Adevěrul, octombrie 1907 (Anul 20, nr. 6503-6532)
1907-10-14 / nr. 6516
■Üütuhuca, 14 Odtówlewfciyuz cevsky, prietenul său personal- Să citam ceva din activitatea lui. O persoană In legătură cu Parcevsky, comerciantul Svnusnaé, sosi la Harbin și îl propuse să inoculeze virusul contra ciumei la boii cumpărați în Mongolia pentru trebuințele armbei motive.. Sinitime cerea o rublă pentru fiecare bou. Generalul Patcevsky primi acest preț și însărcina pe amploiatul Kvasnitsky să facă un raport în această privință generalului Nadarov. Kvasnitsky, mirat de acest preț mare, îndrăzni să obiecteze șefului său ca de obicei, se ••plătește pentru aceste inoculări cele 20 de copeici de bou. — D-ta încurci întotdeauna toate, spuse generalul foarte nemulțumit- Fă ce-ți ordon! Amploiatul Krasnitsky se temu să ia asupra lui răspunderea unei asemenea operații și prezentînd ciorna raportului. declară din nou că ar trebui să se motiveze faptul pentru care fusese primit prețul de o rublă în loc de 20 de copeici. Intendentul, șef, furios de aceste obiecțiuni reînoite, zmulse ciorna din minele lui Krasnitsky, luă un condeiu și scrise pe ciornă cu propria lui mina: .,Să se copieze acest raport fără a se cere informațiuni“. O sută de mii de vile fură inoculate și Coroana plăti 80.000 de ruble mai mult pentru această operație.Multe persoane expediau vagoane întregi cu proviziuni intendenței. Ele erau asigurate întotdeauna pentru sume mari. La o mică stație oarecare, nu departe de locul de destinație, vagoanele se rătăciau, erau văpsite din nou și li se punea alte numere și inițialele altor linii de căi ferate. Administrația stațiunilor, amestecată în aceste afaceri, nemaiavînd facturi pentru vagoanele transformate, pretindea că nu știe încotro să le îndrepte și vindea la licitație, pe prețuri derizorii, mărfurile cuprinse în vagoane. De obicei, mărfurile erau cumpărate chiar de persoanele cifre cari erau expediate, deci ele își cumparau propria lor marfă. In plus, Coroana a trebuit să plătească costul asigurării. In felul acesta au dispărut 6000 de vagoane. N SPLECTACONIE — Sîmbătă 13 Octombrie 1907 — Teatrul Național: Se va juca„Sherlok Holmes“ comedie in 4»ete după C. Doyles, de F. Bonn. Teatrul Lieblich: In beneficiul d-șoarei Malvina Paskevici se va juca: „Sacrificarea lui Isac“ operetă în 4 acte de a Goldfaden și A. Perknnter. Circul Sidoli. •— Mare Teatrograph. Teatrul de Varietăți Imperial. — In toate serile reprezentațiuniti nu familii. Program mare și foarte variat Debutul artiștilor pentru prima oară în București. Intrarea liberă. Sala Eforiei. — Mare bal dat de societatea „Dimineața“. Teatrul Lyric. — Trupa franceză cu d-na Constance de Linden joacă „Paris- New-York“. Convocarea comisiei parlamentare Guvernul a decis să convoace pentru Luni 22 Octombrie, comisiunea aleasă de parlament pentru studiarea reformelor agrare. In acest scop se vor lansa azi invitațiunî speciale membrilor acelei comisiunî. * Ședințele comisioneî se vor ține la Senat. Dezbaterile vor fi intime. In prima ședință guvernul va expune membrilor comisiunea reformele ce are în vedere. In aceiași ședință se va distribui acelor parlamentari materialul pregătit, în vederea reformelor și anume : 1) O colecție de peste trei sute contracte agricole luate din toate județele țărei și grupate pe regiunii; 2) Tabele statistice cu prețul muncilor agricole pe județe și regiuni; 3) Tabele amănunțite privitoare la diferitele condițiuni impuse prin contractele agricole ; 4) O statistică a terenurilor pe cari țăranii le-au înstrăinat sub diferite forme, arătîndu-se cine stăpînește acole terenuri ; 5) O situație a bunurilor mici vîndute țăranilor de către stat. * Din comisiunea parlamentară fac parte, după cum se știe, în afară de membrii birourilor celor două Corpuri legiuitoare, următorii d-ni deputați și senatori: Deputați : C. Alexiu, G. Alimăneștianu, Victor Antonescu, Dinu Brătianu, Vintilă Brătianu, Constantin Brîncoveanu, P. P. Carp, Const. Cociaș, Em. Culogin, Al. Djuvara, I. G. Duca, Șt. Drăghicescu, Graur, Take lonescu, Ion Lahovari, Matei Moisescu, Nicu Popp, Ioan Procopiu, C. Poroineanu, Gr. I. Radovici, Al. Radovici, Const. Stoicescu, C. Stere, Dumitru Uisu, I. Bianu, G. Gîrleșteanu, C. Iarca, Al. Iliescu, Em. Morțun, I. Poenaru-Bordea, Ștefan Ioan și N. Enășescu. Senatori: Stroe Belcescu, Al. Bontaș, M. G. Burileanu, G. Gr. Gantacuzino, Al. Cătuneanu, Al. Constantinescu, M. Corbescu, O. Dissescu, T. Cornescu, Al. Emcovici, D. I. Ghica, Teodor Ion, Leonida Constantin, C. Nacu, C. Olănescu, dr. Petrini-Paul, Ion Pilat, Al. Plagino, Ion Fleșca, Gr. Procopiu, Take Protopopescu, Valerian Urseanu și F. Vasiliu.* E probabil că după distribuirea materialului pentru reforme, se va da comisiunea un răgaz de 2 — 3 zile spre a-1 studia. ■ Comisiunea parlamentară va ține cel mult zece ședințe. C. Dem. Inmormîntarea prințului de Wied Astăzi Sîmbătă la orele 2 p. m. are loc la Neuwied înmormîntarea prințului Wilhelm de Wied, fratele reginei noastre. Prințul va fi inmormîntat în cimitirul princiar deângă palatul Blonrepos. Mercur a avut loc un prim serviciu divin la care au luat parte toate rudele cari sosiseră până atunci. Regina noastră a sosit abia ori Vineri la Neuwied. Se crede că vor asista în poroană la înmormântare : împăratul Wilhelm II, regele Wuerttemberțului și prințul Hendrik al Țărilor de Jos. Procesul Melike-Harden Continuarea dezbaterilor — Dezbaterile de eri Berlin. 12 Octombrie. — Un public imens s'a grăbit să asiste și ele la dezbaterile procesului care produce a fi la senzație in toată lumea. Astăzi dezbaterile au început la orele 10 și jumătate. Președintele chiamă pe principele Eulenberg. In locul lui apare medicul său, care declară că a vizitat dimineața pe prinț și i-a interzis să părăsească patul. Gordon propune trimiterea unei comisiuni care să asculte pe prințul Eulenberg. Bernstein.—Mio mi e indiferent dacă principele Eulenberg va fi ascultat la tribunal sau la locuința lui. In cazul din urmă ași dori însă ca comisiunea să nu fie trimisă la principele Eulenburg, decit după ce se va stabili dacă prințul nu va trebui ascultat de două ori, căci dacă prințul va nega înclinările Îhî bolnăvicioase, va trebui să prezinte și dovezi. Prințul Bismark s-a exprimat față de dr. Lehman, că principele Eulenburg e un om cu porniri bolnăvicioase și prințul Bismark își cunoștea oamenii săi La nevoe vouă putea prezenta dovezi cum a ajuns prințul Bismark la convingerea înclinărilor bolnăvicioase ale prințului Eulenburg. Bernstein. Principele Eulenburg are interesul de a nu fi recunoscut ele Bollhart-Nu e exclus deci, ca cineva știind cil urmează să fie recunoscut și că nu se exercită nici un control asupra locului unde se va face recunoașterea, să ia toate măsurile ca această recunoștere să nu fie cu putință.’ Președintele. Martorul Bollhart să vadă mai iuții pe prințul Eulenburg și apoi va comunica.* După o oră comisarul Trenskow se întoarse în sala ședinței anunțînd rezultatul vizitei la principele Eulenburg. Prințul a refuzat să primească pe martorul Bollhart.El a declarat că consimte a fi interogat, de către o comisiune, dar nu poate primi pe Bollhart. Gordon. Propun ascultarea M. S. împăratului. Deși contele Moltke în calitate de general,m-a invitat să renunț la această mărturie eu ca avocat o găsesc necesară. Harden. Cer ascultarea părinților dorei. Elbe care vor face mărturii asupra căsătoriei fiicei lor cu contele Moltke- Să fie ascultată apoi d-na Elbe, care va declara că Moltke a vorbit adesea, de lanțul ce l'au format, el și amicii lui în jurul împăratului. Știți bine, continuă Harden, că mărturia împăratului nu va putea contribui întru nimic la lămurirea afacerei. Președintele (către Harden) Mențineți declarația cu privire la amiciția dintre contele Moltke și contele Hohenhau principele Eulenburg și recorute? Harden. Da. Că contele Moltke era amic cu Eulenburg nu e nevoe să dovedesc. Ambii erau aghiotant, rude și totdeauna împreună. Declar că contele Moltke avea cunoștința cu Eulenburg și Hohehau au înclinări homo-sexuale: întreb, pe reclamant, de ce a fost comcediat. Și în această privință vreau sa numesc pe membrii familiei imperiale cari mi-mi, dat. informații. Bernstein. Are contele Moltke curajul să nege că și-a pierdut situația din cauza legăturei cu aceste persoane cu porniri homosexuale? Moltke. Pot declara că am cerut coacecitarea mea din cauza hărniciei ce plana asupra mea in urma calomniei lui Harden. ’ Am terminat ■? de ani de activitate cinstită și rog să avem în vedere aceasta la pedeapsa pe care o va hotări tribunalul. Harden se apără agitat de acuzarea ce i se aduce că ar fi calomniat. Președintele îl îndeamnă, să fie liniștit, căci altfel dezbaterile nu se vor mai termina nici odată. Gordon. Cer ascultarea șefului cancelariei cabinetului militar Heseler Hülsen pentru a se dovedi că la Curte Moltke și Hohenhau sînt considerați nevinovați. E ascultat apoi d-rul Hirchfeld, dacă în baza materialului dezbaterilor de pina acum, își poate da părerea lui de specialist dacă contele Moltke are porniri homosexuale. D-rul Hirchfeld face declarație afirmativă. E ascultat apoi comandantul garnizoanei Hülsen. Președintele pune chestiuni și generalii] răspunde ezitînd și după lungi gândiri Gordon. Atrag atenția tribunalului ca înainte de a asculta pe martor să-l dezlege de datoria tăcerei. Martorul declară că în calitate de comandant al garnizoanei de atunci și semnatar al hîrtiilor a citit toate cu privire la această chestiune, fiind însă vorba de lucruri ce i-au trecut prin mînă în mod oficial, roagă să nu i se pună decît întrebări la cari ar putea răspunde fără a-și călca jurămîntul. Bernstein cere ca martorul să răspundă de ce Lunar, Moltke și Eulenburg nu se mai, află în funcțiile lor. Martorul răspunde ezilind. • Președintele. Aci nu mai aveți nici o scapare. ■ Trebuie să faceți mărturisiri. După lungi ezitări martorul declară ca în lumea oficială se știa ca acești 3 domni, au porniri anormale și au avut împreună raporturi perverse.* Cu acestea s’a terminat expunerea dovezilor Minne îneep pledoariile apărîiief și acuzăre*. _________ cari ari totdeauna loc la Curtea cu jurați cînd prezidează d. Stătescu. — Se svonește că d. președinte a lansat mandate de arestare contra d-voastră și a d-lui Mandy. — Nu cred, de oarece d. pî*Sedinte stei tardicase deja ședința cînd a început discuția, așa că nu mai ,avea calitatea necesară ca să ne aresteze. De altfel, Decanatul, a intervenit deja în această cestiune și sper că va ști să facă așa încît demnitatea baroului să iasă neștirbită. , D. deputat Grigorovici s’a prezentat azi din nou la ministrul de interne. Acesta i-a explicat cum că ministrul de externe n a făcut nici un demers în chestia expulzărilor și că deci știrea Opinei este neexactă. Ministrul de interne a adăugat că, după părerea sa, știrea ziarului Opinia se datorește faptului că guvernanții romîniitin la ce ar trebui să’ se aștepte în urma conduitei lor față de unii supuși romîni, și că a cerut relațiuni din Bucovina asupra expulzărilor’.Drc. Scandalul de la Curtea cu juri uri, Vineri era să se judece la Curtea cu juri, prezidată de d. Sp. Stătescu, procesul lui Gh. Ion Popa, acuzat de lovituri ce au cauzat moarte. După rechizitoriul d-lui Budișteanu, a luat cuvântul d- Radu Rosetti. în apărarea acuzatului, D-sa declară la începutul rostirei sale că va desvolta numai chestiile de drept, iar faptele și analiza instrucțiunei făcute de judecătorul de instrucție, va fi arătată de confratele sîm d. Stambulescu. După ce d. Rosetli își terminase pledoaria, și procurorul general luase replica, președintele Curte! dădu cuvîntul d-luî Stambulescu, punîndu-i în vedere că nu-î permite să vorbească de nici un alt fapt decît de cele afirmate de d. profcuror general. Atunci unul din jurați, d. advocat Mandy, se sculă fugind pe d. președinte să lase libertate absolută apărarea, deoarece din sul, ca jurat, dorește să fie deplin luminat. AIR a fost de ajuns ca președintele să se vestească la juratul Mandy, să-i ordone să lasă din gură, să declare că jurații sunt un „instrument passiv“ și alte umile. D. Mandy, care în calitate de advocat are replica ușoară, a răspuns că nu primește asemenea calificări, ci adevăratul judecător este corpul juraților, iar președintele este adevăratul instrument passiv, căci, dacă jurații achită, Curtea trebue să pue în libertate pe acuzat, iar dacă jurații aduc un verdict afirmativ, Curtea trebuei să condamne. La auzul acestei replici, președintele declară Ciulea dizolvată, sub motiv că ..un domn jurat, s'ar fi pronunțat“ asupra cauzei. D.Rosetti protestează ,și declară ca se înscrie în fals. Curtea ese și ordonă golirea sălei. Interview cu d Radu Rosetti In urma acestui scandal ne-am adresat dlui Radu D Rosetti pe care, iam. găsit in apartamentul sâu din strada Cimpi, neam 10 iată cum ne-a relatat d-sar faptele: Fiind angajat în procesul lui Gh. Ion Popa, acuzat de loviri cari au cauzat moartea,, m'am prezentat, ori dinaintea Curții cu jurați prezidată de d. Spiridon Stătescu. Acolo am mai găsit pe colegul meu Stambulescu, numit avocat din oficiu, și cu care m'am înțeles asupra modului de apărare. ■ Sosind momentul să iau cuvîntul, am explicat d-nilor, jurați și Curții că, fiind în acest proces doui avocați, ne-am înpărțit materia, și, vom fi amîndoi scurți, iar după ce am terminat, urma să mă complecteze ,confratele meu Stambulescu. D. președinte i-a luat cuvîntul și foarte contrariat, nu i l’a redat decit in replică, după ce, spre disperarea d-sale, mai ceruse odată cuvîntul d. procuror Budișteanu. Dar de abea începuse se vorbească d. Stambulescu, și d- președinte îl oprește spunînd că n'are dreptul să vorbească de dl. asupra celor arătate le d. procuror. Lucrurile s’ar fi terminat poate prin cedarea confratelui meu dacă d. jurat Mandy cu drept, cuvînt indignat, de starea de inferioritate în care e pusă apărarea.' contra textului clar al legii care spune că apărarea treime să aibă ultimul cuvint, s-a sculat și a rugat pe d. președinte să lase pe d. avocat să vorbească, întrucît jurații nu sunt încă luminați. Drept orice răspuns, a primit observația:l-la să taci! căci ești un instrument pasiv! — Ba nu, a replicat pe același ton d. ■jurat. Eu sunt aici autoritate, instanță judecătorească, căci eu judec, și d-voastră executați verdictul. -D-voastră v ați pronunțat, disolu comisiunea, a strigat d. Stătescu, și s’a ridicat de pe scaun. — Atunci, continuă d- Rosetti, deoarece d. Mandy nu se pronunțase, asupra cauzei, ci din contra, afirmase că m a luminat,—am replicat și eu că mă înscri în fals. ...Era, termină, d. Rosetti, și atmosfera încărcată. D. președinte și d- Mandy o luaseră repede de tot, și amintirea zilei de eri, cînd același domn prezident ordonase darea afară a unui avocat din ședință, era prea vie. De altfel sunt cunoscute incidentele Guvernul austro-ungar și expulzările din Romînia — Demersurile deputaților socialiști.—Declarația ministrului de interne Viena, 12 Octombrie.— Știrea ziarului „Opinia“ din Iași, cum că ministrul de externe al Austro Ungariei ar fi trimis o notă de protestare guvernului român în chestia expulzărilor din ultimul timp, ajungând la cunoștința deputatului socialist român Grigorovici, acesta a incunoștiințat și pe ceilalți deputați socialiști Grupul deputaților rocialiști a însărcinat atunci pecinii Grigorovici și Bernorst chfar ca să se opre de această chestie și sa afle adevărul. Eri cei doi deputați s’au prezintat la ministrul de interne Binert. Acesta a declarat că întru cit privește vreun demes al colegului său de la externe, în chestia expulzărilor din Romînia, nu poate declara pentru moment nimic deoarece nu are nici o cunoștință. Are însă cunoștință despre un alt demers identic făcut în timpul răscoalelor țărănești din Romînia și anume: In timpul răscoalelor un mare număr de fugari din Rominia s'au refugiat în Austria și Ungaria. Ministrul de externe a cerut apoi guvernului român să reprimească în țară pe acești refugiați. ’Au trecut însă două săptămîni de la potolirea tulburărilor și restabilirea ordinei și acei supuși romînî tot nu erau reprimiți în țară. S’a făcut alunei un nou demers pe lângă guvernul român. Acesta a răspuns că, pentru moment, el citii să i reprimească deoarece ordinea nu este încă complect restabilită și sunt temeri ca tulburările să nu reînceapă. Guvernul român a cerut ca să i se mai acorde un timp oarecare, promițând că va îngădui reîntoarcerea în țară a acelor refugiați. Ceea ce s’a și făcut. Cei doi deputați socialiști au comunicat ministrului de interne că socialiștii au hotărît să interpeleze guvernul în chestia expulzărilor din Romînia. George Grigorovici A5 nescu el a fost indus în eroare da către studenți cari i-au spus că a fi și asentimentul d-lui Longinescu de a fi examinați de către d. Danielopol. Cnii insă d. Longinescu n’a convenit la lucrul acesta, consiliul profesoral a menținut hotârîrea luată de mai înainte. _______ G. B. Conservatorii din Putna întrunirea de la Theodor Zenibace Focșani, 11 Octombrie. — După intrunirea dhn saloanele d-l.il Gogii Constantinescu, unde a participat și fostul ministru, d. A. Bădărău, un alt număr de conservatori s'au întrunit aseară la d. Th. Zenibace. Au participat un număr de 40—50 membri și s’au luat hotărâri cu privire la activitatea viitoare a partidului conservator din acest județ. întrunirea a fost prezidată de d. D. F. Galan, fost primar al orașului, și vechiü și distins profesor al liceului „Unirea“. D. Theodor Senibace, luînd cuvîntul, a schițat in cîteva cuvinte situații mea critică in care se găsește țara în momentul de fața, și starea de anarhie care apasă asupra populațiunei rurale are convingerea că singura persoană, care ar putea face față gravelor împrejurări actuale e numai d. P. P. Carp, șeful partidului conservator. D-sa adaugă, că conservatorii de Putna strius imiți in jurul d-lui P. P. Carp, vor considera misiunea ca un ap caiolat, ajutindu-i cu toată forța și anergia lor de muncă să restabilească ordinea ln urmă d. Teodor Senibace, propune și se admite alegerea a 2 comisiuni: una județeană și alta comunală, cari însiă de pe acum să înceapă a se ocupa de interesele județului și ale orașului Focșani. S’au ales în comisiunea județeană, următoarele persoane: D. Ch. A. Costescu, fost prefect, fost senator, fost deputat, fost prim-președinte de Curte, , , D. V. Apostoleanu, mare proprietar, fost prefect, fost deputat. Generall.Vasiliu. Petre Barozzi avocat, fost prefect. Ch. T. Gică, mare proprietar. Avr. Th.Aguletti, fost inspector general, fost prefect. . . , Costache I. Gîrză, mare proprietar. D. Teodor M. Basarabeanu, avocat mare proprietar. D. Eugenia Calistrat, mare proprietar. Ion Gh.Murgea, mare proprietar, fost primar. Maior Gh. Pastia, mare proprietar. Nicu Dacu proprietar. Emanoil Purecherea, inginer, proprie T. A. Constantinescu avocat, proprietar. Th. Senibace, avocat, șeful partidului conservator de Putna. Comisiunea comunală compusă din următoarele 20 persoane : ,D. F. Caian, fost primar, I. Gh. Ciurea, fost primar, prefect, deputat și senator, Costică Cardaș, avocat, N. Gh. Ilie, mare proprietar, Andrei Coleș, farmacist, Iorgu Pamfil, profesor la liceu, Gh. D. Vicol, avocat, Al. A. Copeescu, profesor la liceu, C. Chirițescu, profesor, D. Dimiu, profesor, C. Santem Crainic, profesor, I. Nanițescu, profesor, I. Coloș, profesor, Lascar Dimitriu, avocat, dr. Cristochefale, Pavel Receanu, comerciant, Gh. Potop, proprietar, Gh. Simionescu, avocat, Gh. Săndulescu, proprietar, pensionar. S’a decis în urmă înființarea unei gazete, care în mod obiectiv să susțină interesele partidului conservator de Putna. In același timp s'a constituit și cumnitotul de redacție, compus din următoarele persoane: D-nii F. Caian, N. N. Bibescu, T. Avr. Aguletti, Vicol, L Dimitriu, Caian, Leonida Dalian, Gh. Chirițescu, Urmia, Andrei Coloș, Tomescu avocat, Ch. Zamfirescu profesor, N.Leodorescu- Odobeșteanu. Dima constituirea diverselor comisiuni, iirombato în continuarea cuvintului său salută înscrierea a 4 noul element de valoare din localitate, d-nil . N. Teodorescu-Odobișteanu, Iorgu Pamfil, Ch. Zamfirescu și Ch. Tomescu. La întrunire, printre membri a domnit o vie animație și intimitate. La orele 11 Jiuia întrunirea a luat sfîrșit. in jurul grevei universitare Consiliul profesoral al facultății de drept anulează o hotărîre a dlui Haret, ministrul instrucțiunilor Se știe că studenții anului al 2-lea de la facultatea de drept din București au cerut printr-o petiție ministrului de instrucțiuni să li se acorde de a fi examinați de către d. Danielopol fostul lor profesor. D. Haret a încuviințat cererea studenților, făcînd cunoscut aceasta d-lui Danielopol prin referatul No. 63190. In baza acestui referat d. Demielopol a și anunțat pe studenți că’i va examina astăzi 13 c. * Pe de altă parte consiliul profesoral al facultății de drept întrunindu-se astăzi la orele 9 dimineața în sala decanatului, palatul Universității, a hotărît ca d-niî studenți cari au a trece ,examenul de drept roman, vor fi examinați: cei din anul întîi de către d. profesor onorar G. Danielopol, iar cei din anul al 2 lea de către d. profesor S. G. Longinescu. Examenele cari nu vor fi făcute conform acestei deciziuni vor fi considerate ca nule și neavenite. In urma acestei deciziuni d.Longinescu va începe examenul cu studenții Luni 15 c. orele 9 dim. * D. Haret văzînd însă hotârîrea consilii:!!*! profesorul—care a anulat decizia ministerului—a relatat printr'o scrisoare către d. Longi Mlai Cega Florian înregistrăm cu părere de rău știrea morței cunoscutului avocat Gogu Florian, fratele regretatului consilier de la Curtea de apel din București. Membru statornic al partidului conservator, Gogu Florian era odinioară iubit prin unele întruniri publice pentru genul special al oratoriei sale ; a fost ales și deputat în Cameră, unde întreruperile sale de spirit înveseleau Adunarea. A fost și consilier comunal în Capitală. A colaborat uneori și prin presă, în deosebi a scris mai mult la fostul ziar Opinca scos pe vremuri de Cîrlova. Eos de o boală crudă, Gogu Florian ducea în vremea din urmă o viață de mizerii și — spre rușinea foștilor săi prieteni — de cerșetorie. Evenimente internaționala Petersburg.—Ls Kutais, o bandă armată a atacat trenul de poștă, asasinind pe un jandarm și rănind pe alți patru. Budapesta. — S’a găsit mijlocul de a asigura trecerea compromisului dîndu-se satisfacție și partidului independent. New York. -- Alte noul falimente au produs o adevărată panică. Belgrad. — Prin nota ee a trimes-o puterilor, guvernul sîrb le mulțumește pentru interesul ce ele poartă populațiunilor asuprita din Macedonia. Viena.—Miniștrii cehi îșî vor înainta demisiile azi. Constantinopol.—A avut loc o conferință a ambasadorilor cu privire la reformă justiției în Macedonia. Viena. Contesa Tarnowska a fost extrădată autorităților italiene. Paris. — A avut loc un meeting în contra campaniei marocane. Petersburg. — Se dezminte știrea că clădirea adiției poliției ar fi subminată. explică și de ce aproape toate campaniile acestui ziar au dat rezultate bune și de ce acțiunea lui, stirnește atîta sînge rau adversarilor săi.. Au atentat mulți la existenta „Adevărului“ și nu au reușit. Cu atît mai puțin va reuși „organul lașităței de gîndire“ care nu are măcar meritul de a fi dat lovitura cu oarecare înțelepciune. Dezastrul din Calabria /hasare italiene publică largi dări de seamă asupra catastrofei îngrozitoare ce au mit loc in Calabria, în urma îngrozitoarelor cutremure de pămînt, cari au zguduit această provincia. Catastrofa da la Ferazzano a avut loc sarma prăbușirea muntelui învecinat. Dezastrul a fost mult mai mare decit în 1905. Ca și in acel an, vulcanul Stromboli care făcea erupțiune și-a încetat subit activitatea». Ca și în 1905 au urmat ploi torențiale, apele infiltrîndu-se în păminte pină la comunicațiunile cu vulcanul. Numărul morților se crede ca e de aproape 800, răniți sunt vreo 1.000. Lucru curios, din ziua cutremurului, vulcanii Vezuviul și Etna au început iarăși să arunce lavă. O INFAMIE Sub acest titlu, ziarul Conservatorul Brăilei scrie următorul articol plin de o judecată sănătoasă și de o legitimă și lăudabilii indignare: „Universul“ pe care fruntașul liberal d. C. Raiiu, l’a botezat ,așa de nirriferit, numisKdu’l „organul lașitate de gîndire“, fiindcă în cei 25 ani de negustorească existență nu a suflat un cuvînt în toate chestiunile mari cari au zguduit tara în aceasta scurgere de timp, și-a luat de astadata inima în dinți și cu reaua credință proprie lașilor și tripotorilor lipsiți de noțiunea celei mai elementare cinste, a lansat o infamie din cele mai revoltătoare contra unui vrednic al nostru confrate pe care’l stimăm cu cît mai mult, cu cît niciodată și în nici o împrejurare nu a precupețit convingerile și sentimentele sale. Reproducînd unele relațiuni greșite ale unui ziar unguresc, „Universul“ care n’a avut niciodată curajul opiniilor sale, și nu a putut să aibă asemenea curaj, fiindcă niciodată nu a avut propria sa opinie, a insinuat că ziarul „Adevărul“ a comis un act de trădare procurând ziarului unguresc relafiuiile greșite, de care acesta s’a făcut vinovat. „Adevărul” a făcut dovadă deplină a nevinovăției sale. A dovedit nu numai că nu a procurat ziarului de peste mu’nțî știrile fanteziste cari au revoltat toată suflarea romînească, •minus , „Universul“, dar a arătat că între el „Adeverii!“ și acel ziar nu a existat și nu există nici un raport, deși la Chestiuni de pură tehnică gazetărească, »faptul acesta nu ar constitui nici o crimă. Dacă „Universul 1 ar fi fost de bunăcredință și nu ar fi urmărit un scop meschin de pură tarabă, ar fi trebuit să ia act de declarăturrile „Adevărului“ și să recunoască fără nici o rezervă mentală că a greșit, atribuind, pe nedrept unui confrate roman tentativa de trădare. Așa se cădea să facă ziarul moștenitorilor lui Cazzavillan. Dar nu numai că nu a recunoscut, și nu a căutat să corijeze greșeala, dar a perseverat continuind să defăimeze bunul renume al ziarului democrat care s’a ridicat tot mai mult în ochii noștri, în măsură ce invectivele „Universului“ trădăm din ce în ce mai multă rea credință. Și infamia cea mare rezidă, tocmai în faptul că „Universul“ a încercat să facă campanie pe tema falsă pe care l’a pus cu o uimitoare dezinvoltură. Că a eșuat nu e de mirare, fiindcă mulți sînt acei cari au căutat să discreditezi ziarul d-lui Const- Mnle și au sfîrșit prin a se face ridicoli și odioși. Partea tristă e însă acolo că s’au găsit din păcate ziare cu pretenția de a reprezenta partidele noastre de guvernămînt, cari s’au asociat la infamia „Universului“. Ziarele liberale au făcut chiar din această infamie o chestiune de partid- Ele au exploatat nerușinarea gorganului lașitate de, gîndire“ timp de mai multe zile și au sfîrșit prin a o aduce înaintea „Sindicatului Presei“. Toate acestea dovedesc o mentalitate foarte curiasă la diriguitorii ziarelor noastre, căci e imposibil să susții cu cuget curat că în polemica dintre „Universul“ și „Adevărul“ cel dintâiü a avut dreptate, sau cel din urmă a lăsat măcar o umbră de îndoială asupra corectitudinei sale de ziar românesc. Mărturisim că niciodată nu ne-am întîlnit în idei cu ziarul d-lui Mille. întotdeauna am avut ciocniri de vederi cu „Adevărul“ dar niciodtă nu am ezitat să recunoaștem că ziarul acesta răspunde unei nevoi adinei în țară noastră în care bunul plac și hatîrul merg mină în mină și unde conveniențele de partid te silesc să mergi alăturea de legi și bună dreptate. Perspicacitatea cu care sesizează toate problemele mari ale turei, statornicia în principii și curajul cu care biciuește nedreptatea și trufia stăpinitorilor, toate acestea dau „Adevărului“ puterea de a dirija și orienta spiritul public. Aceasta Tragi comedia testamentului „Universuluii. I Am arătat că răposatul Cazzavillan spusese tuturor cu cari vorbise în ultimii ani ai vieței sale că o bună parte din averea sa o va lăsa pentru scopuri de binefacere. Atît era de naturală această hotărire a răposatului, încît nu numai cei cari vorbiseră cu dînsul, dar și lumea care nici nu-1 cunoscuse, a rămas surprinsă și indignată, cînd s’a aflat conținutul testamentului făcut în chiar ziua morței lui Cazzavillan. Căci acest testament nu lasă nici o para trîntă pentru vreo instituție de binefacere. Iată-1 act textual: TESTAMENT Dorind a se menține buna înțelegere și iubire între rudele mele și după încetarea mea din viață, dispun ca averea mea să se împartă după încetarea mea din viață în modul următor: Legatar universal asupra întregei mele averi mobile și imobile las pe iubita mea soție Theodora L. Cazzavillan care dispune de întreaga mea avere oricum va voi ca o deplină proprietară. Soția mea va plăti următoarele legate ." Le! șasezeci mii (60.000) fratelui meu Horațiu. Lei patruzeci mii (40.000) suroreî mele Lucia. Lei patruzeci mii (40.000) fratelui meu Peppi. Leuna sută mii (100.000) nepotului meu Luigi Horațiu Cazzavillan. Lei cincisprezece mii (15.000) nepoatei mele Lucia Pirianu. Lei cinci mii (5000) nepoatei mele Teodora Crăciunescu. Lei cinci mii (5000) nepoatei mele Lucia Scărlătescu. Prietenului meu H. Burdin Îi era orice sumă s-ar constata că îmi este dator și lî se va număra cei cincisprezece mii (15,00). Rog pa soția mea să îngrijească ca ziarul „Universul“ să continue pe viitor cu aceeași regularitate și să nu iasă din sistemul imparțial și drept pe care el le-am avut întotdeauna în vedere. De altfel și de proprietatea ziarului va dispune oricum va crede mai bine și în interesul Său ca o deplină proprietară. Pentru căutarea sufletului și facerea celorlalte formalități creștinești va îngriji tot soția mea intrebuințînd în acest scop suma de 10.000 lei. Se poate oare imagina că făcîndu’șî testamentul Luigi Cazzavillan a uitat de palatul invalizilor, a uitat de școala romîno-italiană, a uitat de patria sa pe care atîta a iubit-o, a uitat de datoria de recunoștință ce avea către Romînia, a uitat de tot ca spusese or! cu cine se întîlnia, întrebat și neîntrebat, despre intențiunile sale pentru cazul cînd ar înceta din viață ? Nu, din capul locului toată lumea a întîmpinat cu neîncredere acest testament. Și iată că într’adevăr acest testament are. . cîntecul lui. Vom arăta deci într’un viitor număr este ceva despre modul cum s’a ticluit acest testament. Pînă atunci constatăm că deși d. Dărăscu azi declară că moștenitorii sunt mulțumiți de modul cum s’a împărțit averea răposatului (pare că asta ar fi discuție !), nu răspunde la cele două întrebări precise ale noastre : Cine a scris testamentul ? Cine l-a semnat? INFORMAȚIUNI A făcut o impresie penibilă în toate cercurile politice faptul că unicul ziar care a și încercat să bată monedă politică pentru partidul său din declarațiile făcute de rege ziaristului german Blatter, a fost tocmai Voința Națională, care încă pretinde a fi oficiosul guvernului. ■* Intr’ădevăr cercetînd și noi „ Voința“ de aseară, — iată ce am găsit într’insa: „Comentînd convorbirea pe care M. S. Regele a avut-o cu unul din redactorii ziarului „Hamburger Nachrichten“ și pe care am publicat-o. „Acțiunea“ scrie : „Era acum câțiva ani, cînd noi eram amestecați în ciorba Orientului și chiar acuzați că și noi contribuim la anarhia din cele trei vilayete macedonene. „Grație însă activităței desfășurate de guvernul trecut, grație mult regretatului fost ministru al afacerilor străine general Lahovary, care prin notele date cancelariilor străine a încredințat pe Marile Puteri, că noi sîntem un real factor de ordine drn Orient, că în ce privește politica macedoneană ne-am ridicat întotdeauna cu energie nu contra activitățea bandelor și am înfierat și politica aventuroasă și criminală a guvernului atheniam—am fost scoși din rolul nedemn și nedrept ce ni se dăduse“. „Pentru lămurirea și mai bună a cazului, cităm din nouvorbirea amintită următorul sugestiv pasaj : „Sunt, de altmintrelea, în Macedonia, ca și în București oameni cari sînt pentru o astfel de formăre de bande—„pentru apărarea contra atacurilor din partea celorlalte naționalități “ cum zic ei. Ei au încercat chiar să cîștige pe unul din miniștrii mei—e mort acum—pentru planA ADEVERUL „ . ’DIMINEAȚA,,ocietate de ajutor reciproc al pers atelierelor .. — fiOG. anonime „Adeverul “ Sala Băilor Eforiei Sîmbătă 18 Octombrie 1967 MIEI — pentru sporirea fondului — _ Sub patronajul d-Iui. ro CONST. MILLE Directorul ziarelor „Adevărul“ și „Dimineața 11 DOUA MUZICI Mare Tombolă cu 1000 obiecte—j'oa*'g! "umerile câștigâ mare — I Vmîi vF. "Oaptea Hlii|>ntU'til artist «I. giVUKEAXC. a recita mai multe O2:"?1 aleșl sansfunete hazlii :— !lare COTILION Monstru Se va alege Regina Balului Începutul la orele S lunii, seara și vă 5 dimineața * I BEȚUlj INTRĂREI: Pentru o persoană 1 leu, pentru familie compusă din 1 carier și 2 dame 2 lei. O loje compusă din 4 persoane 8 lei. Garderoba 50 bani de persoane -Biletele se găsesc de acm la membr soc. str. Sărindar 11, și în seara Balului vftral acesta. Eu, însă, am declarat scurt și coprinzator , dacă nu se pune capăt acestor tendințe, eu încetez de a mă mai interesa de romînii din Macedonia. Asta ajută. Aceasta se știe foarte precis în Turcia“. „Pentru noi, contimporanii, este de ajuns atît. Istoria va înregistra însă și alte documente”. Ar putea să ne spue d. I. Procopiu directorul ziarului „L’Independance Roumaine“pentru care motiv cronicarul teatral de pînă acum, a încetat activitatea sa la acest ziar ? N’avem cîtușî de puțin dorința de a face vulgare chestiuni personale. Din contra, directorul „Independențe!“ fiind și președinte al „Sindicatului ziariștilor“, înțelegem a trata incidentul din punctul de vedere curat profesional. Așteptări. Cu privire la campania pornită de unele ziare, și cu deosebire de „L’independance roumaine“ împotriva Serviciului maritim român, vom publica în curînd amănunte foarte interesante. Aștaptăm în această privință și cuvîntul hotărîtor al factorilor importanți care cunosc de aproape toate actele campaniei ce se duce contra uneia dintre cele mai frumoase și utile instituții de stat. Avocatul fără de procese și ziaristul fără de ziar Ciorăneanu recunoaște singur într’o scrisoare adresată Epocei ce nu mai aparține plesei. Ce a căutat el dar și ce caută in sindicatul ziariștilor, întocmai cum nu are ce căuta vagul publicist bisericesc Miloș Lugomirovicîy sîrb neîmpămîntenit și care trăește din eli mozina publică ? S’a acordat medalia „Răsplata Muncal“ pentru învățămînt cl. ,1 d șoareî Irina Arghiropol, proprietara moșiei Cortișa (jud. Neamț) și d-nei »Severa Novian, proprietară la Ocina (județul Prahova). mmmasatsammt». » Consiliul de miniștri a aprobat hibuitura de urațiut-locomotive, cu tenderele lor, necesare administrațiunoi C. F. R. Valoarea firui turol este de 1.900.000 lei și se va face de către două mari case din St. Petersburg. Scopul adevărat al vizitei d-rului Stancioff — O înțelegere româno bulgară — Asupra cauzelor vizitei mimatului de externe Stancioff la București, dă interesante lămuriri următoarea telegramă pe care „Frankfurter Zeitung“ o primește de la corespondentul său din Sofia: „Cu ocazia întâlniri ministrului de externe bulgar d-rul Stancioff cu d. Sturch est,e bine să se amintească faptul ca Stancioff făcînd expunerea politicei externe Înaintea Sobraniei a declarat că încă în anul trecut, a pus în vedere putința unei depărtării a Bulgariei de Serbia ,și a alipiră Bulgariei de politica romînească. „ Atunci la 3 Noembrie el a spus că relațiile cu Romînia sînt cu deosebire amicale și a declarat că guvernul bulgar își va da osteneala sa întărească și să facil, durabile aceste relațiuni. „Aceasta pare a fi reușit de fapt. „Stancioff va fi primit și de regele Carol. (După cum se știe a și fost primit, Abi« Red.). „Tratativele pentru această întîlnire au urmat direct între prințul Ferdinand și regele Carol I. Dejunul de la Capșa D. Dim. Sturdza, prim-ministru și ministru de externe, a oferit azi un dejun în onoarea d-lui Stancioff, ministrul de externe al Bulgariei. Iată menitul servit la acest dejun în salonul hotelului Gapșa: Hors D’Oeuvre Oeuîs pochés princesse Sterlet du Danube ă la ^Pârisienue Sauce Teriéire Jambon de Prague, sauce madére Epiuărds au Bemre Poularde dela Presse Faisan de Fontainebleau ă ia broche Balade de saison Petits pois k ia Paysahne Glace Capsa Gaufîettes .Bonbons-maiionK glacés Cerises au fondant Corbeilles de fruits »Sherry Johannisberger Chateau Laroque saint Emilios* G. H. Mumm Extra Dry Caté-Liqu t»urs