Adevěrul, decembrie 1911 (Anul 24, nr. 7982-8010)
1911-12-01 / nr. 7982
ȘEA8E 5 Bai i I xemplarul -CL Anuî aî XX.tf-fea No. 7982 mmz.________ FOND AT O R ALEX. V. BÉLOIMANU". ' . • .* -7- V '• Í PUBLICITATEA CONCEDATA EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Comp. Strada Doamnei, No. 8 Et. I. — Telefon 3/4 BIROURILE ZIARULUI: București, Strada Sărindar No. 11 «'♦'» Apare zilnic cu ultimele știri telegrafic. și telefonice de la corespondenții săi «♦ * Un succes modest Dezbaterile de la Senat în privința acestei afaceri a Celor trei frați, relative, tramvaiurile comunei București, constitue un succes modest pentru noi. In adevăr, de aproape 3 ani de zile Adevărul nu face decit să denunțe și să documenteze opiniei publice faptele incorecte, deliciuoase și imorale ale unei familii care în baza moștenire de la răposatul, a pus mina pe această țară și pe bogățiile ei, le-a monopolizat, și-a făcut ceratui economico-poljtîce, în care dînsa n’a pus de cît experiența în acaparare și despuiare, iar tara a depus capitalul, iar la urma urmei, vorba d-lor I. Nădejde și V. Gh. Mortzun, unul a rămas cu capitalul iar altul cu... experiență. Campania noastrărind pe rînd a fost aprobată și susținută de către două partide. Ori cînd Adevărul dădea la iveală cunoscutele documente facsimilate ale „Afacerea Bătești", partidul takist prin glasul autorizat al d-lui N. Fleva, a ars în plin parlament cu fierul roșu. Dinastia Celor Trei Frați. Șeful Dinastiei, al guvernului și al partidului liberal, n’a putut accentua, îl a putut îngăima drept orice apărare, decit doar circumstanțe ușurătoare, nedovedite și fără de valoare, că nu el a ■tripota b în afacerea arendărei moșiei Rătești a Eforiei Spitalelor Civile, ci..., fratele său Dinu. Atîce-i dreptul d. Take Ionescu, a uitat ignominia Celor trei Frați și le da mînăle de ajutor pentru, a încerca zădar bică încercare — ca să-î spele de trecutul lor Odios și urît, dar istoria rămîne istorie, și faptul rămîne fapt că partidul d-luj, Take Ionescu, a înfierat pungășiile Dinastiei și astfel ne-am dat dreptate nouă, cari cei dinții, le-am denunțat,, le-am documentat și am țintuit pentru totdeauna, la stîlpul infamiei pe Cei Trei Frați, pe Cei Trei Șleimi! ‘ .a . . .. .' ' * ' * * *• Astăzi, iarăși în plin parlament — și de astădată, de pe banca ministerială, șeful guvernului"d. Carp — un om eminamente cinstit — cu toate defectele lui, a luat același fier roșu abandonat de către d. Take Ionescu și Ta aplicat pe fruntea Dinastiei. Ce-i afacerea tramvaielor, decît doar unu din sutele de „afaceri“ necurate ale Dinastiei? Și de altfel d. Carp a,generalizat, a vorbit despre întreaga inte,zec>ta editate a acestei familii, care după ce a acaparat,prin moștenire și prin escaladare șefia partidului liberate și partidul întreg- apoi a confundat „afacerile particulare“ cu cele publice, în așa fel încît astăzi nu mai poți răsufla de ea, o găsești pretutindeni, pretutindeni s’a înfipt ca o căpușă lacomă, o găsești, tronînd și domniile. Oprind în loc viața tarei și exploatînd, întocmai cum exploatează în ea devălmășie, moșia părintească Florica și Răteștî Furdueștî, oriviile răposatului bandit Simulescu. ■ Toate aceste potlogării, le-am găsit, denunțate în discursul primului-ministru, și întregul aparat de comercializare a țarei în interesul unei singure familii, comerțul, industria și politica fiind confundate la, un loc și oamenii aceștia pe de-asupra cordurind țara și exploatînd-o, purtând cu obrăznicie capul sus, condotieri fără de rușine și plini de cinizm, siguri că cu o bucățică de pîine aruncată adversarilor îi vor face să tacă. In discursul d-lui Carp, am găsit ecoul campaniilor noastre, aprobarea și întărirea lor prin autoritatea Ce o dă bancă ministerială, am asistat la ridicarea calvarului rușinea din partea celui vinovat, care țintuit pe banca infamiei, a trebuit să asiste la această execuție memorabilă. Este însă o umbră, un nour în bucuria noastră și anume, că pedeapsa sosește prea târziu din partea d-lui Carp. A fost, un moment istoric, cinci cele două partide de opoziție, s’ar fi putut uni pe o chestie de înaltă moralitate politică.Dacă, în ședința în care anor. d. Fleva a executat Dinastia și a documentat cu dosarele Eforiei și a Băncei Populare din Rătești, ticăloșia primului ministru Ioan Brătianu, s-ar fi ridicat și d. Karp și d. Take Ionescu, ca să înfiereze pe cel vinovat și ar fi pornit campanie de răsturnare, guvernul Omului din Rătești ar fi căzut de la putere pe o chestie de cinste personală și în neputință de a-șî mai ridica fruntea pentru totdeauna. Din nefericire, infama politică, politicianismul infam a oprit pe d. Carp să-și înscă' ‘«fritiîî datoria de om cinstit și astăzi deși norii prea tîrziu, dar totuși opinia publică se poate întreba: de ce tu bătrînei cinstit, atunci ,ai. stat' mînă.în mînă cu cel tîlhar și ticălos, de ce abia acum cind turul de vals s’a întrerupt, găsești accente de indignare,— foarte drepte ’de altfel,contră aceluia și acelora cari și a tunci erau tot, așa de ticăloși, tot ășa de murdar, tot așa de vrednici de a fi țintuiți la stîlpul oprobiului public ? . De altfel tîlhăria vădită a tramwayului comunal a mai trecut prin parlamentul din care d. Carp și o parte a partidului său făceau parte și au tăcut, pe cînd de peatunci apelaș infatigabil, d. N. Fleva, denunța jaful, ' hoția 'și lipsa de rușine a Dinastieid * Toaste bucuriile, toate, sărbătorile au pot însă fi lipsite și de un nour de tristeță. Totuși, oricît ar fi tardivă, această exh’zbu'o, ăcest mare fapt de higienă pa* Ijilu, nocalâ și morală- zele’rle'-erj. și arstíUcii vor răzbune în istoria țarei zomb boșii, iar ele vor fi începutul desființărei aganiului urît al Celor trei frați și,z pateVäi gigi Uw5-*elíecg și economice* Daă guvernul d-lui Carp, nu va face decît aceasta singură operă, va fi un guvern mare și îi s e vor uita toate păcatele, originalui parlamentarii banditească și urîtă și reacționarismul lui social și politic. D. Carja, bătrin de 74 de ani, va putea închide ochii mulțumit că a asanat aerul pestiferat al țârei, că dacă n’a întronat după cum,voia Dumitru Brătianu, pe cei cinstiți la guvern,, a, trimes pe hoți cel puțin la pușcărie și a scăpat partidul liberal și țara de caracatița urîtă și atot acaparatoare a Dinastiei. Cît despre noi, avem satisfacția că ne vedem opera încununată de succes, că dreptatea noastră a eșit la lumină, că astăzi este un merit pentru noi de a fi început, de a fi persistat și de a nu fi,dezarmat, de a fi fost tari, chiar față cu simpatiile noastre și de a nu fi urmat de pildă politica greșită a d-lui Take Ionescu, care după ce a strigat rămaștiei Celor Trei Frați, pungașilor, a dat mîna cu pungașii, vai ! pentru a pierde alegerile generale și pentru a-șî compromite marea și larga sa popularitate ! " CONST. MILLE NAZBITII Ras, dar ascultat! Conu Petrache a dovedit încă odată că în ce privește principiile e absolut intransigent — dar una sunt principiile pentru d-sa și asta omul care le profesează ! Așa de pildă: pe „popa acela l’a ras, cum a făgăduit încă din opoziție, dar azi vine să propune ca ideile lui „popa acelal" să fie introduse în legea consistoriului bisericesc. Mai întîiu însă l’a „râs“, fiindcă avînd idei, a cutezat, fără orden dela comănduire și de la „stat“ să fie morțiș la ele. Asta e permis numai lui Petre Carp, marchiz de la Dunăre ! Așadar, cînd un țopîrlan, sau un „popă“ ca „acela“, cutează să aibă idei și să f ie la ele, comu Petrache, mai întîii îl rade și pe urmă îi aplică ideile ilesc. Cartelul și tramvaiul la o singură chestie d. Carp a rămas d-lui Ionel Brătianu dator cu răspunsul la chestia legăturei dintre cartel și tramway. Și a rămas dator, fiindcă bătrînnul președinte de consiliu e drept și cu sine însuși și cînd nu are ce răspunde, nu recurge la subterfugii meschine.. Ei da! Cartelul electoral pe care ti Carp l'a dus a doua zi după venirea sa la putere, să’l propuie dlui Ionel Brătianu, spre a desființa pe d. Take Ionescu și Ventura takistă" care'și permitea să persiste trei ani după ce d. Carp nu o acordase cel mult trei luni — cartelul acesta i-a fost refuzat de d. Ionel Brătianu S’i cum înainte de acest refuz(!- Carp valsase patru ani cu șeful liberalilor și nu-l deranja, ba colabora prin partizanii săi la băncile și tramwager. brătieniste. em d. Ionel Brătianu i-a putut striga . ..Așadar, cartel sau atentat la viață de partid ?‘ tnțelegînd prini aceasta că dată nu refinti cartelul electoral , toată afacerea tramwayului nu ar fi fost provocată de guvern și că asta e răzbunarea d-lui Carp pentru că liberalii i-au respins propunerea cartelului electoral. Așa e că avem dreptate noi cînd spunem că toate păcatele guvernului Carp i se trag pe urma atitudinei sale nepolitice și dușmănoase fată de d. Take Ionescu și partidul acestuia" Căci dacă, în loc ca primul vis al d-lui Carp, cînd a venit la guvern, să fi fost să obfre concursul liberalilor spre a distruge pe d. Take Ionescu și pe amicii acestuia, ar fi fost, din contra, să facă împăcarea cu Take Ionescu, d. Carp ar fi azi in situațiunea de a i se putea spune de șeful Dinastiei Brătianu că deși e o familie de gheșeflari ,dacă lasă familia, Brătianu mergea în cartel electoral cu d. Carp, era o prea onestă și poate chiar mare familie pentru d-Sa! Un om dintr’o bucată ca Petre Carp, mai mult ca oricare altul, plătește politicește, cînd mijloacele de luptă nu sînt la înălțimea statornicei sale in convingeri. S. U. R. Tribunul Atît acei cari au citit rezumatele pledoariei d-lui Fleva în afacerea tramwayului, dar mai ales acei cari l’ați putut, asculta înaintea tribunalului de Comerț, vorbind din "„partea Primăriei, ați putut vedea cît de aproape a strîns chestiunea, cît de conștiincios a studiat’o și cu cît brio a desfășurat’o înaintea justiției". Dar această pledoarie nu este numai aceea a avocatului care întoarce chestiunea pe toate fețele. Convingerea, însuflețirea și verva cu care d. Fleva s’a pus în slujba interesului public face din pledoaria sa fapta unui mare cetățean. Și de astă-dată Tribunul a rămas întreg, acelaș în Cameră Ca și înaintea justiției cînd e vorba să denunțe primejdia exploatărea puterei politice în scopuri de acaparare economică a țărei și a serviciilor publice ale statului și comunișL P. 0 PAGIN, Duelul Biiiiianu-Corp do repriză. In ședința de eri a Senatului, eri Ioni Brătianu avea să răspundă teribilei exicuțiuni la care -l supusese cu o zi înaint președintele consiliului. Situațiunea d-lui Brătianu era foarte di licata. Acuzat precis, fățiș, fără heziiân de un bărbat de vîrsta, și de prestigii d-lui Carp, biciuit cu bice de foc de talertul formidabil al președintelui consiliilui, — d. Ionel Brătianu putea să știe dinainte că îi va fi foarte greu să obție un succes. Și pe deasupra- d. Brătianu în duelul cu primul ministru nu putea uza de preceptul cel mai încercat în materiede duel , că cea mai bună paradă de atacub Acuzat în afacerea tramwayului, d. Ionel Brătianu a crezut necesar să se apere. Și s’a aparat! — "« Dar s’a apărat foarte slab! A fost o nenumărată înșirare de tapași de cifre, o reeditare și mai anostă a, a nostelor articole, publicate de presa lberală de la începutul afacerei ,tramvăyului. Pînă și fantastica tabelă de repartizare a beneficiilor, prin care se plâtește Comunei pentru dreptul efectiv al monopolului și beneficiul real al liniilor vechi, o parte mare din blana ursului din pădure daca ursul va ajunge treizeci de ani și noi vom avea norocul să’l vinăm, — pînă și această tabelă a fost adusă înainrea Senatului. 1 Și cînd după toată ’această, expuneri lungă și deșirată, d. Ionel Brătianu a creszut că poate, cu una din orginalele d-salei figuri retorice, să încheie spunînd că dăcad. Cărți îl numește spoliator, ecoul îi răspunde „calomniator“, acest, cuvînt de sigur tare, nu a avut el nici un ecoui în sutelele celor de față, așa-i de adevărat , n’a găsit răsunet, in cît, cu toată atmosfera caldă din incintă, nu a provocat nic măcar indignare la membrii majoritate! A fost impresia că cuvîntul e violent, dar că nu răspunde unei realități. D. , Ionel Brătianu nu este decît, un slab orator. Rareori găsește accentele acelea, comunicative pentru că sint izvorîte din sinceritate, cari sînt apanagiul marilor cuvîntâtorî. Pe deasupra, d-sa ucide efectele retorice ce obține din cînd 1ii cînd, printr-o c avalanșă de fraze cu cari abia- dacă reușește să exprime o ideie pe care talentul ar cnunta-o într-o scurtă propozițiune. La situațiunea falsă în care se afla șeful liberalilor, s’a adăogat eri și insuficiența mijloacelor sale, lipsa de talent. D-sa a avut și unele momente bune, în special ,i-a fost, ușor să puie chestia politică și să puie în evidență lipsă de consecventă din ultimii ani de viață politică aî d-lui Carp. Insistăm în alt loc asupra acestei părți a cuvântărei d-sale, care confirmă numai adevărul că nu vorbele tari, ci faptele, golurile și scăderile morale ale adversarului asigură succesul parlamentarului. Era ușor ca..d-l Ionel Brătianu să descopere această parte slabă în situațiimea d-lui Carp. Dar pentru a o face cu succes,, ar fi trebuit ca însuși d-sa să fie invulnerabil, ar fi trebuit ca șeful guvernului să nu-î poată imputa că toate aceste considerațiuni politice ,de ordin general, le-a făcut numai pentru a acoperi afacerea tramwayului, pe care d. Carp a numit-o incă odată ,o spolialiune. m In asemenea condițiuni d. Ionel Brătianu, ar fi trebuit să evite de a contesta d-lui Carp autoritatea morală, căci prin aceasta a dat șefului guvernului pretextul unei replici, care a devenit un al doilea fier roșu. ■ 0 fi făcut Petre Carp greșeli în viața sa politică. — dar nu d Brătianu, care chiar eri a trebuit să spuie pater pe scavi și să 'și recunoască altele și mai mari,, era chemat să contesteze unui Carp autoritatea morală. Răspunsul acestuia a fost cum nici nu se putea altfel. Criteriile pentru stabilirea autoritatei morale a unui bărbat politic, a spus d-sa, sunt două : o viață privată absolut corectă și una publică absolut dezinteresată , judecați d-voastră acum dacă d. Ionel Brătianu întrunește, condițiunile pentru a judeca autoritatea mea morală. Compararea efectului produs de această lovitură, cu acela pe care a crezut că o dă! 1. Ionel Brătianu aruncînd primului mț nistru epitetul de calomniator, n- a pututt :ia. tuturor posibilitatea de a înțelege că cuvintele singure, dacă nu corespund fapelor, nu pot servi nici măcar pentru defecte retorice. Și cu atît mai lesne ’i-a fost 1-lui Carp să înlăture cu un gest ușor imputarea de calomnie, cu cît sînt sfinte cuvintele d-sale, că n’a făcut acuz lod pe Brătieni, decît să dea glas celor ce sînt pe buzele, tuturor. ■ ,încolo d. Carp a avut joc ușor. După ce a înlăturat cestiunile politice, nu a rămas din discursul d-lui Brătianu de cît ce știa tramwayului, cu care șeful liberalilor s’a silit ori de cîteva ori să solidarizeze întreg partidul său'. Or în cestia ramwayului d. Carp n’a avut decit să-și menite punctul de vedere din prima știință, pe care argumentele șefului liberaiior, culese de prin presa și broșurile liberale, nu ’l-au putut zdruncina. D. Brătanu recursese, chiar in apărarea sa la un mijloc foarte ieftin, — acela de a căuta complici printre miniștri actuali și membrii ai majorităței cari ar face parte din tmăilii de administrație. D. Carp a înlăturat și acest argument de desperat,spunînd, că nu.c estiunî de acestea sînt în eu, ei că în joc este faptul că șeful unui partid, a interpus partidul pentru a acoperi o afacere ilegală și am act de spoli.Acesta e faptul grav pe care d. Carp a denunțat și pe care a repetat că’l va nunta mereu și cu atît mai mult, cu cît al liberalilor a crezut, că și din porecla ’ asta își poate face un renume și că e foarte abil spun noi, în termeeni mai aleși, e tradiția și ’era conducătoare prentă. Și viitoare a partidului liberal, de a va itimiua amestecul politicei cu afacerile. Și d. Carp și-a putut permite ca un bătrîn ce e, să dea. d-lui Brătianu sfatul de a înceta cu această politică primejdioasă, să ’i dea acest sfat în fața țarei, căreia de asemenea se crede în drept să-i fie sfătuitor. Penibil a fost că d. Ionel Brătianu a adresat cuvinte insultătoare d-luî Cărți L-a numit insolent, și a declarat că’l tratează cu dispreț. Cu adrimeală d. Brătianu s’a mai scos tine orî din încurcături ; ori nu ’i s’a prins și nici nu ’i-a prins. D. Coriva, nutui trata cu dispreț, disprețul șefului liberalilor — și vî las să judecați, după cele expuse, cine a rămas cu disprețul. * , Ap. -------------- ■I î Războiui între griul romînesc și cel unguresc — un om de știință și un șoviniet chior — do cîțîva ani un crîncen razboiești C s’a încins între griul romînesc, rontat prin d. dr. Al. Zaharia, profere, chimia agricolă la facultatea de tinp din București, și griul unguresc, mntat prin d. dr. T. Kossulany, prole chimie din Budapesta, jur acestui război și l’a dat o meriși vastă lucrare asupra griului reelaborată cu multă trudă și în finfip de 16 ani în laboratorul său, o .către.,d. dr. Alex. Zaharia, a cărui muncă conștientă și serioasă a fost înco Loată acum doui ani de către Academia qmMM prin acordarea marelui premiu ' ^uorarea d-lui dr. * Zaharia, inființată ,,C’iul rirptriiesc ~ recoltele anilor 1900— 1908“, a avid, că scop studiul cît mäf jumn anunții asupra griului romînesc și în special asupra conținutului ■ său de materii proteice, căutînd, bineînțeles, prin studii neobosite, de laborator, și prin mii de analize, să scoată în relief calitatea mijlocie a griului romînesc, care departe de a fi inferioară calității grîului unguresc, îi ține dincotro,piept cu succes. Că este pe deplin adevărată teza științifică susținută de d. dr. Zaharia nem dovedește pînă la evidență însemnatul export de grin romînesc în Ungaria, cu destinație pentru morile din Budapesta. Numai în cursul lunei Septembrie din anu 1909 s'au exportat în Ungaria 74.926.989 kilograme de grin romînesc, ca să nu mai vorbim de alte cifre in această direcție. Cum era natural însă, importanta lucrare ,a d-lui dr. Zaharia — prima de acest gen la noi — n’a fost pe placul vecinilor noștri unguri, cari, prin condeiul unui chimist șovinist cu numele dr. T. Kossutany, s’au năpustit asupra d-lui dr. Zaharia și asupra țărei noastre, punind cestia pe un teren lipsit de orice fundament științific. Broșuri peste broșuri au fost publicate de’chimistul ungur, ca să combată cu date și teorii false afirmațiile științifice,ale compatriotului nostru — și cînd toate acestea n’au fost de-ajuns ca să răstoarne adevărul Ce țâșnește din admirabila lucrare a d-lui dr. Zaharia, faimosul dr. Kossutany a recurs la atacuri în contra noastră prin diferite ziare și reviste umirești. Cu o tenacitate de fer și, cu o convingere de savant, eminentul nostru comparot d. dr. Zaharia a ținut și ține piept a toate insolențele și neadevărurile doctorului Kossutany și ale presei ungurești. Toți oamenii de știință și toți bunii omini, puși în curent cu acest razboi atiintific, in care este în joc reputația ceu mai important produs al solului romînesc, ba chiar însăși reputația Romîniei erfelită și atacată de d-rul Kossutany, nu pot fi decît de partea omului care face fiinnță pentru știință, iar nu știință merită a fi desonorată printr’un șovinism ,chiar și josnic. "In această ordine de idei nu putem decît să înfierăm cu ultima energie pe acei nisipi, dar nesocotiți și invidioși așa ziși agronomi de la noi, cari prin „Jurnalul ocietăței centrale agricole“ și prin revista ,Cîmpul combat în mod vulgar pe d. I. Zaharia își ridica osanale ungurului Ir. Kossutány, care discută fără nici o bală științifică și merge pînă a insulta Romnia. • ■; • Afirmația din revista „Cimpuli" cum că I. dr. Zaharia ,caută ceartă cu lumina, •ca griului unguresc și doctorului Kossvany" este o aberație, ca să nu zicem o ne- 1 iunie, pe care, ca romîni, am dori să n’o mai întîlnim nici chiar în fițuicile cu preenții de reviste agricole. Cei cu masca pe căciulă, să-și vie în fire,să fie mai modești, mai conștienți, mai lemni și mai români, ca să nu fim nevoiți să-i demascăm și să arătăm cum farni ^ează material revistei ungurești „Közelek'.', unde (vezi No. 90 din 15 Noemirie 1011). se i«. în bătaie de joc economia , rațională a României și se inspiră unu om ] la valoarea ddu îndr. Zaharia. I Rusu-Abrudeanu — **—— * I • JOV I Decembria 1911 DIRECTOR POLITIC j CONST. MILLE Abouamnacht» cu premii: Un .n . . . •• •. . . . • • . . .—oi 30.Lasa .lottei.' . 11.— Trei luni ............. „ O.— ’ a Pentru străinătate prețul este îndoit. TELEFON: Capitala....................No. 14 10 a.: »» •••••»= 34/73 ! Q Provincia.................... 14/99 Străinătatea................ 12/40 A !—----------------------------------------------------------------------- -----------------------------------------------------------* CHESTIA ZILE! La frigare Marghiloman: Ce faci, șefule ? Conu P8trache: Frigarei Mititei la frigare !! Adeveruri *«întreținuți și interpuși D-nul Ionel Brătianu a tratat ori pe junimiști de „întreținuți“ politici, iar d-nul Carp i-a răspuns că a „interpus“ partidul în gheșeftul tramwayului Lexiconul parlamentar se îmbogățește . . .. Ecoul .— La cuvântul de spoliator ce-mi aruncați, ecoul vă răspunde calomniator! a spus șeful liberalilor șefului guvernului. D. Ionel Brătianu habar nu are de legile acustice ale ecoului. Vorba poetului Basma: E îngrozitor > Ecoul răspunde: sergent-major : Dispreț Cînd șeful liberalilor a spus că tratează pe d-nul Carp „cu dispre.“, comu Petrache i-a trimis acest răspun:^^^ moldovenește; yi. . Șt...«ț -t»,.bot8țy t<lui Jarter... ‘ Rigole Ho _|-------------------------- Confederația balcanică — Un proiect de statut — Pactul confederativ garantează independența și autonomia statelor aderente și exclude războiul ofensiv. La ordinea zilei în peninsula balcanică, în special în Turcia, Bulgaria, și Serbia, este chestia confederației balcanică. In Bulgaria și Serbia, ideea aceasta, așa de veche și așa de mult,controversată, are numeroși adepți, dar mai cu seamă în Turcia ea dă loc la o activă propagandă pentru a o transforma într’o realitate vie și grabnică. In nesiguranța în care se simte Turcia asupra, orientărea eficace ce trebuie să dea politicei sale, o alianță cu celelalte state balcanice îi apare ca cea mai serioasă garanție de liberă, și viguroasă dezvoltare economică, culturală și politică a imperiului otoman. Chestiunea, se înțelege, e vastă și prezintă numeroase complicații. E o problemă care, pentru fiecare stat balcanic în parte, se pretează la o soluție nouă și contradictorie. Pentru Romînia, atîta timp cît e numai în studiu, ea nu prezintă o importanță esențială , dar dacă e rezolvată în sensul aspirațiunilor turcești , dacă, în orice caz, ansamblul statelor balcanice adoptă o soluțiune care să împace toate interesele lor, Romînia va trebui să ia poziție, mai cu seamă că toate proiectele unei confederațiuni balcanice se bizue și pe colaborarea și alianța Romîniei. Tocmai pentru a ușura discuțiunile asupra acestei probleme, unul din protagoniștii cei mai fervenți ai confederației balcanice, d. Djelal Noury, directorul ziarului constantinopolitan „Le Jeune-Turc“, a elaborat un proiect de statute, care e cel mai interesant document al epocei și e probabil că va servi de bază viitoarelor statute ale unei eventuale alianțe între statele balcanice. Reproducem pentru cititorii noștri acest document. Proiectul de statut Art. 1. — Statele suverane al căror nume figurează în articolul următor s’au asociat într’o confederație politică, dar nu juridică, în scopul de-așî păstra mai bine independența, autonomia, folosința și întrebuințarea suveranitățeî lor, atît înlăuritm cît și în afară, cu excepția restricțiunilor inerente ideea. acestei confederații. Fiecare membru al Confederației păstrează, în chip firesc, față de celelalte state, confederate sau nu, drepturile și datoriile sale internaționale. ■ Art. 2. — Fac parte din Confederația orientală statele următoare: 1) Imperiul Otoman cu Egiptul și Creta ; 2) regatul României; 3) regatul Bulgariei; 4) regatul Greciei; 5)Vs regatul Serbiei 6) regatul Vînnt șl Negrului. Art. 3. Coriftic)erația are : 1) o putere legislativă; 2) o putere executivă ; 3) o putere arbitrar îi sau judiciară. Art. 4.. —1 Puterea legislativă se exercită de Dieta Confederației. "Toate Statele aî inițiativa propunerilor. Chestia, votu- , ilor v.-i fi rezolvata printr’o specială. . v Aceasta dietă se compune din tențiarî ai celor șase membri ai C*55urației. Acești plenipotențiari vor fi număr de..... după cifra populațiilor rfl -itive ale fiecării stat. Sediul dietei este la Constantinopol^H Statutele organice ale dietei, precumKá regulamentul sau intern, vor fi elaborate de comun acord, de autoritățile diplomatice ale statelor pap federate. 1 Art. 5. — Puterea executivă să exercită’ de un combii executiv cu sediul tot la Constantinopot și compus din doi delegați ai fiecărui stat. Art. 6. — Puterea judiciară se exercită de o Curte arbitrală specială. Regulamentul acestei Curți, precum și procedura pe care o va aplica, vor fi elaborate, de comun acord, fie autoritățile diplomatice ale țărilor confederat.» • Art. 7. — Se poate face apel împotriva deciziunilor acestui tribunal la Curtea de la Haga. Art. 8. — Deciziune definitive ale Curtei arbitrare vor fi executorii. In cazul de nesupunere a unui stat la deciziunile Curților, celelalte țări confederate se vor uni pentru a face sa se execute, prin toate mijloacele lor, această deciziune. Un rǎzboiu declarat, în aceste condițiuni, de universalitatea forțelor combinate ale Confederației membrului rebel, este licit și obligatoriu. Art. 9. — Orice insubordonare din partea unui stat confederat la deciziunile valabil luate de dietă, sau orice altă contravenție la stipulațiunile acestui pact vor fii pedepsite de Confederație și aceasta primi organul celorlalți membri coalizați. Art. 10. — Confederația nu e sub heghemonia nici unuia din membrii săi. Toți confederații sunt egali. Confederația nu are președinte. Art. 11. — Confederația nu e sub protectoratul sau influența nici unei Puteri. Art. 12. — Confederația poate să închee înțelegeri și alianțe strict defensive cu celelalte Puteri. Art. 13. — Dieta confederației poate să delege un ambasador extraordinar pe lângă Puteri străine în scopul de a încheia una sau mai multe afaceri determinate. Art. 14. — Membrii Confederației sînt aliați contra eventualităței războiului. Orice deciziune privitoare la războiu și la pace nu poate fi luată decît de dietă. Toți membrii Confederației sunt dușmanii unei Puteri, care ar ataca pe vreunul dintr’înșii. . Confederația își interzice orice declarație de räzboiu ofensiv. Membrii Confederației n’au nici un scop asupra teritoriului altor țări sau teritoriului vreunuia din membri. Art. 15. — Fiecare membru al Confederației se obligă să nu renunțe la regimul său reprezentativ și parlamentar. Membrii se obligă de asemenea să nu deroge, în statele lor, la regula de egalitate perfectă între cetățenii lor, atît din punct de vedere al dreptului civil, cit și al dreptului civic și politic. Art. 16. -r- Va avea loc o uniune vamală între statele confederate (după Zollverein [UNK] [UNK]ul din 1815). Art. 17. — Diversele state confederate se angajează să facă, pentru moment, o reducere de 30 la sută în budgetele lor respective de războiu. Se vor lua hotărâri în fiecare an de către dietă în privința sporiri sau scăderea înarmărilor. Art. 18. — O convenție generală de extrădare vă lega diversele state confederate. Art. 19. — Domeniul Confederației va forma o uniune din punct de vedere al căilor ferate, al poștelor, telegrafelor, telefoanelor, sistemului monetar, al legislațiilor maritime și comerciale, al proprietatei artistice, literare și industriale. Art. 20. —— Autoritățile diplomatice ale statelor confederate vor combina sforțările lor, pentru a încheia cu toate celelalte state tratate de arbitragii. Art. 21. — Toate hotărîrile luate de dietă vor fi ratificate pînă în cincisprezece zile de șefii respectivi ai statelor confederate și vor fi executorii cincisprezece zile după publicarea lor oficielă. Art. .22. > Capitulațiunile și celelalte senitudini„cari derogă de la dreptul in-