ale lui Ionel; Răspuns prompt; Parlamentul; Știri și fapte din Galați și Craiova; Plebiscite vesele, etc. Cu multe ilustrațiuni și caricaturi de Murnu și her. Răspunsul Gametei la Mesajul Tronului Iată textul proectului de răspuns redactat de d. raportor Virgil Arion: Proedtul de răspuns la mesaj Live. Cu o supremă mind vie, națiunea romnă salută astăzi pe acela ce acum 40 de ani a luat răspunderea destinelor acestei țări. In murmurul de admirare ce din colibe și din palate se înalță împrejurul tronului Majestății Voastre, se aud voci din trecut, misterioase și distincte. Este ecoul strigător de bucurie cu care poporul român iâ timpun altă dată pe eroii neamului al căror vrednic și mare urmaș v’ați arătat M. V., alesul Providenței, prin care toată strălucirea trecutului a reînviat și s’a deschis calea gloriilor viitoare. Națiu-Abonați-vă la ziarul „DIMINEAȚA“ care oferă ca Premiu Gratuit Casa din str. Popa-Nan Ho. 33 Marele Bazar de Mile A3 CE3, strada Carol No. 62 (Vis.R.vis de Hotel Central) Valoarea imobilului după expertiză 18.000 lei Voiți să vă duceți și să petreceți Gratis la Paris? Cu un abonament la ziarul,,DIMINEAȚA“ uin bilot de dus ei întors el la la Paris 10 zile întreținerea 25 lei pe zi, oprire facultativă la Paris, Viena și Mimich. Biletul valabil ® 0 zile. Oricine poate avea absolut gratuit Un trusou complect de damă (în valoare de 800 lei) lucrat in atelierele speciale de trisouri pentru mirese ale casei fioraus ® Socaciu „LA APHRODITA“ CALEA VICTORIEI 34 Un ceas și un lant de ii (16 cardle) peiînierlist (în valoare de 350 lei) Abonați-vă la ziarul ,,DIMINEAȚA“ = — Abonatul pe un an va căpăta 15 cupoane odata cu distanța. Abonatul pe șase luni 7 cupoane. Abonatul pe un trimestru 2 cupoane. Prețul abonamentului special cu premii este: Pe an 20 lei. Pe șase luni 11 lei. Pe trei luni 6 lei. A se trimite valoarea abonamentului prin mandat poștal d-lui Administrator general al ziarului „Dimineața“, (abonament special), 11, Strada Sărindar, București, renovată și admirabil mobilată de se poate câștiga ca premiu gratuit nea întreagă înalță astăzi spre cer o rugăciune ferbinte pentru sănătatea și îndelunga domnie a M. V. Expozițiunea jubilară, care a unit tot neamul românesc în aceeași sfițire a frumosului, care a făcut să vibreze inimile noastre de aceeași omoțiune de admirare pentru munca rominească, care ne-a scos din cercul strivt al viețeî noastre de toate zilele, ca să ne facă să trăim o viață mai înaltă. Expozița populară va răpune o faptă mare. Sire, Cuvintele liniștite și demne cu cari M. V. ne anunță ruperea relațiunilor cu Grecia sunt răsunetul sentimental al întregei țări, care dorește ca romînilor din imperiul otoman, supuși credincioși ai M. S. sultanului, să li se facă dreptate și să nu se mai tulbure credința religioasă a unei populațiuni creștine prin persecuțiunile păstorilor ei sufletești, nici sa se decimeze niște locuitori cinstiți și pașnici ai imperiului prin violență și crimă. " Sintem fericiți a .afla că politica înțeleaptă a guvernului M. V. ne-a asigurat încrederea și prietenia tuturor puterilor și nu ne îndoim, că în comietul nostru cu Grecia, această prietenie nu ne va lipsi în interesul superior al dreptăței și al păcei. Sire. Scăderea dărilor, anunțată de Mesajul Regal, urmare a stărei înfloritoare a finanțelor statului, este dovada ca măsurile bine cchibzuite luate pentru a spori puterea de producțiune a țărei și-au avut efectul dorit. Finanțele statului întemeiate pe baze trainice vor da țăreî acea siguranță în conducerea afacerilor publice și acea continuitate a lucrărilor începute, care asigură viitorul Stridte ci »1 Romîniei. Cu o vie mulțumire, Adunarea Deputaților a luat cunoștință, de măsurile numeroase și înțelepte ce guvernul M. V. îi va propune pentru dezvoltarea economică a statului și mai cu seamă pentru îmbunătățirea soartei păturilor sărace ale țărei. Meritul cel mare al actualului guvern al M. V. va fi dragostea ce in toate împrejurările a arătat pentru popor și care pornind dela conducători întărește spiritul de solidaritate care face puterea țărei. Proiectele da lege ce ni se vor prezenta de guvernul M. V. pentru complectarea neatîrnării magistraților, pentru îmbunătățirea învățămatului superior, pentru înființarea unei case a spitalelor, precum și pentru revizuirea și permanența listelor electorale, vor fi primite de către Adunarea deputaților cu un deosebit interes. Armata nu este numai forța organizată pentru apărarea patriei, de ale când vicinsitudine este legat binele și răul țărei. armata este forarfl conștiinței naționale, școală a datoriei și o jertfire! pentru țară și Întărirea ei e pentru noi o preocupare constantă și in totdeauna deșteaptă. Sire, Strîns uniți împrejurul Tronului, reprezentanți! națiune! vor da suveranului M. V. sprijinul lor constant, pentru desăvîrșirea operei de dezvoltare și propășire a statului român, cu M. V. și Țara »șinapta de la noi. Să trăiască M. V. Să trăiască M. S. Regina. Să trăiască Dinastia. Raportor, Virgil Arion Marini și TÜlogsnrr După seria de intervieivuri apărute în ziarele conservatoare, de toate nuanțele, d. Sc. Lahovary, deputat de Ialomița, publică în ziarul „La Roumanie“ un articol prin care relevă cit de exagerate sunt scopurile asupra neînțelegerilor dintre guvernamentali. D. Sc"i'ht Lahovary termină astfel articolul săl: . .'!! Partidul conservator are fericirea a poseda in strălucitul său statmajor pe d. Take Ionescu și este să pescuești in apă tulbure cindi vrei să-î aduci imputarea că are prea mulți arabii devotați, care de altfel toți sînt adevărați conservatori. E ca desăvirșira absurd să-! desemnez cu numele de takiștî, trebue mai bine să-î numim pur și simplu conservatori, căcî e imposibil să fie în partid conservator admitrațî cari sa nu fie în același timp admiratori și amici devotați ai d-lui Take Ionescu. Asemenea e imposibil să fie în partid conservatori cari n’au cel mai mare devotament și cel mai profund respect pentru șeful guvernului, care e în același timp și șeful partidului, și cea mai mare stmă pentru miniștrii cari îl secondează în opera pe care partidul conservator și-a propus să săvîrșească“.... cari sînt insuficiente pentru comerțul actual. Cauza dar e numai indiferența celor dela C. F. R. D-sa arată că s’a pierdut milioane prin lipsurile dela C. F. R. Camera admite trecerea chestiunei în comisia permanentă. Circulația căruțelor D. Müller se ridică contra dispoziției d-lui prefect al Capitalei ca căruțele să nu circule dela orele 11 a. m. în sus, care aduce jignire comerțului. D. Niculescu, compientînd pe d. Müller, spune că aceasta e un atentat la libertatea individuală și cere a se interveni energic la ministerul de interne contra acestei dispozițiuni vexatorii. Camera încuviințează această intervenire. Falatul Camerei Se dă citire raportului comisiunei și condițiunilor în cari se va da concursul pentru planul noului local al acestei Camere. Juriul concursului ce va compine din președintele Camerei, un delegat al ministerului de comerț, două arhitecți neconcurențî, două delegați a! Camere, și un membru al consiliului tehnic, superior. Premiile sunt de 18.000 lei , 1) a 10.000 lei, 2) a 5.000 lei și 3) a 3.000 lei. Alte cestiri. Camera ratifică și dă aviz favorabil pentru constituirea a trei societăți petrolifere. . Ședința se ridică la orele 6 jumătate seara. . L. Iliescu maci, G. Petrovici, Sc. Lahovary, Al. Darvary, Pascal Toneescu, Pantelimon Voiculescu, N Gherghel, Pavel Gorges, Prijogeanu, Emil Lahovary, N. Roșeanu, C. Popovici-Suceava, P. Parizianu, Anton Boțea, T. Silion, N. Lahovary, Radu Mandrea, dr. Rădulescu, Gr. Constantinescu, loan Dumitrescu- Vîlcea, N. Oroveanu, C. Topîrdea, Cristea C. Cristea, loan Lupu, Lascar Antoniu, dr. Gheorghiu, A. Rășcanu, G. Șerban, Gr. Buțureanu, Al. Prasa, C. Ghirilă, G. Isăcescu, Tacut Căraărășescu, G. Nestor, Șt. Gheorghe, loan Oroveanu, Paul Negulescu, lancu Brătescu, M. Chintescu, V. Nădejde, L«scar Rosetti, Victor Ionescu, N. Grigoriade, G. Străjescu, N. Rainu,dr. Cristodorescu, D. Niculescu, T. Crivăț, Aurel Eliescu, Em. Buznea, Grigore Stoenescu, G. Ghibănescu și Badea Mangira.* Din cei care au participat la prima agapă, s’au scuzat aseară d nn C. Cantacuzino-Pașcanu, Pavel Brătășeanu, Radu Rădulescu, N. P. Guran, G Rombescu, M .Găprescu, Tibeno Axente, G. Rădulascu-Vlașca, V. V. Canceof, D. Stan, Ilariu Marian, N. Beiha, dr. Ernest Juvara. Ca nou aderenți au fost aseară d-ni: M. G. Cantacuzino, C. Popovici, Gr. Cantacuzino, Pascal Toneescu, N. Gherghel și N Lahovary. D. M. Papamihalopol s’a scuzat. * Agapa a durat două ore. Nu s’a rostit nici un discurs și nu s’a ridicat nici un toast.—C. Dem.A Camera de comerț din Capitală — Ședința de orî — Camera de comerț din Capitală a ținut ședință publică ori, la orele 5 d. a., sub preșidenția d-lui Assan. Prezenți 21 membrii. D. Assan vorbește despre încetarea din viață a lui Dumitru Ilie, președintele secțiunei de Ialomița a acestei Camera și spune că în numele Camerei, a făcut d-sa cuvenitele onoruri defunctului. Vorbește apoi de lucrarea d-ln 8. Prager asupra trecutului blănăriei in Romînia și anunță Camerei că tot venitul acestei lucrări e destinat soc. „Vatra luminoasă Aduce elogii d-lu! Prager. Tarifele vamale D. dr. Angelescu dă citire unui raport asupra activităței de un an a d-sae în comisiunea de experți de pe lingă ministerul de finanțe. D-sa spune că numărul contestațiunilor inite între comercianți și vămi a fost mai mare sub noul regim vamal de cititi cel vechi. Arată apoi inutilitatea titlului pompos de „muzeu vamal'' cad Camera de ședință a comisiunei nu corespunde acestui titlu în nimic. Cere a se interveni pe îngă ministerul de finanțe pentru aducerea la îndeplinire a următoarelor măsuri : 1) Amenajarea unui local propriu pentru ședințele comisiunei; 2) Stabilitatea funcționarilor vamali și înaintarea lor pe loc. 3) înființarea muzeului vamal și 4) Un serviciu special pentru culegerea de date și o bibliotecă vamală atașată pe îngărauzeu. Fondul de 14.000 roc afectat actualmente muzeului, sporit cu un mic plus, ar putea realiza aceste deziderate.* Camera încuviințează ca concluziunile raportului să fie înaintate ministerului spre a se conforma. Taxa pe drojdia de vin D. Ioanin se ridică contra taxei pe drojdia de vin. Aceasta pentru ca comercianții plătesc deja, taxele fondului comunal și ar fi să plătească de două ori o taxă pentru că n’au poate mijloace de a dovedi că drojdia e rămasă din vechiul lor deposit de vin, ala cărui taxe stă a chitat. Camera încuviințează a sa interveni la ministerul finanțelor pentru curmarea răului existent. Vinzarea luminărilor de ceară D. Delateișani ia cuvîntul in chestia vînzărilor de luminări falsificate și cere să se intervină pe lîngă minister ca să aplice riguros legea pentru vinzarea luminărilor de adevărată ceară de albină. Camera încuviințează intervenire la ministerul cultelor. Incuria de la C. F. R. D. P. Negreanu, se ridică nu în contra lipsei de vagoane pentru transportul productelor ci împotriva lipsei de manipulențî pricepuți, cari întirzie afacerile și aduc mari pagube comerțului, încasind totuși lefuri grase. Mărfurile întirzie cire Szile pe drum. Cere a se întocmi un memoriere să fie înaintat ministerului de lucrări publice. Chestiunea masurilor In această chestiune vorbesc de Pavel Negreanu și Ioanin, cerînd a se asigura comercianții în contra abuzurilor serviciului de măsuri și greutăți care impune prea mari aaresve comercianților. Camera admite ca chestiunea să fie pusă în discuția comisiunii permanente. In chestia vicursei de la C. F. R.. d. Assan spune că principalele cause e că suntem in aceiași stare ca acum 20 ani. Corpurile legiuitoare ar trebui să voteze o dublare a actualelor linii de fer Drepturile dobrogenilor — Interview cu d. C. Fariano ( 1. C. Pariano, fost prefect de Constanța, unul dintre cei mai înflăcărați luptători pentru acordarea drepturilor politice la dobrogeni, se află de două zile în Capitală Am profitat de această ocaziune spre a- afla părerile asupra faptului că mesagiul tronului a omis anunțarea mult doritei reforme pentru dobrogeni. D. Pariano, ne-a dat următoarele răspunsuri: * — Mărturisesc că e un bine pentru noi, romînîî din Dobrogea, că guvernul n’a anunțat încă parlamentului proectul pentru acordarea drepturilor politice locuitorilor din acea provincie. S’ar părea ciudat că spun lucrul acesta eu, care aia consider drept unul dintre ce mai câlduroși solicitatori ai reformei politice pentru Dobrogea. „Am însă această credință, pentru că da s’ar fi adus acum legea înaintea parlamentului, ea ar fi fost nestudiată și periculoasă. „Căci înainte de a se depune legea în parlament, trebue să se știe cari dintre locuitorii Dobrogei se cuvine să fie încetățeniți și cari nu. Aceasta, pentru faptul că dela anexarea Dobrogei a fost o adevărată invazie de străini în aceasta provincie, și cea mai mare parte dintre ei au reușit să se înscrie în listele electorale. „Pe aceștia nu-i putem recunoaște drept cetățeni și de aceea trebue să se facă o foarte minuțioasă selecțiune. „Operațiunea aceasta se va face de către o comisiune speciala, numită de guvern și compusă din 5 persoane : trei dobrogeni cari cunosc bine situația din această provincie și doi magistrați inamovibili. Comisiunea aceasta va merge în fiecare comună din Dobrogea și va stabili, pe baza cercetărilor ce va face, lista viitorilor cetățeni. „Trebue să știi, a continuat d. Pariano, că procedarea aceasta am indicat-o eu încă de anul trecut cînd eram în comisiunea care a studiat chestia Dobrogei. Regret că nu s’a început de atunci să se lucreze, căci de s’ar fi numit atunci comisiunea ce se va numi peste cîtceva zile, azi s’ar putea prezenta parlamentului reforma pentru Dobrogea studiată după cum se cuvine. „Operațiunea ce e necesară a se face și care se va face, va dura cel puțin cinci luni,—deci nu va fi cu putință ca reforma să se aducă în discuția parlamentului în actuala sesiune, iar pînă la viitoarea sesiune se pot întîmpla multe... și toată lumea știe că liberalii sunt contra acordărei drepturilor politice la dobrogeni“. • După aceste prețioase declarațiuni, am întrebat pe d. Pariano : ce impresie a produs printre dobrogeni faptul că guvernul a amînat propunerea reformei ce se așteaptă? D-sa mi-a răspuns : — Ști că la Constanța s’a ținut o întrunire și s’a ales un nou comitet de acțiune pentru a lucra în vederea obținerea drepturilor politice.. Ex bine, majoritatea membrilor acelui comitet, cari sînt în vederile romînilor din Dobrogea, este de părere să se înceapă o luptă energică pentru cucerirea drepturilor politice: „Eu mă voiți încerca să-i conving că nu mai e nevoe de agitație, dar toți romînii dobrogeni și-au făcut convingerea că trebue forțată nota, spre a se putea ajunge la rezultatul dorit.“ * Am mulțumit călduros d-lui Pariano pentru prea importantele declaration ce mi-a făcut în chestia drepturilor dobrogenilor, pentru cari luptă cu o pasiune ce-i face onoare. O. Demetreson Agapa parlamentară Aseară a fost la hotel Boulevard doua agapă parlamentară. Ca și la cea dintiia au participat 72 de deputați din majoritatea parlamentară. Iată numele parurinanților : A. Băduran, Virgil Aion, Barbu Păltineanu, N Stor Ciacu, Toma Ciimâtășeni D, dr. Toma Ionesu, M. Cantacuzino, Leon Ghica, N. Bibescu, G. Rădeanu, Grigore Cantacuzino, Ștefan Negriți, Sandu Rășeanu, loan Chiorssu, C. Ciolac, N. Ghiuț, Manea Christ“.», Ernest Pixi AD&V btinL Inaugurarea stislunei agronomice Azî la orele 10 djm. s’a inaugurat toralul propriu al stațiunei agronomice. Clădirea e situată pe șoseaua Kiselef, în fața școalei de agricultură. j^. La solemnitate au asistat d-niî Iou Lahovary ministrul dumeniilor, Ion Kalinderu administratorul domeniilor Coroanei, N Cosăcescu, C Colibășeanu, N. Cezianu, G. Alimănișteanu, C. Băicoianu, Al. Ciurcu, Al. Loiusteanu, G. Nicoleanu, dr. Mrazec, St. Hritos, V. Pușcariu, L. Colescu, N. Filip, N- N. Andronescu, P. Stănescu, G. Juvara, Solacolu, Murat, Nădejde, Moroianu, Brezeanu, dr. Andronescu, Gr. Cerneanu, Popovici-Lupa, Minor, Paul Gre Voianu, Cazimir, Corbu, Enescu, Căruntu și alții. • După săvîrșirea serviciului divin de rigoare, d. Corneliu Roman, directorul stațiunei agronomice, a făcut o dare de seamă despre activitatea desfășurată de această instituție, apoi a arătat ce mai e de făcut. D-sa a arătat că e nevoe să se studieze bine solul Romîniei, spre a ști dacă el are destula umiditate și a se cunoaște gradul lui de fertilitate. Stațiunea agronomică va face cercetări de laborator în această privință și experiențe pe pămînt. Pentru a-șî îndeplini însă rolul sau, această instituție are nevoe de îmbunătățiri. Iî lipsesc vitele, instrumentele agricole și sora de vegetație. D. Roman ș- a exprimat credința că d. ministru al agriculturei va satisface acole nevoi ale sațiunei. Terminînd, directorul stațiunei agronomice a adus mulțumiri d-lor Aurelian, Stoicescu, foști miniștri, și d-iuî Lahovary, actualul ministru al agricultural, pentru interesul ce ati arătat și snrîjîTV’l ce ați dat instituție! pe care r-Ț-0 conduce. D. Ion Lahovary, ministrul agriculturei, a vorbit și d sa despre importanța agriculturei în Rominia și despre necesitatea stațiunei agronomice. D-sa a promis că va da tot ajutorul etațiunei agronomice, dar pentru că statul are multe nevoi, el nu poate decît încetul cu încetul să le satisfacă, iar nu deodată. Și statul are multe nevoi pentru că în timp de 70 ani a progresat cît alte state au progresat în mai multe veacuri. In treacăt de ministru al agriculturei a vorbit despre importanța culturei plantelor furajere și îmbunătățirea rasei vitelor. A încheiat mulțumind d In Roman și personalului stațiunei agronomice pentru felul cum își fac datoria. După aceste cuvîntări s-a servit șampanie și d. ministru a vizitat întreaga clădire, după ce a semnat actul comemorativ. Directorul stațiunei agronomice a primit o scrisoare de la d. Aurelian, ^ care exprimă regrete că n’a putut azista la solemnitate.— G. Dem. * . j Examenul de la Facultatea de drept Au reușit la examenul al II-lea următorii studenți ai facultății juridice din Capitală : Alimănescu N., Apostolescu Em., Baiulescu Dm. Bălan S. Petre, Brăiloiu C. N., Bunescu P. V., Buga Leonida, Cămărășescu Jean, Chicuș H. Gh., Cristea C., Ciomu Sp. Tașcu Ciuntu N. T., Ciupagea Gr. George, Comșa Gh. Constantin, Constantinescu B. Alexandru, Cărbunaru V. Teodor, Constantinescu Ah . Nicolae, Cîmpesnu Filip, Corodeanu Nicolae, Costică I. Octavian, Coloescu Con* stantin, Cioară Moise, Civdiu A. Emilian, Cristodorescu Constantin, Cernea A. Mihăil, Condeescu Gr. Ion, Coviltir Dem. Alex., Deleanu Const. Doljan Odas’, Cristo*- -‘**11 Cezar, Drăghici M. G., Durai* trescu Ist,Dumitrescu D Buzaü,Dumitrescu !^l. .., Jigeanu M. N. Florescu Al Gs»vrilescu N. Gîrbea M., Georgescu G. V., Grigorescu G., Grințescu P. Ernst. G... . . tav Leonida, Georgala M. Gh., (Sheerghit) T. Petre, Gherman Lazar Georgescu I. G., Gabrielescu Mircea, Hasnaș, L Ion, Hodac Dimitrie, Iosif M. Ștefan, Ionescu C. Stelian, Ionescu A. C. Jianu I. 1., Lucubescu N. Const, Lazaride Haral, Lupu M. Gh. Marinescu I. I. Mihaescu G. Gr., Mihăescu, Gr. Aur. Marinescu V. Marinescu V. Gh. Marinescu B. I. Mănscu N., Negrișanu M., Nicolescu Hie, Nichită T. N . Negreanu, N Nicolescu, T. Negoescu, I., Olanescu Gh. Orleanu, N. G. Pop, Eug. Pătrășanu, D. Popescu D. Drăcșanei, Popescu N. Petre, Panait lov, Pane Frederico, Paltineanu Belizar, Paltineanu N. Ion, Penescu A. A., Popescu Stef., Pretorian G., Penacol I., Popescu T. N., Pauker Albert, Purdila V. Ilie, Hopa P. N., Radulescu-Heil de Mircea, Radoian D. Sava, Rădulescu R. Anghel, Topezeanu Virgil, Reguski Filomena, Ștefănescu I. Gh., Fronda I, Sotir Ștefanescu 8. Galați, Savel Vasile, Stoenescu Gh. Traian, Stanciu Petre, Teianu N. O., Teodorescu Ț. Gh., Urlățeanu Vasile, Vasile Sf. Gh. N., Vasilescu Al. și Zis» S. N. Cu diferența dela Iași d. Stom*yt Const. și Florea Grosescu.__________. A apărat No. 94 din sernaționalul roman reaș M 1 bani înseleoia în Isaia iar« I