Adevěrul, octombrie 1908 (Anul 21, nr. 6856-6885)
1908-10-14 / nr. 6869
TVarțî în Octombrie 190« ncMmmmmmmeMmmmmw *Ultimele 16 zile Duminică ciaci, Comisiunea compusă din reprezentanții Camerelor de Comercia din BUCURȘți la IAȘI, BRAIIA, CRAIOVA și CONSTANȚA va face în public mmirit mii ACORDATE GRATUIT abonaților statuiui „aulüBBJB In valoare de peste SS»© © © l^eă și cari se compun din: DOUA CORPURI te CASE în strada Teilor,1 LIBERELE. ORICE SARCINĂ Toate camerile complect mobilate și montate de Ziarele Bazar cu Mobile Mareo Dastelkremer,, La Centrala“ DOUA POLIȚI de ASIGURARE pe VIAȚA (ZESTRE) în valoare de I.EI 4000 v Ale Soc. de Asigurare „baicolii“i DOUA TRUSOURI i In valoare de I.EI 1100- lucratorri în Atelierele Speciale de Trusouri pentru Mirese ale Casei KORAUS â SOCACIU, „La Aprorodita" — Calea Victoriei No. 3^ — O MASINA de SCRIS „STOEWER“ 99» cu scrisul vizibil, ultima pefecțiune, premiate la concursurile din Berlin, Aachen, etc., în valoare de Lî-l TOC de la magazinul . KOSMOS“ casă specială,pentru mașini de scris. Furnituri pentru toate sisteme e de Mașini de scris Multiplicat, etc., ISirou de copiat acte, București, Str. Smîrdan, 49 O MAȘINA DE CUSUT SISTEMUL CEL MAI PERFECȚIONAT Cu aparat de brodat, ultima invențiune, fabricațiune garantata, din Imn Iftil CITI Sril S fâdPRI București, Bulev. Elisabeta o M • K8» WSILUMffIA tiraj (lingă Băile Eforiei) DOUA CEASORNICE DE AUR de la Marele Magazinu de Bijuterie și Horologerie LEON WEÎSBLUTH, București, Calea Victoriei, No. 40 UN PAT DE COPIL, bogat ornamentat cu bronz, cu rețete pe margini — ELEGANT POST-UMBRELE DE BRONZ -INU HURIA BIETANjICA MARCII—SOCIETATE IN COMANDITA— Bulevardul Elisabeta 8 (vis-a-vis de Eforie) unde se pot vedea expusft O BICICLETA 100 ABONAMENTE la Ziarul „ABEVERUL“ Costul Abonamentului: Pe un an Cel 20, dînd dreptul la 15 Cupoane de participare la premii; Pe 6 luni Cel 11, dînd aptul la 7 Cupoane ; Pe 3 luni Lei 6, dînd dreptul la 1 î Cu« ^ MAGAOTS 3»U PRINTEMPS —------ PARIS *— CATALOGUL ilustrat pentru Toamnă și Iarnă dP^lSl care se trimite gratis și franco oricui îl va cere. ©-lor -l/ACTUNOMUIS «St .o. în Paris (S&S) SE REEXPERIȚIE M BTICLĂȘTI: 04. — GALIȘA VICTORIEI 104 — (»laturi de Cafe High-Life) gps» Clienții «noștri pot găsi la Casa noastră de Reeacpediție ton e Cațalcăifteie ’și Probele de greutăți ale Sezonului. 14 apărui: a doua edițiune cu totul prelucrată și adăugită DIN DICȚIONARUL UNIVERSAL al LIMBEI ROMMÂNE 1. DE 3 ’’11. LAz&R SRimmu ■9 1 volum cuprinnzănd peste 1000 pagini, broșat, Lei 8’— De vânzare la toate Sibrariile din țară. O coală de probă se trimite gratuit oricărei persoane, în urma unei cereri prin cartă poștală. Birourile comerciale și persoanele, care doresc să-și procure acest Dicționar și nu-l găsesc la librăriile locale, sunt rugate să trimită prin mandat poștal suma de pei 8.— direct editorilor I. Samitca și O. Encaș, Craiova, de unde vor primi volumul franco prin poștă, baet&in GEORGE . G. CERKEZ Bîrofi: Strada Dorim«î, No. 10 Telefon 14/80 Depozit: Șoseaua Giulești (Grand) „ Lmm m poc tăiate , s £ bine uscate Mia de Kilograme La depozit ! La domicilii! Comenzile se primesc telefonic sau prin cartă poștală Cei mai buni " fanii "Roditori Salcîmî pentru păduri, Salcîmi și Tufe de Ornament din cele mai alese varietăți furnizează în admirabile condițiuni la ejimierele Principelul I. Știrbe — ISnftrea —ps . București, Strada Carol, No. 62 .CER și FÂS........... Lei 25 ȘLEAU..........................23 208 16/44 Lei 23 „ 26 A Cataloage ilustrate cu prețuri, conțiuind : Instrucțiuni ele plantare și de îngrijirea pomilor, se trimit gratis și franco, de către: felíma PEpinisfslir iii i ea și de Bírónfistare el Prod, pities Telefonuli8, bucurești, Victoriei si fonsibili fie ’preîiliniii. Din Austro-UIngaria Colonia romina din Viena a sărbătorit Duminică într’un, mod foarte caTduros pe generalul în r-g. tragere din armata austroungară (1. Alexandru Lupu, care a împlinit 70 de ani de vîrstâ. Toate straturile sociale ale coloniei române vieneze au ținut să feliciteze acest strălucit militar, care se bucură de cea mai profundă știină printre toți romînii. Alegătorii romîni din cercul electoral Uzdin vor ține Duminecă, 17 Octombrie, în comunele satu- Nou și Petrovoselo (Banat), două mari întruniri publice în chestia votului universal direct, egal și secret. E de notat, că toate aceste adunări poporale românești sunt cercetate de iui mare număr de romîni, ceea ce a început să vîre frica în autoritățile și guvernul unguresc. Acest fapt îmbucurător ne întărește tot mai mult,în credința că poporul mmînesc dela sate a început să-și priceapă rostul lui. Ziaristul român Tulea, redactor la ziarul „Renașterea“ din Caransebeș, a fost condamnat în ziua de 23 Octombrie str. de Curtea cu jurați din Temișoara, pentru pretinsă agitație în contra, rasei maghiare, la 6 luni închisoare de stat și la coroane amenda.Sin Macedonia Pe lista oficială a candidaților de deputați în sandjapul Coritza (Albania) figurează dintre romîni d. dr. Filip Mișa, iar dintre albanezi d. Zevaleăni. .V. Săptămîna trecută a încetat din viață la Veles, neobositul luptător român Anton N. Boza, comerciant în acel oraș. Defunctul este primul dintre romînii din Veles, care Împreună cu C. Mișa, cunoscutul patriot, a luat inițiat!** înființărea unei școli române și de atunci n’a încetat nici um moment de a se interesa de bunul mers al chestiunei romînilor macedoneni. Acum în urmă, după înființarea comunităților române, Velesenii, constituind o comunitate aparte, regretatul a fost ales ca militar,cînd a avut mult de luptat, cu adversarii noștri grecomani. Cu încetarea din viață a marelui patriot Anton Boza, românismul din Veles a suferit o perdere foarte simțită. ÎN CURÎND # LETOPISITI # de Const. Mille Un vol. în 8. Coperta ilustrată în culori de N. MANTU Curierul spectacolelor Luni 13 Octombrie Teatrul National. — Se joacă : „Un faliment“, piesă în 4 acte de Alphonse Daudet, tradusă de d. I. B. Horrat, Teatrul Lyric, proprietatea domnului Leon M. Popescu. Representații populare. Mîine: Marți 14 Octombrie, la orele 8 juni. seara precis, se va juca pentru prima oară Francmasonii, comedie bufă în trei acte de d-niî Claude Roland și G. Leprince, tradusă de Caselli. Teatrul de varietăți „Imperial“ (Cîmpineanu 16).—In toate serile reprezentații pentru familii. Program ales și variat. Debutează excelentul duet francez „Les deux Etrémes“ Emil Dumitrescu unicul cupletist comic român. Trio de negrii americani „The Australian“ și cu concursul celorlalți artiști noi, pentru prima oară în România. Intrarea liberă. Teatru Edison.—Reprezentațiuni ale marelui cinematograf Atlas. Programul se schimbă mereu. Celebra dansatoare „Blanche Ideal“; Noel Desanges, dueliști francezi; Walter - Walter, duo tirolien. Grădina terasă a Berăriei și restaurantului „La Carpați“. In toate serile de la 7—12 și jum. seara și Duminicile de la 5—7 d. a. concert de profesorul Ercule Pifferi de la conservatorul din Milano. „Circul Sidoli“: Continuarea luptelor pentru Campionatul Romîniei. „Zester și Jocker; The Pirmans“ gentilomi acrobați; „Chester Tr. Dieck", tricilist senzațional; „Les Serras", jongleuri și gladiatori de forță. Muzeul Zoologic (șoseaua Kisselleff). Deschis Joia, Duminica și sărbătorile de la 10 dim.—4 seara. Muzeul Aman (str. C. A. Rosetti 8). Deschis Marița, Joia, Duminica și sărbătorile, de la 9—*12 dim. 3—5 seara. Expoziție.— In rotonda Ateneului român expoziția pictorilor Pompiliu Athanasescu și Gore Mircescu. si chiesfii iclilifi prefetii lui Primim următoarea scrisoare: Domnule director. In ziarul „Adevărul“ No. 6865 din 10 cor. sub titlul „Excluderea prefectului de Vasluiu din club și comitetul, executiv“ și mai la urmă „Interview expres“, pe care un domn redactor l’a avut cu d. Sassu deputatul Vasluiului; dîndu-se informațiuni cu totul, greșitb și contrar adevărului, am onoare a vă da cuvenitele lămuriri așa cum în adevăr s’au petrecut lucrurile în întregimea lor și ruigîndu-vă să binevoiți a le da publicitățel în coloanele ziarului dv. „In luna Iulie a. c., find convocată adunarea generală a partidului național-liberal din Vaslui, neîntrunindu-se numărul suficient de membrii, adunarea a fost amânată pentru luna Septembrie a. c. Un număr de membrii. Văzînd că finele lui Septembre se apropie și adunarea nu mai este convocată, prin o scrisoare au invitat pe președintele, d. Nérea Lupașcu, să convoace adunarea fără întârziere, căci în caz contrarii se vor vedea siliți a lua singuri inițiațiunei convocări. Președintele s-a executat și a lansat convocarea următoare. Vasluiu, 28 Septembrie, 1908 ,,Domnule membru! „Am onoarea vă ruga să bine„voiți a vă prezenta în ziua, de „5 Octombrie a. c., orele 3 p. m. ,,în saloanele clubului fiind convocați în adunarea generală“. “ (ss) președinte N. Lupașcu. La ziua și ora fixată, un foarte însemnat număr de membrii ai partidului național-liberal s-au întrunit la club și văzînd că nici d. președinte și nici un vicepreședinte nu se prezintă la adunare, an aclamat de președinte pe dl. Panaite V. Trimiade (primarul orașului) care de altfel este chiar vicepreședinte al adunării generale. După deschiderea adunarei au venit, la club și d-nii Eduard Ghica prefectul județului, Sassu, Călinescu și alții, cerînd amînarea adunărei pentru următoarele motive: a) Ca condescendență pentru d. președinta Neron Lupașcu și b) Că n’ar putea lua parte la vot membrii cari nu și-au achitat cotizațiile. D. dr. Gallin prin o călduroasă și puternică argumentație a combătut aceste motive în dosul cărora se ascundeau combinațiuni meschine, cerînd ca propunerile să fie puse la vot. Adunarea cu o majoritate de 30 voturi contra 12 și două abțineri le-au respins, hotărînd astfel că adunarea este bine constituită. Urmând a se alege un nou co-mitet, executiv, în locul celui vechi, al cărui mandat expirase, I .3, Octav Dimitriu a prezentat o listă de 15 persoane. Propunerea fiind pusă la vot, cu o majoritate de 36 voturi au fost ales membrii în comitetul executiv al partidului național l-iberal din județul Vaslui și persoanele următoare: D-niu Neromi rupașcu, Panaite , V. Irimiade, Iulius Iulich, Ion Burșilă, Octav Dimitriu, Lascar Chirhodaru, loan N. Ornescu, Milhaiu I Tăutu, dr. Gh. V. Gallin, Alecu j Ciocan, Aurel Varlam, Gh. Marinescu, Șt. Gheorghiu, Parpalea, I Gr. Iamandi și Gavril Munteanu. I ‘După propunerea d-lui Iulius , Iulich a fost proclamat în unanimitate ca președinte de onoare, I d. Spira, Haret care a fost rugat telegrafic să ne facă onoarea de a primi această sarcină. Adunarea generală a mai decis ca din noul comitet executiv d-ni: Panaite V. Irimiade, Iulius Iulich, Ion Bușilă, Octav Dimitriu, Ion N. Ornescu să se formeze comitetul diriginte, pentru rezolvarea tuturor chestiunilor pina ‘la alegerea biroului. Adunarea a mai admis ca membrii noii în partid pe d-ni: Nicolae Panaitescu, Ioan G. Tiron, I. A. Ciocan, Dimitrie Popescu și Vasile Gr. Iamandi. Din cele arătate mai sus și din procesul verbal al adunărei generale de pe care alătur o întocma copie cu rugămintea de a fi publicat și el în întregimea lui, se constată pe deplin că: adunarea a avut o importanță însemnată pentru partidul național-liberal din Vasluiu, că hotărârile luate sunt foarte serioase și departe de a fi demonstrațiuni ridicole șii personale cum le-a arătat d. Sassu în necazul său, din contră ele sînt un avertisment puternic că, acei ce au acaparat situațiunea și se pretind conducători ai partidului în localitate, sînt cu desăvîrșire desaprobațî și disprețuiți. Partidul național-liberal din Vasluiu are trebuință de o direcțiune nouă puternică, de conducere energică și cinstită, de aceia cu multă căldură Și credință am apelat la d. Spiru C. Haret pentru a lua partidul sub scutul bunei sale voințe și a primi sarcina de a lua direcția partidului care are trebuință de armonie, de intonegarea intereselorpersonale ca să-șî recapete puterea și autoritatea trecută. Primiți, vă rog, d-le director, odată cu mulțumirile mele și asigurarea perfecției stime ce vă păstrez. ✓ In numele comitetului partidului național-liberal din Vasluiu. Invins în lich ECOURI Erî la orele 11 î. m. a avut loc solemnitatea inaugurărea noului local propriu al magazinelor de coloniale și drogherie Economii . Zlatko din str. Doamnei 23—25. O lime imensă compusă din amici și în mare parte clienți credincioși ,al acestei vechi și renumite case, a asistat la această solemnitate, admirînd frumusețea focarului instalat după toate cerințele moderne. După oficiarea serviciului divin s'a servit numeroasei asistențe o excelentă gustare. Mișcare la serviciul sanitar — D. sub.chirurg Vulcănescu, a fost numit în postul de intendent la spitalul Racovița din județul Muscel. — D. Baldovin Stancu, a fost transferat din postul de agent sanitar din orașul Galați în aceiași calitate la cercul Boteni din județul Covurlui, în locul d-lui Constantin Tomescu, revocat. . —, D. Balaban Petre a fost numit agent sanitar la cercul Bîrzești (Putna). — D. Anghel Niculae a fost numit în postul de agent sanitar la cercul Brusturoasa (Bacău). — D. Anghel Victor a fost numit în postul de agent sanitar la cercul Gălbeni din jud. Bacău. — D. Antonache Gheorghe a fost numit în postul de agent sanitar al comunei Pancești din jud. Bacău. — D. Ardeleanu Gh. a fost numit în postul de agent sanitar la comuna Lunca (Dorohoi). D. Marcu Ambrozia a fost numit în postul de agent sanitar la cercul Albești din jud. Ialomița. — D.Achim Marin,a fost numit în postul de agent sanitar la cercul Pereții jud. Teleorman. IIII Declarațiile Mummio Iași. întrunirea dela clubul conservator - democrat IAȘI, 1.2 Octombrie. — La ora 41 membrii clubului conservator- democrat se aflau aliniațî în număr mare. D. Bădărău sosind în sală e primit cu aplauze și i se fac adevărate ovațiuni Partidul liberal... partidul cotizațuunilor D-sa se urcă la tribună și pronunță un discurs documentat atingînd numeroasele chestiuni de actualitate. D-sa începe spunînd că dacă partidul conservator-democrat ar fi un simplu partid istoric, ar prezenta un extract, din condica cotizațiunilor , și, ar cere, excluderea membrilor rămași în urmă cu plata. Așa s’a dat, lupta la clubul liberal din București și într’un mod aproape omeric la Vaslui. E firesc însă să fie așa, căci legăturile între ei se discută pe tema: ce dă partidul. La noi, legăturile sunt însă sufletești, prin comunitate de sentimente și prin devotament fără rezervă pentru Take Ionescu, șeful partidului nostru. Chestiunea magistraturiii D. Bădărău intră apoi în discuțiunea chestiunei magistraturei și începe astfel: „In chestiunea internă ne preocupă chestiunea magistraturei. S’a căutat să i se înjosească autoritatea judecătorească chiar de către ministrul justiției, care e obligat de lege nu numai să o apere, dar și să o sporească. Cunoașteți adresele trimise de ministrul de justiție prin cari se admonestează Curtea, procurorul general și procurorul de secție. Blamul contra procurorului Stoenescu e nedrept. Avertismentul dat procurorului general e și nedrept și nelegal. Avertismentul dat Curtei e nedrept și nelegal, micșorează prestigiul uneia dintre cele mai înalte instituțiunî și constitue și un atentat al puterei executive contra suveranitate| puterei judiciare.. Motivul e a se ridica justiția, și a se purifica, lovindu-se în magistrați. Ar fi trebuit însă să se înceapă prin alungarea ministrului de justiție,care a fost dovedit cu o enormă lipsă de bun simț. Motivul real e însă terorizarea magistraților cari nu îndoesc gramazii în fața guvernului liberal. D. Stelian a crezut că unindu-se cu naționalismul anarhic al d-lor Cuza și Iorga va putea să reducă puterea partidului nostru în Iași, putere pe care d. Stelian a simțit-o eîte odată“. Rezultatul anchetei D. Bădărău povestește apoi cele petrecute cu ancheta magistraților, cum d. Stelian se afla în concediu, cum a primit scrisoarea d-lui Hamangiu și cum a trimis comisiunea de anchetă la Iași. Ancheta nu a constatat nimic în contra magistraților, dar.d. Stelian nu și-a dat seama de aceasta, m’a calomniat pe mine direct, iar pe Curte prin reflecțiunile sale. Eu sunt deprins cu calomniile ce nu se adresează și tare pe conștiință, am crezut totdeauna de datorie să întrebuințez timpul meu într’un mod mai folositor, în loc să mă pretez la discutarea calomniilor sistematic debitate în contra mea. Activitatea d-lui Bădărău ca avocat „S’ar crede,‘citind , avertismentele, că sînt vecinie la brațul magistraților din Iași, pe cînd dv. membri ai clubului, vă plîngețî cu drept cuvin!'că sunt un musafir în Iași șidovedesc și prin fapte, că atunci cînd eram simplu radical, fără influența politica» ara prea ar iniruni simp, identic, un număr mult mai mare de procese ca azi. Faptul e că oamenii politici sînt părăsiți de clienții lor, pentru că ei se adresează la acei avocați, cari se sacrifică studiului profesional. Pe ce dar se bazează acei cari cred în 1 influența avocatului fost ministru ? Pe recunoștință? In această chasfi- I line, cazul procurorului Hamangiu e tipic, mi se pare, de a nu fi daci dovadă de recunoștință. Eu cred că ingratitudinea crește mult mai ușor pe solul țărei noastre. I Eu, spune d. Bădărău, am căutat numai să ridic prestigiul magistral turei din Moldova, care avea totdeauna sufletul meu“. Intră apoi în nararea, unor fapte petrecute, pe cînd d-sa era ministrul de justiție.. Magistrații numiți de d. Bădărău ! D-sa spune, că a propus numirea la Casație a d-lui Burada, actualul prim-președinte, care n’a primt însă această demnitate din motive de familie. La Casație am numit dar pe d. l Donici, un magistrat eminent, a cărui moarte a provocat regrete în toate cercurile. Prin moartea lui Vrînceanu, președintele Curței de apel din Iași, am numit pe d. Sofian ca consilier; în locul rămas vacant am numit, pe d. Grigoriu, magistrat de carieră. In alt loc vacant am numit pe d. Roman. Din 12 magistrați, 3 numiri făcute de mine au fost motivate pentru că aveam la îndemînă tot magistrați de carieră. Ași fi putut să intervin pe lângă d. Alexandrescu, prietenul meu politic, dar n’am făcut aceasta. La tribunal am menținut pe toți membrii pe cari i-am găsit acolo, afară de unul singur, care în afară de ședință vorbea despre mine zel așa cum a scris în „Liberalul“ mai tîrziu. .,Jidovizim X“ d-lui Bădărău „Mi s’a adăogat încă ceva, spune d. Bădărău, am fost acuzat de jidovism. După ce adversarii mei au fost înfundați în chestiunea împămîntenirilor, au precizat o sumă de bani dată de Leon Costiner. S’a dovedit insă că această naturalizare a fost făcută de liberali. Dar și jidovismul avocaturei mele e o legendă falsă ca și toate celelalte legende inventate în contra mea. In epoca cea mai întinsă a avocaturei mele, din 1891 pînă la 1898, am avut 2 la sută clienți evrei, 85 la sută țărani și restul romînî târgoveți. Eram avocatul țăranilor și îmi făcusem cu aceasta un renume atât de mare, încît, d. Gane, spunea despre mine că am îndesat barierele cu samsari, pentru a pune mînia pe clienti țărani, înainte de manifestația antisemită dela 16 Maiü, nimeni nu mă trata,, de avocat jidovii, primarul Bădărău ținînd însă„ordinea în oraș, cu acea ocazie am fost poreclit avocat jidovii“. Avocații romîni și clienții evrei „Care e avocatul important din țară, care să nu fi pledat pentru evrei ? D. Stelian ar putea să spună sumele de bani din onorarele sale pe cari le-a căpătat de la clienți evrei. Nici nu se poate altfel deoarece evreii sunt cei cari au cele mai multe afaceri bănești. De ce nu s’ar face un acord patriotic cu privire la acest punct? Să se stabilească deci, ‘ca avocații oameni politici să implodezi pentru străini,să nu intre în comitetele societăților constituite cu capitaluri străine, . • I ADEVERDÜ- Dar atunci ar trebui după exemplul partidului socialist, ca partidele să-și Întrețină pe avocații lor, căci un avocat politic ne putind să pledeze contra adverisărilor, nici în contra prietenilor , cat si trebuind să apere numai per cel fără mijloace, ar trebui să primească alimente de la partid. • Dar care avocat de valoare va numei în asemenea condițiuhî“ "! ) D. Bădftrău spune Că singur d. l Sturdza nu ține la avocați și poate se va ști mai tîrziu cauza. .< Delignenții romini și deliquenții 1 evrei „După mine, trebuia să fie și Curtea jidovită. Ca Învinuire e o calomnie. E o regretabilă eroare , de fapt, cea făcută de comisiunea care afirmă, că majoritatea deliquenților Curței o formează evreii. Comisiunea a procedat a priori, din dorința de a face psihologia I calomniatorului Cuza. C. Cuza nu putea, să se înșele. D-sa știa că în cele două județe ce țin de Curtea de apel din Iași, deliqvenți evrei formează abia 14 la sută din majoritatea delicvenților. Comisiunea putea să nu știe aceasta, dar putea să consulte staistici“. Ca dovadă, d. Bădărău dă cîte- Iva cifre. De la i eșirea d-sale din [minister din 1906 au fost 3596 de Inquențî, din cari 3191 romînî și 104 evrei. In 1907 au fost 2244 de I.iquențî, dintre cari 1965 romînî ji 279 evrei, adică evreii nu dă I leau decit 9 la sută. I E drept că se vede un oarecare indulgență, dar aceasta nu privește falsurile sau escrocheriile, ciătăile ce se petrec la țară. D. Bădărău vine apoi asupra chestiunei miniștrilor cari in urnă trebue să pledeze. In 1899 s’a prezintat o lege ca 1, miniștrii avocați să nu maî pledeze în urmă un timp oarecare. I De 2 ani au venit liberalii la putere și n'au spus legea în aplicire. I Sintem însă în epoca acordurilor, s’ar putea face un acord ca t toți avocații foști miniștrii să nu mai pledeze. D. Bădărău continuind revine I asupra acuzărel aiduise pe vre- I tunurî de d. Gane, că d-sa ar fi a- I vocalul țărănime!. „Mă fălesc că am fost și sînt I avocat al țărănime!“, spune d. I Bădărău. I Desvoltă apoi amănuntele cum i s'a creiat porecla de „avocat al ji Idovimei“ și vorbește din nou de excesele antisemite de la 16 Maiu. „Dacă faptul acesta s’ar repeta, I spune d-sa, atitudinea mea ar fi aceiași“. Vorbește apoi de propunerea ironică ce a făcut, ca nici un avocat om politic sa nu mai pledeze pentru străini și spune că lucrul l e imposibil. „Nu putem apoi lăsa totul plastocrației parveniților, și avocații, I spune oratorul, se ridică numai prin muncă și talent, ca și în celelalte ramuri ale activitatei omenești“. D. Gh. Stanescu face istoricul mișcărei de asta?î, spunînd că vecina noastră Austro-Ungaria suge toată vlaga din această țră, căci noi exportăm Austro-Ungariei pentru suma de 14—16 milioane și ea fie, la peste, 100 de milioane. Face atenții pe meseriași să fie gata pentru orice împrejurări. Invităi pe toți meseriașii de toate breslele Ha .marele meceting naționalist ce se va ține Duminica viitoare la „Dacia", deoarece .chestiunea Ce-T agită pe meseriași este și o chestiune națională. * La sfirșitul intrunirei s’a votat o moțiune prin care se suspendă mișcarea,pînă la obținerea unuii rezultat. lofecțiuni Consiliul Superior al agriculturei a început să se ocupe cu ofertele pentru izlazuri. Cele 600 oferte ce i s’au trimis le va cerceta cel mult vină la 1 Decembrie. Pe măsură ce ofertele vor fi admise, se va ordona măsurarea și hotărnicirea lor. D. D. Sturdza, care a fost cîteva zile suferind, s’a restabilit pe deplin. Eridia a fost la Sinaia, unde a lucrat cu regele. Ministerul industriei și comerțului a numit o comisiune , care să se ocupe cu luarea de măsuri pentru uscarea prunelor și exportarea lor. Comisiunea se compune din d-ni. G. D. Creangă, secretarul general al ministerului, Maximilian Popovîci, de la regie, d. Gr. Vulturescu, inspector comercial și d-niî Virgil Tomoceanu și Kintescu, inspectori industrialî. Această comisiune își începe lucrările azi. La 16 Octombrie a. c. spiritualul consistor al mitropoliei moldovei va judeca procesul privitor pe preotul Aristopol Popescu, din Horrodiștea, acuzat că-și căuta mai mult de interesele sale personale decit de afacerile bisericești; cel puțin așa sună actul de acuzare, făcut de d. defensor eclaziastic. Vîntu. Liga Culturală va ține Marți 14 Octombrie în sala Dacia o mare întrunire publică, începutul la ora 8 jum. seara. Vor vorbi d nnî: Sava Șomănescu, N. Iorga și alți membri ai Ligii Culturale. In marele amfiteatru al facultatei de medicină din bulevardul Independenței va avea loc Mercuri la orele 3 d. a.., deschiderea anului școlar 1908—1909, precum și inaugurarea bibliotecei și distribuirea unor recompense pentru studii. Consiliul profesoral al facultăței de teologie, a ales din nou ca, decan pe d. profesor j Chiricescu. D. profesor dr. Petrini Galatz s-a întors de la Paris și și-a reluat ocupațiunile sale obicinuite. Cereți la toate librăriile și depozitarii de ziare „Educația Sexelor“ de dr. Eraclie Sterian, 1 leu și 50 bani exemplarul. A apărut No. 3, anul II din Orion, revistă de astronomie populară, cu următorul sumar: , Vagabondele cerului, V. Anestin, Cutremurul dela 8 Octombrie st. n., P. Stroescu, V. Ionescu și Gh. D. Rolla; Noua cometă, V. A.; Astronomii celebri: Hugo Seeliger, Madkperson.; Universul nostru, Newcomb.; Teoria prinderei planetelor: I. ,Corbu. Note astronomice. J. E. Gore; Fotografia și Astronomia — Cometa lui Denning — Nou inel al lui Saturn — Cum se descopere o cometă — Cerul văzut cu ochii liberi — Lumea cerească. , Supliment: o gravură colorată reprezentând cometa Donați. Un număr 40 bani. Administrația: str. Roșca 3. — București. La, concursul pentru bursele internatului de teologie, proba scrisă,, au reușit toți candidații. Proba orală se va ține Mercuri 15 Octombrie orele 9 a. m. în localul Universității. Mercuri 15 Octombrie orele 2 după amiază, va avea loc la spitalul Colțea, concursul pentru postul de externi. Sunt 82 de candidați și juriul I examinatori se compune din: d-niî doctori Vasilescu, Popescu, dr. Antoniu și dr. Chiriac Teohari. La 15 cor., se va ține de asemeni la Colentina concursul pentru interni’ în farmacie. D.dr. Herăscu e delegat ca examinator din partea Eforiei spitalelor. . Din cauza cotei mici a apelor vapoarele de poștă ale soc. Austro-Ungare de navigațiune pe Dunăre, nu mai acostează la T.Măgurele pină la noul dispozițiuni. Ni se comunică următoarele: D. Constantin Rusescu a înaintat Sinodului o petițiune în care spune, că dacă va face tot posibilul ca d. ministru de culte să dispună a se despărți catedra da limmba ebraică în două, deoarece e prea împovărată cu patru materii și să i se ofere d-sale catedra de limba ebraică și exegeză - d-sa, fiind , unicul care posedă lucrări de valoare în specialitatea aceasta, fiind premiate cu medalia de aur — rămînînd actualului agregat, Arheologia Biblică și introducerea în cărțile vechiului testament,, atunci va preda la facultatea de teologie și medicina populară gratuit. Mai mult încă, va instala, o farmacie la societatea clerului român „Ajutorul“ cu cheltuiala sa, bineînțeles dacă i se va oferi sus numita catedră cu gradul de profesor definitiv, deoarece lucrările sale asupra literaturii ebraice nu numai că umple un gol foarte mare, ce era simțit în literatura noastră teologică, dar sunt și niște lucrări la înălțimea cerută de art. 69 lit. d și alin. 8 din lege. Comitetul cantinelor școlare s'a întrunit era și a hotărît ca furniturile de alimente pentru actualele cantine și cele ce vor mai înființa să fie fixate de către comitet în raport cu numărul elevilor, cari frecventează aceste școale. Toate ofertele se vor adresa d-lui G. Sinișteanu directorul cantinelor școlare, calea Moșilor 72, București OCTOMBRIE — 31 zile — — ILianI — XOTIfE. Imobilul din Str. Teilor 208, unul din principalele premii ce se acordă gratuit abonaților „Diminețeî“, în valoare de peste 25.000 lei a început să fie mobilat și în curînd oricine va putea să-l viteze. Să nu se uite că tragerea va avea loc la 2 Noemmbrie a. c. D. .Vasile Țurcanouicî, adsinistrator de plasă în jud. Vasluiu, a fost pus în disponiibilitate pentru limită de vîrstă. O cauză dreaptă — Căzui sublocotenentului Radu Mateescu — Contenciosul administrativ va avea de judecat mîine recursul făcut de sublocotenentul Radu Mateescu în contra deciziei ministerului de razbari, prin care a fost pus in poziție de retragere din oficiu pe ziua de 1 Aprilie a. c„ în baza articolului 27 din legea poziției ofițerilor.Nu știm care va fi mîine decizia înaltei Curți. Ceea ce știm, însă, fa că o cauză dreaptă e aceea care se va dezbate miine,,înaintea, supremei instanțe, instituită pentru a pune o stavilă arbitrariului administrativ, care a prute Ta noi rădăcini atât de puternice. Cazul sublocotenentului , Radu Mateescu, din regimentul 6 Tecuci No. 24, e cunoscut și s’a făcut cunoscut mai ales prin nedreptatea care s’a făcut unui ofițer după douăzeci de ani în serviciul armatei romînești. Ofițerul acesta, așa, ne spune memoriul pe care l’a, adresategelui, a fost declarat de către superiorii săi, fără avizul vreunei comisiuni medicale, că nu s’ar fi bucurînd de plinătatea facultăților mintale. Motivul?. Se prinsese omul prințului Ferdinand că e nedreptățit în oștire. Și cînd cineva, în vremurile prin cari trecem, se plînge Ini contra unei nedreptăți, acel om trebue să fie numaîdecît nebun. Suntem și noi de această părere. E în adevăr copilăresc lucru să-ți închipui că în ziua de azi ar putea avea răsunet un strigat în contra nedreptăței, atunci cînd *cei care 'săvârșesc nedreptățile, formează o atit de mare majoritate. Cazul sublocotenentului Radu Mateescu e caracteristic de altfel. Pentru că am avut curajul să protesteze și să reclame prințului Ferdinand în contra celor cari îl nedreptățeam sublocotenentul Mateescu a fost declarat nebun și pus in poziție de retragere din ,oficiu cu o pensie de 98 Î și,lunar,, din care i se reține mai mult decât jumătate.. Cu alte cuvinte, ne spunea ofițerul, ai fost lăsat pe drumuri după 20 de ani de serviciu în armata țarei, de alternativa de a , alege între cerșetorie și necinste, ,....., E .tristă și dureroasă a,ceastă râs^ plată și, e trist și dureros pentru cei ce sunt azi în armată, pentru prestigiul acestei instituțiuni Dar e și descurajator, în același timp, pentru acei cari, de acum înainte, ar vroi să se pună în serviciul corpului,nostru ofițeresc, e puțin atrăgător pentru tineretul care-și îndreaptă privirile spre tânăra noastră armată, din care ar vroi să-șî facă un simbol. Pentru prestigiul însuși al oștire romîneștî, iubită și respectată de o țară întreagă, pentru menținerea acestui prestigiu, nedreptățile acestea nu ar trebui să se petreacă. In ultima instanță, sublocotenentul Radu ■ Mateescu s’a adresat Contenciosului administrativ, de a cărui dreaptă judecată nimeni nu poate să aibă măcar umbră de îndoială. S’a adresat acestei înalte Curți, cerîndu-i fie reintegrarea în armată, fie condamnarea ministerului de a-i plăti drept pensie solda de sublocotenent ca să poată trăi modest, dar cinstit, așa ca nimeni să nu poată spune că un fost ofițer al armatei romînești moare de foame pe străzile Capitalei. Sunt convins că înalta Curte îmî va face dreptate, ne spunea era sublocotenentul Radu Mateescu. ... Cum s’a dezorganizat Teatrul popular Să aî un ideal, o idee frumoasă pentru care să lupți o viață întreagă, plinind în joc sănătate, um,nea, și tot ce posezi, să cauți a reuși, să te zbați a vedea’ această idee triumfînd, Iată un lucru ce foarte rar ți-e permis în țară la noi. Și mai mult ca nici unul cred că d. Th. M. Stoenescu, directorul Academiei de muzica și interneetorul teatrului popular de deunăzi, s’a convins, că orice entuziasm se stinge cînd interese meschina sînt puse în joc. Plin de iluzii, d-sa. bazat pa promisiunile și simpatiile aparente ale artiștilor cari admiseră la început toate liniile ideei sale, fonda teatrul popular în dorința de a avea o scenă unde autorii romînî și piesele romînești să poată găsi cămin propriu. Artiștii însă, ambii ,din primele zile după ce adunară Irisorii lor toate prieteniile de core, se bucura; un om ca d. Th. Stoenescu, începură vechia poveste /; i intitulatul „Scoală-te tu, să stăm noi“. " Mii de mizerii, mici la început, cu proporții de netolerat , în urmă, fură făcute celui cărora sa juraseră că-I,va lua în seamă, cuvîntul și la urmă d. Stoenescu ce voia cu orice preț să facă a trimfa ideia și numele de „Teatrul popular“ se văzu insultat, desconsiderat pentru că nu admitea ca in casa unde el tindea a se forma gustul poporului pentru adevăratul teatru, să se joace piese de Mici și cu, Joc, bengal. Nevoind să cedeze, directorul teatrului popular găsi și toată lumea fu de părerea sa, să plece din capul instituțiunei ce fondase și astfel se dezorganiza frumoasa idee a unui teatru cu piese sănătoase, lăsînd loc trupei care joacă ce vrea în localul Teatrului Liric. Deși învins în această luptă dintre culise d. Th. Stoenescu. iare nu mai are nimic a face cu„teatrul popular“ nu se dă bătut și aflăm că in unire cu cîțîva prieteni va căuta să trimfe într’o zi in propriul ei local ideea unui teatru cu prețuri reduse și piese alese. , Dovedește că la Curtea, din Iași tocmai indulgența nu se aplică, pe cînd cele mai numeroase procese sînt cele cu privire la bătăi și la, răniri. Și cu toiate acestea se batjocorește magistratura și tocmaia de d. Stelian, care a prevăzut în legea judecătoriilor de ocoale, că in chestiuni de bătăi și răniri se poate sfîrși prin împăcare. Partidul liberal, partid anarhic „Toate aceste simptome îngriji