Adevěrul, noiembrie 1906 (Anul 19, nr. 6178-6208)

1906-11-26 / nr. 6203

Uu iu mica Uo M­oen­bm IUUÜ ■ HOTEL «III v Din R.-VÂLCEA »duc la cunoștința onoi. P. T. Public și d-lor voiajori că luînd în antrepriză hotelul Splendid din R.-Vîlcea, deschis pe ziua de 20 Noembrie c., aranjat în stil secesion, confort modern și în centru­­ vis a-vis de palatul justiției și toate au­toritățile din acest oraș) am redus, prețu­rile excepțional­e, în special pentru d-nii voiajori. "­­• Cu toata stima C. GEORGES«­ Tost antisprailr­at hotarutul „Central* Caut 2 camere elegant mobilate, cu servi­­ciu, luminat și încălzit, adresa Doctor Gheorghiu la Cameră. SIMM Recomandat Damelor pentru albi, catifela și șuin elea obrazului și a mîinilor 11.Stas»,59.Fault»St-Martin.PARIS St»« * ^ * * ****++**+** Onorată Doamnă. Orî cu cîtă grație ne-ar fî înzestrat natura, o rochie rămîne totdeauna mijlo­cul magic care înalță sau distruge far­mecul unei femei. — Ar fi pentru mine un măgulitor semn de distincție din par­tea Domniei- Voastre, dacă v'ațî în credin­ța artei, gustului și experienței mele, fă­­cîndu-mi onoarea de a­ Vă prenumăra între clientele mele. Îmi permit deci, a supune atențiunii Domniei-Voastre că am deschis un Atelier de Rochi și confecțiuni care are principiul de a servi artistic și to­tuși cu prețuri cît se poate de cumpătate. Vă rog Doamnă, a primi încredințarea distinsei mele considerațiuni. Virginia Pasimade Str. Carol 44 Dr George FISCHER Specialist în: Boale de Ochi și Urechi Consult, dela 11—12 a. m. și 4 —7 p. m. Str. Domne! 27 (Casa Alimăniștenu ■fsz­appapoFia Vechiu Specialist dIN BOALE DE COPII I 5. CALEA CĂLĂRAȘILOR 5. 1 Consultațiuni 1—3 p. ro. lor, ceia ce aduce la paroxism indig­­narea lor ridicolă e faptul că Parla­mentul a indicat în chip deslușit că are prilejul să glorifice nu atît pe ge­nialul scriitor cit pe energicul judecă­tor al afacerei Dreyfus, nu atît talen­tul său literar pe cît curajul sau cinic. , Lucrul acesta nu’l pot de*genera glori­ficatorii falsificatoruluî Henry. * "Acesta e și caracterul pe care a vrut să-i dea Breton propunerei sale, de a se transporta rămășițele pămîntești ale lui Zola la Pantheon. Ziua cînd s’a a­­probat această propunere poate fi so­cotită ca triumful strălucit și hotărit al acestei opere grandioasa de adevăr, dreptate și unanimitate, al cărei mește­șugar eroic a fost Zola, * . 0 "'­i. Zola a fost cel d’întîii­ care a denun­țat infamiile monstruoase care tăinuia afacerea Dreyfus , departe de a se în­chide — cum au făcut-o atiția alții, într’un egoism strimt și laș! și de a se mulțumi să deplîngă în intimitate, ne­dreptățile comise și crimele săvîrșite— el se aminti cu curaj în încăerare pen­tru a apăra dreptul violat și justiția nesocotită; îndată ce s’a convins de a­­d­evarul lucrurilor,­el nu mai ezita ; sa­­crificîndu-și liniștea sa de suflet și in­teresele sale, personale, el a pus imen­sul său talent, glorioasa sa reputațiune cîștigată în chip atît de legitim, nu­mele său­ cunoscut pretutindeni — în serviciul adevărului și cu un curaj ad­mirabil, el revoluționa lumea cu fru­moasa sui scrisoare: J­acasse. Acesta a fost talgerul formidabil care a răspindit lumina, această scrisoare a fost punctul de plecare a lungei și pe­nibilei lupte în cursul căreia, Zola n’a șovăit nici o clipă cu toate injuriile o­­dioase și calomniile mîrșave ale presei imunde, cu toată neînchipuita și respin­gătoarea perfidie a reacțiunoi naționa­­liste și clericale. Fără îndrăzneață lui inițiativă, vinovatul ar fi fost încă în­temnițat ; lumina nu s’ar fi revărsat peste toate tăișurile ; adevărul n’ar fi putut învingă minciunile acumulate, iar justiția n’ar fi adus încă, o repara­ția trebuitoare și binefăcătoare nu nu­mai victimei nevinovate, dar însăși Fran­ței întregi. Mai mult decit toate operile sale, a­­ceasta admirabilă atitudine va face din Zola, una din figurile cele mai mari și mai frumoase ale istoriei noastre. Și trebue da știut că pentru aceasta mai ales, Camera a avut să aducă un oma­giu postum, acestui om de bine, aces­tui mare cetățean a cărui amintire va plana asupra generațiilor viitoare în imortalitatea geniului și a curagiului civic. .. * Aceleași sentimente au însuflețit și Senatul cînd a votat frumoasa propu­nere a deputatului Breton. Dovada e raportul riguros și elocvent prezentat de Boissy d’Anglas/n­um­ele comisiunei senatoriale numită special pentru studiarea acestei chestiuni. Intr’un chip foarte semnificativ, se­natorul Boissy d’Anglas a precizat ast­fel sensul votului pe care l’a cerut de la Senat: „Nu pentru meritul său­ lite­rar, de altfel imens, vi se face o ase­menea propunere, ci numai pentru ac­tul de curaj civic, mare și tragic ca și­­ împrejurările in cari a fost săvîrșit. După votul definitiv al Senatului, mai rămîne ca ministrul de instrucțiune pu­blică să fixeze prin decret, cum pre­vede legea, data impozantei ceremonii. Se știe că la 13 ianuarie 1898 Zola a adresat just­ției apelul său, care a făcut at­ta vîlvă și a publicat nemuri­toarea sa scrisoare „J’acuse" care cons­­titue începutul operei adevărului care de atunci a continuat să se înfăptuiască în chip lent dar sigur. Ziarul “Petite Republlique“ vorbind despre această viitoare solemnitate, spune între altele : 13 Ianuarie 190" cade într’o Duminică, ceea ce îngăduie să se dea ceremoniei caracterul popu­lar pe care trebue să-l aibă. Cerem ca această aniversare istorică să o aleagă Briand pr­ntru transportarea rămășițelor marelui Zola la Pantheon, ciin­d astfel aceste­ manifestațiuni ade­văratul său caracter și întreaga ei în­semnătate politică. I­. P. Cițiva cantacusiniști au­ făcut ei­, în culoarele Camerei, o vie dar dis­cretă propaganda printre deputații din majoritate ca­sei se abțină dehx agapele parlamentare cari au un caracter demonstrativ. Propaganda aceasta însă n'a avut nici un efect, căci la agapa de aseară au fost tot atiția deputați ca și cea d'întîiă. Pentru a nu se observa însă a­­ceastă propagandă s'au dus la agapă și cîțiva fruntași cantacusiniști., Agapa a fost însă de astădată ceva mai puțin comunicativă și la ora 9 și jumătate toți au părăsit restaurantul de la Boulevard. D. C. Rădulescu-Motru, directorul în­­vățămintului secundar, va ține in cursul lunei viitoare, un ciclu de conferințe pedagogice, în sala 18 a universității­. La aceste conferința vor fi invitați toți profesorii secundari. Mîine Duminică 26 Noembrie, între orele 2—5 va avea loc, ea ocaziunea deschid tot conferințelor lunare ale in­stitutorilor, o frumoasă serbare școlară la școala de bărți No. 25 din Capitală (lîngă gara de Nord). Vor fi declamații, coruri școlare, exerciții militare, iar societatea corală „Hora“, compusă din 70 persoane, va da un concert popular. Cu această ocaziune d. Gh. Cherciu, directorul școalei, va vorbi publicului ,,Despre familie și școală“, iar d-ra E­lena Aldan despre „Arta în gospodă­rie“. Intrarea va fi gratuită. Camera de comerț din Capitală va publica, în curînd, un concurs pentru întocmirea planului noului său local. Juriul examinator se va compune din: președintele Camerei, doi arhitecți neconcurenți, doi membri ai Camerei, un delegat al ministerului de domenii și un membru al consiliului tehnic su­perior. Vor fi trei premii: a 10 mii, a 5 mii și a 3 mi­­lei, adică pentru o valoare totală de 18 mi­­lei. ( Condițiunile de admisibilitate­ se vor cunoaște în curând. Se știe, că d. M. Vlădescu, fostul ministru al instrucțiune­­, a desființat cursurile serale și duminicale anexate pe lingă școala de comerț din întreaga țară. Actualmente, în­ urma intervențiilor locale, s-a permis redeschiderea aces­tor cursuri în orașul Craiova. Reporterii ziarelor din Capitală se vor întruni mîine, ora 12 a. m­., la o agapă colegială la restaurantul „La No­roc“ al d-lui P. Macri, stc. Sf. Vineri No. 31. Iată citeva Cifre cu privire la mână­rul de vagoane pentru cereale și pro­duse agricole sosite în stațiunile por­turilor noastre și la frontieră în ultima lună : 33088 vagoane întrebuințate, care reprezintă o sporire de 6850 va­goane față de numărul acelor întrebu­ințate în luna corespunzătoare a anului trecut și un spor de 6618 vagoane față de cel întrebuințat în 1901—1902, care au realizat cel mai mare trafic pînă în prezent. Cel mai mare număr de va­goane va sosi în stația Brăila, adică 12.566 vagoane din numărul total de 33038. Urm­ează apoi Constanța cu 6259 vagoane și Galați cu 4270. In ultimii zece ani, cel mai mic nu­măr de vagoane s'a întrebuințat în 1699—1900, cînd s'au utilizat 4371 va­goane in total. Printre funcționarii de la finanțe se a­­gită ideia înființărea unui cerc al lor pentru apărarea intereselor comune și dezvoltarea spiritului de solidaritate între ei. In acest scop, s’a și constituit un comitet de inițiativă care va lansa un apel de adesiune către toți acești funcționari. Camera de comerț din Capitală a luat dispozițiunea ca să alcătuiască un dosar de observațiunile ce se vor a­duce de membrii acestei Camere sau de alți funcționari cu privire la noul tarif vamal. Acest dosar va fi luat apoi in stadiu de comisiunea permanentă­­ de pe lingă Camera de comerț. D­na Elena Cosmescu, în dtate de 75 ani, domiciliată în strada Poetului 6, ducîndu-se azi în strada Silfidelor 3, în vizită la nepoata sa Teofana Cos­mescu, a încetat din viață subit. Chemat în grad.î. d. dr. Eraclie Ste­­rian n’a putut constata decît moartea. Percepția Camerei de meserii din Capitală a înaintat aceste! Camei! si­tuația pe luna trecută a corporațiilor mecanici, brutari, bl­u­ nari, dogari, Olte­nița, zugravi, tinichigii, cuzelari, lăcă­tuși, arta grafica, timplari­, sculptori, bărbieri, cofetari și­­ zidari, cum și si­tuațiile acelorași corporații pe lunile August și Septembrie a c. Frumoasele serate ale Tetrazzini­­ vor reînvia la Operă. Celebra divă Maria Galvany, de la „gala“ din Milano, unna din cele mai renumite soprana legei o, va da 4 reprezentațiuni la Teatrul Na­­­­țional cu trupa de operă. Va c­uta Vi­neri 8 Decembrie Lucia. Luni 11 Băr­batul din Seviglia, Mercur­ 13, Puritani și Vineri 15, Lacrim­e. Diva Galvany, care are o reputație universală, vine din Petersburg, unde în scena nebu­niei din Lucia și scena lecțiunii de canto din Bărbierul a fanatizat publi­cul pr­in prifecțiunea vocalizărei sale. Biletele pentru aceste representation­ sunt puse in vînzare la Agenția teatrală Jean Feder. Cumpăr 100—200 vagoane lemn de frasin în bușteni de 4 metri lungime și de la 30 centimetri diametru in sus Un Gater topham 24 țoli. Un Bandsöge. A se adresa: D-lui ISIDOR FELDSTEIN s­i Deposit de cherestea — Strada Vaselor, No. 61 București Dp­1. Ettinger — Medic la Spitalul de Copii — BOALE DE COPII CHIRURGICALE și MEDICALE — Strada Clopotar­ii - Voiri —­GRAND HOTEL HIGH-LIFE — Calea Victoriei 65 — Vis-a-vis de Palatul Atheneului și in apro­piere de Palatul Regal. Cel mai plăcut confort — 80 camere toate la față — Lumină electrică — Băi calde și reci In Hotel. Pentru O­ nna Senatori și De­gustat­ ss isc aranjamente spe­ciale foarte samieia adi­s. CASA DE SCHIMB M. FIHKELS I București, Strada LIPSCANIo. Noul Palat Dacia cursul pe ziua de 18 Noém­. 1906 land a #/o senta aam, i9lK. mv.ij ai­ oö 021 a *«/o Renta intor.isosit.B,i­di «a 92. n 4$/. Rentă internă. "[ 02 50 02 4% OftMa. Com.Be Burist! ISQ3: 88 25 89 | V ’ ISCSI 88­ 25 88 H oi Oblig. județean 1 102 150 103 I­4»! O­bl. „ „­­ 90­ 06 m 50/5 Scris. Fun. Rur. 102 25 102 0 4% , . , 92 50 93­ la 5% . „ Urb 99 75 100 si 5% , , Iași 90 50 97 ji Acțiuni B.Națio 3280;— 3320] „ „ Ag'rio. I 615j— 620; , Scomp.Bu 175 - 185; Cor. var. austrie. 105— 10â­ H Mărci germane 128­ 50 121 H Balacnote franc. 100 150 101 „ italiene: 100— 101" „ rubl. h­îrti, 2«4­— 2CS­ Plătim cupoanele de 1 Octomb. și 1 Noemb. 1000 de la Renta 4 °/6 Ext. fără­­ nici un scăzământ" Direcțiunea Generala Poștelor, Telegrafelor și Telefoanelor BUCUREȘTI ANUNCIU Se aduce la cunoștința amatorilor că Direcțiunea Generală a Poștelor va pune în circulație pe ziua de 25 Noembrie s.v. 1903 o carta poștalăi specială „Leagănul Sf. Ecaterina“ cu valoare poștală de 5 bani, care se va vinde doritorilor cu 10 b toi, diferența fiind în folosul societăței :­­ bine-facere „Leagănul Sf. Ecaterina". Aceste cărți poștale sunt valabile nu­mai pentru interiorul țărei, așa SPECTACOLE Marele circ Beketow, cu numerosul său­ personal din Paris, care plecînd de acolo s’a oprit la Viena unde dă o se­re de reprezentați­uni, va sosi la scurt timp la București. Prima reprezentețiune de deschidere va avea loc in prima zi de Crăciun în circul Sidoli. Alta detalii se vor publica la timp­ . spectacole — Sâmbăta 25 Noembrie 1906 — Teatrul Național. — Opera italiană. ] Le va cînta Traviata, operă în 4 acte de Verdi. Sala Oppler. — Concert zilnic dat de o orchestră militară. I Palatul Ateneului. — Reprezenta­ție dată în beneficiul­­ artistului Moru. I Concert și cite­va piese. I Sala I7ad­a. — Se va juca cu con­cursul d-lui I. Montaureanu Atașatul de legațiune, comedie în 3 acte localizată­­ de d. G. P. Oromolu. Sala Jignitza. — Se va reprezenta în beneficiul d-nei R. Grunwald Sabeș Koldeș, operă în 4 acte și 18 tablouri. LOTERIA PRESEI tragerea a doua va avea loc la 30 Noembrie 1906 1 b­u biletul De vțnzare în toată țar» - '7«FORMAȚIUNI Cărți și reviste A apărut No. 23 din revista ilustrată săptămînală Țivil-Cazon, cu următorul sumar în proză și versuri: Domnul Iorga e plagiator­­, Pescuitor ; Tranca-Fleanca, I. Botez-Victor; Răzbu­narea locotenentului, Ordonanț; Din ale amorezaților, Mimi Pinson; Jos automo­bilul­­ Popă Țuică; Epigrame: L. Vero; N. Cosăcescu (Simpatii trecute la nemu­rire), Toboșar; Trei reprezentanți a trei facultăți: studenții Petre Barnzeld, Bar­bu Voinescu și Barbu Constantinescu (ilustrație); Căpitanul din Röpenicke; Te­lefonul; Din jurnalul meu­,­­Moftangiu; Verișoara, Ghiță Poetu; Din Cazarmă; De-ale lui Ionel; Răspuns prompt; Parla­mentul; Știri și fapte din Galați și Cra­iova; Plebiscite vesele, etc. Cu multe ilustrațiuni și caricaturi de Murnu și her. Răspunsul Gametei la Mesajul Tronului Iată textul proectului de răspuns re­dactat de d. raportor Virgil Arion: Proedtul de răspuns la mesaj Live. Cu o supremă mind vi­e, națiunea ro­­m­nă salută astăzi pe acela ce acum 40 de ani a luat răspunderea destinelor a­­cestei țări. In murmurul de admirare ce di­n colibe și din palate se înalță îm­prejurul tronului Majestății Voastre, se aud voci din trecut, misterioase și distincte. Este ecoul strigător de bu­curie cu care poporul român iâ timpun altă dată pe eroii neamului al căror vrednic și mare urmaș v’ați arătat M. V., alesul Providenței, prin care toată strălucir­ea trecutului a reînviat și s’a deschis calea gloriilor viitoare. Națiu-Abonați-vă la ziarul „DIMINEAȚA“ care oferă ca Premiu Gratuit Casa din str. Popa-Nan Ho. 33 Marele Bazar de Mile A3 CE3, strada Carol No. 62 (Vis.R.vis de Hotel Central) Valoarea imobilului după expertiză 18.000 lei Voiți să vă duceți și să petreceți Gratis la Paris? Cu un abonament la ziarul,,DIMINEAȚA“ uin bilot de dus ei întors el l­­a la Paris 10 zile întreținere­a 25 lei pe zi, oprire facultativă la Paris, Viena și Mimich. Biletul valabil ® 0 zile. Oricine poate avea absolut gratuit Un trusou complect de damă (în valoare de 800 lei) lucrat in atelierele speciale de trisouri pentru mirese ale casei fioraus ® Socaciu „LA APHRODITA“ CALEA VICTORIEI 34 Un ceas și un lant de ii (16 cardle) pei­îni­erlist (în valoare de 350 lei) Abonați-vă la ziarul ,,DIMINEAȚA“ = — Abonatul pe un an va căpăta 15 cupoane odata cu distanța. Abonatul pe șase luni 7 cupoane. Abonatul pe un trimestru 2 cupoane. Prețul abonamentului special cu premii este: Pe an 20 lei. Pe șase luni 11 lei. Pe trei luni 6 lei. A se trimite valoarea abonamentului prin mandat poștal d-lui Administrator general al ziarului „Dimineața“, (abonament special), 11, Strada Sărindar, București, renovată și admirabil mobilată de se poate câștiga ca premiu gratuit nea întreagă înalță astăzi spre cer o rugăciune ferbinte pentru sănătatea și îndelunga domnie a M. V. Expozițiunea jubilară, care a unit tot neamul românesc în aceeași s­fițire a frumosului, care a făcut să vibreze ini­mile noastre de aceeași omoțiune de admirare pentru munca rominească, care ne-a scos din cercul strivt al viețeî noastre de toate zilele, ca să ne facă să trăim o viață mai înaltă. Expoziț­a populară va răpune o faptă mare. Sire, Cuvintele liniștite și demne cu cari M. V. ne anunță ruperea relațiunilor cu Grecia sunt răsunetul sentimental al în­­tregei țări, care dorește ca romînilor din imperiul otoman, supuși credincioși ai M. S. sultanului, să li se facă drep­tate și să nu se mai tulbure credința religioasă a unei populațiuni creștine prin persecuțiunile păstorilor ei sufle­tești, nici sa se decimeze niște locuitori cinstiți­­ și pașnici ai imperiului prin violență și crimă. " Sintem­ fericiți a .afla că politica în­țeleaptă a guvernului M. V. ne-a asi­gurat încrederea și prietenia tuturor puterilor și nu ne îndoim, că în com­­­ietul nostru cu Grecia, această prie­tenie nu ne va lipsi în interesul supe­­rior al dreptăței și al păcei. Sire. Scăderea dărilor, anunțată de Mesa­jul Regal, urmare a stărei înfloritoare a finanțelor statului, este d­ovada ca mă­surile bine cchibzuite luate pentru a spori puterea de producțiune a țărei și-au avut efectul dorit. Finanțele statului întemeiate pe baze trainice vor da țăreî acea siguranță în conducerea afacerilor publice și acea continuitate a lucrărilor începute, care asigură viitorul Stridte ci­ »1 Romîniei. Cu o vie mulțumire, Adunarea De­putaților a luat cunoștință, de măsurile numeroase și înțelepte ce guvernul M. V. îi va propune pentru dezvoltarea economică a statului și mai cu seamă pentru îmbunătățirea soartei păturilor sărace ale țărei. Meritul cel mare al actualului guvern al M. V. va fi dra­­gostea ce in toate împrejurările a ară­tat pentru popor și care pornind dela conducători întărește spiritul de soli­daritate care face puterea țărei. Proiectele d­a lege ce ni se vor pre­zenta de guvernul M. V. pentru com­­­plectarea neatîrnării magistraților, pen­tru îmbunătățirea învățăm­atului supe­rior, pentru înființarea unei case a spi­talelor, precum și pentru revizuirea și permanența listelor electorale, vor fi pri­mite de către Adunarea deputaților cu un deosebit interes. Armata nu este numai forța organizată pentru apărarea patriei, de ale când vi­­cinsitudine este legat binele și răul țărei. armata este forarf­l conștiinței naționale, școală a datoriei și o jertfire! pentru țară și Întărirea ei e pentru noi o preo­cupare constantă și in totdeauna deș­teaptă. Sire, Strîns uniți împrejurul Tronului, re­prezentanți! națiune! vor da suveranului M. V. sprijinul lor constant, pentru d­e­­săvîrșirea operei de dezvoltare și pro­pășire a statului român, cu M. V. și Țara »șinapta de la noi. Să trăiască M. V. Să trăiască M. S. Regina. Să trăiască Dinastia. Raportor, Virgil Arion M­arini și TÜlo­­gsnrr După seria de intervieivuri apărute în ziarele conservatoare, de toate nuanțele, d. Sc. Lahovary, deputat de Ialomița, publică în ziarul „La R­oumanie“ un articol prin care relevă cit de exagerate sunt scopurile asupra neînțelegerilor din­tre guvernamentali. D. Sc"i'ht Lahovary termină astfel articolul săl­: . .'!­! Partidul conservator are fericirea a poseda in strălucitul său stat­­major pe d­. Take Ionescu și este să pescuești in apă tulbure cindi vrei să-î aduci imputarea că are prea mulți arabii devotați, care de altfel toți sînt adevărați conserva­tori. E ca desăvirșira absurd să-! desemnez­ cu nu­mele de takiștî, trebue mai bine să-î numim pur și simplu conservatori, căcî e im­posi­­bil să fie în partid conservator­ a­­dm­itrațî cari sa nu fie în același timp admiratori și amici devotați ai d-lui Take Ionescu. Asemenea e imposibil să fie în partid conserva­tori cari n’au cel mai mare devota­ment și cel mai profund respect pentru șeful guvernului, care e în același timp și șeful partidului, și cea mai mare st­mă pentru miniș­trii cari îl secondează în opera pe care partidul conservator și-a pro­pus să săvîrșească“.... cari sînt insuficiente pentru comerțul actual. Cauza dar e numai indiferența celor dela C. F. R. D-sa arată că s’a pierdut milioane prin lipsurile dela C. F. R. Camera admite trecerea chestiunei în comisia permanentă. Circulația căruțelor D. Müller se ridică contra dispoziției d-lui prefect al Capitalei ca căruțele să nu circule dela orele 11 a. m. în sus, care aduce jignire comerțului. D. Nicu­­lescu, com­pientînd pe d. Müller, spune că aceasta e un atentat la libertatea in­dividuală și cere a se interveni ener­gic la ministerul de interne contra a­­cestei dispozițiuni vexatorii. Camera încuviințează această inter­­venire. Falatul Camerei Se dă citire raportului comisiunei și condițiunilor în cari se va da concursul pentru planul noului local al acestei Ca­mere. Juriul concursului ce va compine din președintele Camerei, un delegat al ministerului de comerț, două arhitecți neconcurențî, două delegați a! Camere, și un membru al consiliului tehnic, su­perior. Premiile sunt de 18.000 lei , 1) a 10.000 lei, 2) a 5.000 lei și 3) a 3.000 lei. Alte cestiri. Camera ratifică și dă aviz favorabil pentru constituirea a trei societăți pe­trolifere. . Ședința se ridică la orele 6 jumătate seara. . L. Iliescu m­aci, G. Petrovici, Sc. Lahovary, Al. Darvary, Pascal Toneescu, Pantelimon Voiculescu, N Gherghel, Pavel Gorges, Prijogeanu, Emil Lahovary, N. R­oșea­­nu, C. Popovici-Suceava, P. Parizianu, Anton Boțea, T. Silion, N. Lahovary, Radu Mandrea, dr. Rădulescu, Gr. Constantinescu, loan Dumitrescu- Vîl­­cea, N. Oroveanu, C. Topîrdea, Cristea C. Cristea, loan Lupu, Lascar Antoniu, dr. Gheorghiu, A. Rășcanu, G. Șer­­ban, Gr. Buțureanu, Al. Prasa, C. Gh­i­­rilă, G. Isăcescu, Tacut Căraărășescu, G. Nestor, Șt. Gheorgh­e, loan Oro­­veanu, Paul Negulescu, lancu Brătescu, M. Chintescu, V. Nădejde, L«scar Ro­­setti, Victor Ionescu, N. Grigoriade, G. Străjescu, N. Rainu,­­dr. Cristodo­­rescu, D. Niculescu, T. Crivăț, Aurel Eliescu, Em. Buznea, Grigore Stoe­­nescu, G. Ghibănescu și Badea Man­­gira.* Din cei care au participat la prima agapă, s’au scuzat aseară d nn C. Can­tacuzino-Pașcanu, Pavel Brătășeanu, Radu Rădulescu, N. P. Guran, G Rom­bes­cu, M­ .Găprescu, Tibeno Axente, G. Rădulascu-Vlașca, V. V. Canc­eof, D. Stan, Ilariu Marian, N. Bei­ha, dr. Ernest Juvara. Ca nou­ aderenți au fost aseară d-ni: M. G. Cantacuzino, C. Popovici, Gr.­­ Cantacuzino, Pascal Toneescu, N. Gher­ghel și N Lahovary. D. M. Papamihalopol s’a scuzat. * Agapa a durat două ore. Nu s’a rostit nici un discurs și nu s’a ridicat nici un toast.—C. Dem.­­A Camera de comerț din Capitală — Ședința de orî — Camera de comerț din Capitală a ți­nut ședință publică ori, la orele 5 d. a., sub preșidenția d-lui Assan. Prezenți 21 membrii. D. Assan vorbește despre încetarea din viață a lui Dumitru Ilie, președin­tele secțiunei de Ialomița a acestei Ca­mera și spune că în numele Camerei, a făc­ut d-sa cuvenitele onoruri defunc­tului. Vorbește apoi de lucrarea d-ln­ 8. Prager asupra trecutului blănăriei in Romînia și anunță Camerei că tot ve­nitul acestei lucrări e destinat soc. „Vatra luminoasă Aduce elogii d-lu! Prager. Tarifele vamale D. dr. Angelescu dă citire unui ra­port asupra activităței de un an a d-sa­e în comisiunea de experți de pe lingă ministerul de finanțe. D-sa spune că numărul contestațiuni­­lor inite între comercianți și vămi a fost­ mai mare sub noul regim vamal de cit­­iti cel vechi. Arată apoi inutilitatea titlului pom­pos de „mu­zeu­ vamal'' c­ad Camera de ședință a com­isiunei nu corespunde a­­cestui titlu în nimic. Cere a se interveni pe îngă minis­terul de finanțe pentru aducerea la îndeplinire a următoarelor măsuri : 1) Amenajarea unui local propriu­ pentru ședințele comisiunei; 2) Stabili­­tatea funcționarilor vamali și înaintarea lor pe loc. 3) înființarea muzeului va­mal și 4) Un serviciu­ special pentru culegerea de date și o bibliotecă va­mală atașată pe îngă­rauzeu. Fondul de 14.000 roc afectat actual­mente muzeului, sporit cu un mic plus, ar putea realiza aceste deziderate.* Camera încuviințează ca concluziunile raportului să fie înaintate ministerului spre a se conforma. Taxa pe drojdia de vin D. Ioanin se ridică contra taxei pe drojdia de vin. Aceasta pentru ca comercianții plă­tesc deja, taxele fondului comunal și ar fi să plătească de două ori o taxă pen­­tru că n’au poate mijloace de a dovedi că drojdia e rămasă din vechiul lor de­posit de vin, ala cărui taxe stă a chitat. Camera încuviințează a sa interveni la m­inisterul finanțelor pentru curmarea răului existent. Vinzarea luminărilor de ceară D. Delateișani ia cuvîntul in chestia vînzărilor de luminări f­alsificate și cere să se intervină pe lîngă minister ca să aplice riguros legea pentru vinzarea lu­minărilor de adevărată ceară de albină. Camera încuviințează intervenire­ la ministerul cultelor. Incuria de la C. F. R. D. P. Ne­greanu, se ridică nu în con­tra lipsei de vagoane pentru transpor­tul productelor ci împotriva lipsei de mani­pulențî pricepuți, cari întirzie afa­­cerile și aduc mari pagube comerțului, încasind totuși lefuri grase. Mărfurile întirzie cire Szile pe drum. Cere a se întocmi un memori­ere să fie înaintat ministerului de lucrări publice. Chestiunea masurilor In această chestiune vorbesc de Pa­vel Negre­an­u și Ioanin, cerînd a se asi­gura comercianții în contra abuzurilor serviciului de măsuri și greutăți care impune prea mari aaresve comercian­ților. Camera admite ca chestiunea să fie pusă în discuția comisiunii permanente. In chestia vicursei de la C. F. R.. d. Assan spune că principalele cause e că suntem­ in aceiași stare ca acum 20 ani. Corpurile legiuitoare ar trebui să vo­tez­e o dublare a actualelor linii de fer Drepturile dobrogenilor — Interview cu d. C. Fariano ( 1­. C. Pariano, fost prefect de Constanța, unul dintre cei mai în­flăcărați luptători pentru acordarea drepturilor politice la dobrogeni, se află de două zile în Capitală Am profitat de această ocaziune spre a-­ afla părerile asupra faptu­lui că mesagiul tronului a omis a­­nunțarea mult doritei reforme pen­tru dobrogeni. D. Pariano, ne-a dat următoarele răspunsuri: * — Mărturisesc că e un bine pen­tru noi, romînîî din Dobrogea, că guvernul n’a anunțat încă parlamen­tului proectul pentru acordarea drep­turilor politice locuitorilor din acea provincie. S’ar părea ciudat că spun lucrul acesta eu, care aia consider drept unul dintre ce mai câlduroși solicitatori ai reformei politice pen­tru Dobrogea. „Am însă această credință, pen­tru că da s’ar fi adus acum legea înaintea parlamentului, ea ar fi fost nestudiată și periculoasă. „Căci înainte de a se depune le­gea în parlament, trebue să se știe cari dintre locuitorii Dobrogei se cuvine să fie încetățeniți și cari nu. Aceasta, pentru faptul că dela a­nexarea Dobrogei a fost o adevă­­rată­ invazie de străini în aceasta provincie, și cea mai mare parte dintre ei au reușit să se înscrie în listele electorale. „Pe aceștia nu-i putem recunoaște drept cetățeni și de aceea trebue să se facă o foarte minuțioasă se­­lecțiune. „Operațiunea aceasta se va face de către o comisiune speciala, nu­mită de guvern și compusă din 5 persoane : trei dobrogeni cari cunosc bine situația din această provincie și doi magistrați inamovibili. Comi­siunea aceasta va merge în fiecare comună di­n Dobrogea și va stabili, pe baza cercetărilor ce va face, lista viitorilor cetățeni. „Trebue să știi, a continuat d. Pa­riano, că procedarea aceasta am in­dicat-o eu încă de anul trecut cînd eram în comisiunea care a studiat chestia Dobrogei. Regret că nu s’a început de atunci să se lucreze, căci de s’ar fi numit atunci comisiunea ce se va numi peste cîtce­va zile, azi s’ar putea prezenta parlamen­tului reforma pentru Dobrogea stu­diată după cum se cuvine. „Operațiunea ce e necesară a se face și care se va face, va dura cel puțin cinci luni,—deci nu va fi cu putință ca reforma să se aducă în discuția parlamentului în actuala sesiune, iar pînă la viitoarea sesiune se pot întîmpla multe... și toată lumea știe că liberalii sunt contra acordărei drepturilor politice la do­brogeni“. • După aceste prețioase declara­­țiuni, am întrebat pe d. Pariano : ce impresie a produs printre do­brogeni faptul că guvernul a amînat propunerea reformei ce se așteaptă? D-sa mi-a răspuns : — Ști că la Constanța s’a ținut o întrunire și s’a ales un nou co­mitet de acțiune pentru a lucra în vederea obținerea drepturilor poli­tice.. Ex bine, majoritatea membrilor acelui comitet, cari sînt în vederile romînilor din Dobrogea, este de pă­rere să se înceapă o luptă energică pentru cucerirea drepturilor politice: „Eu mă voiți încerca să-i conving că nu mai e nevoe de agitație, dar toți romînii dobrogeni și-au făcut convingerea că trebue forțată nota, spre a se putea ajunge la rezultatul dorit.“ * Am mulțumit călduros d-lui Pa­riano pentru prea importantele de­claration­ ce mi-a făcut în chestia drepturilor dobrogenilor, pentru cari luptă cu o pasiune ce-i face onoare. O. Demetreson Agapa parlamentară Aseară a fost la hotel Boule­vard doua agapă parlamentară. Ca și la cea dintiia au participat 72 d­e­ deputați din majoritatea parlamentară. Iată numele paru­rinanților : A. Bă­­duran, Virgil A­ion, Barbu Păltineanu, N Stor Ciacu, Toma Ciimâtășeni­ D, dr. Tom­a Iones­u, M. Cantac­uzino, Leon Ghica, N. Bibescu, G. Rădeanu, Gri­­gore Cantacuzino, Ștefan Negriți, Sandu Rășeanu, loan Ch­iorssu, C. Ciolac, N. Ghiuț, Manea Christ“.», Ernest Pixi­ AD&V btinL Inaugurarea stislunei agronomice Azî la orele 10 djm. s’a inaugurat toralul propriu al stațiunei agronomice. Clădirea e situată pe șoseaua Kise­­lef, în fața școalei de agricultură. j^. La solemnitate au asistat d-niî Iou Lahovary ministrul dum­eniilor, Ion Ka­­linderu administratorul domeniilor Co­roanei, N Cosăcescu, C Colibășeanu, N. Cezianu, G. Alimănișteanu, C. Băi­­coianu, Al. Ciurcu, Al. Loi­uste­anu­, G. Nicoleanu, dr. Mrazec, St. H­ritos, V. Pușcariu, L. Colescu, N. Filip, N- N. Andronescu, P. Stănescu, G. Juvara, Solacolu, Murat, Nădejde, Moroianu, Brezeanu, dr. Andronescu, Gr. Cernea­nu, Popovici-Lupa, Minor, Paul Gre­ V­oi­anu, Cazimir, Corbu, Enescu, Căruntu și alții. • După săvîrșirea serviciului divin de rigoare, d. Corneliu Roman, directorul stațiunei agronomice, a făcut o dare de seamă despre activitatea desfășurată de această instituție, apoi a arătat ce mai e de făcut. D-sa a arătat că e nevoe să se stu­dieze bine solul Romîniei, spre a ști dacă el are destula umiditate și a se cunoaște gradul lui de fertilitate. Stațiunea agronomică va face cerce­tări de laborator în această privință și experiențe pe pămînt. Pentru a-șî îndeplini însă rolul sau, această instituție are nevoe de îmbu­nătățiri. Iî lipsesc vitele, instrumentele agricole și sora de vegetație. D. Roman ș- a exprimat credința că d. ministru al agriculturei va satisface acole nevoi ale s­ațiunei. Terminînd, directorul stațiunei agro­­nomice a adus mulțumiri d-lor Aureli­an, Stoicescu, foști miniștri, și d-iuî Lahovary, actualul ministru al agricultu­ral, pentru interesul ce ati arătat și snrîjîTV’l ce ați dat instituție! pe care r-Ț-0 conduce.­­ D. Ion Lahovary, ministrul agricul­turei, a vorbit și d sa despre impor­tanța agriculturei în Rominia și despre necesitatea stațiunei agronomice. D-sa a promis că va da tot ajutorul etațiu­­nei agronomice, dar pentru că statul are multe nevoi, el nu poate decît în­cetul cu încetul să le satisfacă, iar nu­ deodată. Și statu­l are multe nevoi pentru că în timp de 70 ani a progre­sat cît alte state au progresat în mai multe veacuri. In treacăt de ministru al agriculturei a vorbit despre importanța culturei plantelor furajere și îmbunătățirea ra­sei vitelor. A încheiat mulțumind d In­ Roman și personalului stațiunei agronomice pentru felul cum își fac datoria.­­ După aceste cuvîntări s-a servit șam­panie și d. ministru a vizitat întreaga clădire, după ce a semnat actul come­morativ. Directorul stațiunei agronomice a primit o scrisoare de la d. Aurelian, ^ care exprimă regrete că n’a putut a­­zista la solemnitate.— G. Dem. * . j Examenul de la Facultatea de drept Au reușit la examenul al II-lea urmă­torii studenți ai facultății juridice din Capitală : Alimănescu N., Apostolescu Em., Ba­­iulescu Dm. Bălan S. Petre, Brăiloiu C. N., Bunescu P. V., Buga Leonida, Că­­mărășescu Jean, Chicuș H. Gh., Cristea C., Ciomu Sp. Tașcu Ciuntu N. T., Ciu­­pagea Gr. George, Com­șa Gh. Constan­tin, Constantinescu B. Alexandru, Căr­­bunaru V. Teodor, Constantinescu Ah . Nicolae, Cîmpesnu Filip, Corodeanu Ni­­colae, Costică I. Octavian, Coloescu Con* stantin, Cioară Moise, Civdiu A. Emilian, Cristodorescu Constantin, Cernea A. Mi­­hăil, Condeescu Gr. Ion, Coviltir Dem. Alex., Deleanu Const. Doljan Od­as’, Cristo*- -‘**11 Cezar, Drăghici M. G., Durai* trescu Ist,Du­mitrescu D Buzaü,Dumit­res­­cu !^l. .., J­i­geanu M. N. Florescu Al Gs»­vrilescu N. Gîrbea M., Georgescu G. V., Grigorescu G., Grințescu P. Ernst. G... . . tav Leonida, Georgala M. Gh., (Sheer­­ghit) T. Petre, Gherman Lazar Georges­­­­­­cu I. G., Gabrielescu Mircea, Hasnaș, L Ion, Hodac Dimitrie, Iosif M. Ștefan, Io­nescu C. Stelian, Ionescu A. C. Jianu I. 1., Lucubescu N. Const, Lazaride Haral, Lupu M. Gh. Marinescu I. I. Mihaescu G. Gr., Mihăescu, Gr. Aur. Marinescu V. Marinescu V. Gh. Marinescu B. I. Mă­­n­­scu N., Negrișanu M., Nicolescu Hie, Nichită T. N . Negreanu, N Nicolescu, T. Negoescu, I., Olanescu Gh. Orleanu, N. G. Pop, Eug. Pătrășanu, D. Popescu D. Drăcșanei, Popescu N. Petre, Panait lov, Pane Frederico, Paltineanu Belizar, Pal­­tineanu N. Ion, Penescu A. A., Popescu Stef., Pretorian G., Penacol I., Popescu T. N., Pauker Albert, Purdila V. Ilie, Hopa P. N., Radulescu-Heil de Mircea, Radoian D. Sava, Rădulescu R. Anghel, Topezeanu Virgil, Reguski Filomena, Ștefănescu I. Gh., Fronda I, Sotir Ște­­fanescu 8. Galați, Savel Vasile, Stoenescu Gh. Traian, Stanciu Petre, Teianu N. O., T­eodorescu Ț. Gh., Urlățeanu Vasile, Vasile Sf. Gh. N., Vasilescu Al. și Zis» S. N. Cu diferența dela Iași d. Stom*­­yt Const. și Florea Grosescu.__________. A apărat No. 94 din sernațio­­nalul roman reaș M 1 bani înseleoia în Isaia iar« I

Next