Adevěrul, octombrie 1912 (Anul 25, nr. 8282-8312)
1912-10-14 / nr. 8295
înmunidf 14 Octombrie 1912 Seta ciobul meseriaşilor CONVOCAREA UNEI ÎNTRUNIRI Comitetul executiv al duhului Central al meseriaşilor din Capitalii, a vînrt In vedere că săptămîna aceasta e’a împlinit un an de duh a avut loc marele congres al meseriaşilor din România, a hotărit ca Marţi 16 Octombrie, la orele 8 seara, să tină o mare întrunire publică in sala Clubului Central, din str. Mihai Vodă No. II, la care sunt invitati să ia parte toti prietenii clubului, toti meseriaşii Capitalei, patroni şi lucrători. La această întrunire publică de simpatie, vor lua cuvântul mai mulţi fruntaşi ai meseriașilor. Curajul spectacolelor Simbătă 11 Octombrie Teatrul Naţional: „Marşul nupţial". Teatrul Modern, , Seara cea de pomină". Teatrul Leon Popescu (Lyric): Compania lirică Bărcănescu: „Vice-Amiral". Teatrul Comoedia: Trupa germană de operete. ..Ilas F’itrMenklinî“. Circul Sidoli: Lupte atletice. Teatru de Varietăţi. CINEMATOGRAFE rentrul Cinema..Lux". str Doamneî 5 Reprezentaţii orare dela 3—12 noaptea Program bogat Se schimbă de 2 ori pe săptămînă Tnemr-Splendid , Calea Victoriei No 71, vis-a-vis de Ateneu. .— Reprezentaţii orare dela 3—12 pm. Miercurea și Sîmbâta program schimbat. i M'y M mmm renumele său universal durabilităţeî sale unice. Pe când alte ape de gură au un efect numai in acele câteva secunde ale întrebuinţareî lor. Odol se suge in dinţi şi în mucozităţile gureî şi are un efect incâ lung timp după întrebuinţare. Prin acea .' vuietate specifică a Odoluit', păzeşte desvoltarea procesel re de fermentaţiune in gura şi se combate distrugerea dinţilor. UHI LQC0M0BILE-SEMISTABILE! Osem istiuatesaa cu ventile LENTZ ailaKICÍI mi dela 4-1000 cai putere imediat furnizabile Cea măi economică forţă motrice MUCKER CQUES tureşti. Str. Smârslan No. 51 Filiala: SOFIA "'WfSsi :.m.©E5©nt PâSTâdeDNSSTÎ și APA de GURĂ de vânzare la: PARFUMERII, FARMACIÎ, DROGUERil etc. -KÄ.SÄRG’S SOR:* & CS., Viena-Berlin-Paria. Reprieantasiti Sam. LSbl, Cuoareeti. ________DP o (gap________._____ Bomboane purgative din suc de fructe Uş r daunat de copil fi adulţi Efect sigur. Excelente untrer. Constipatiii, Leneviei intestinale, Hemoroizior% Congesliunei, — Migrenei De vânzare 1» toate farmaciile şi dragno rire • Apollinaris Api minerală de cură şi de masă, cu o reputatiune mondială Recunoscută de Statul Prusiei ca apă minerală de întrebuinţată de toată lumea. Medalia Statului Prusiei, 1002. Grand Prix Sruxallaa, 1910. Depozit: L. Cohen, H. Massoff & fo., Bucureşti ****- tarol 1. LEMNE DE FOC TAETE CER şi FAG - GREUTATE GARANTATA XIFFRATE PROMPT şl TRANSPORTATE lA DO ICILIU dej SOCIETATE IN COMANDITA 36 73 — București Cafes Rabnmî *fo. 28* Telfi Se primeac »omeaal și I«.ag Frații Rossin, Str Decebal No. 8—Telefon 2V/18»—Stb stian Ifrossin, Str. SF. Nicolae Şelari. 4 —Luna Park, încălțăminte, str. CerOÎ 6— șis Postivaria *Avântul“ Frédéric, Str. Lipscani No. îl, Telefon 24/25. Prtțol Ltl LV» „Avântul“ Buletin Meteorologic ISI’-if1 Octombrie 19fi Furnizat de Casa MENU & C-ie Temperatura In centigrade țirîi* b.f) -tr .1 bS ftp*#. Sieti»» c»ru ti, p ei, ir. Barotmetrui tu Bob-Lillé. Fazele lunare Ultim quart sa. r) r In jurul arestărei unui străin la Cotroceni Am vorbit, in numărul de azi al ziarului nostru despre arestarea unui străin, care privea la exerciţiile trupelor regimentelor 1 si 2, pe platoul de la Cotroceni. El fusese arestat de către locotenentul Mnmuiamt şi dus la circ. I de periferie Azi de dimineaţă s'a comunicat d-luî prefect al poliţiei Capitalei că cel arestat este un fost subcomisar. Gheorghe Vasile, bolnav de tuberculoză, care duetndu-se să se plimbe pe la Cotrocenî, s’a oprit, un moment, să urmărească mişcările soldaţilor. El a fost liberat imediat de către comisarul circ I de periferie Luptele turco bulgare Cum sunt înfăţîşate de turci (De la corespondentul nostru, Special Constantinopol. 11 Octomb. — In noaptea de Marţi a venit aici ştirea oficială că mari forţe bulgare au intrat in luntă cu armata turcească de pe valea Matriţei, foarte apiroape de Adrianopole. Lupta se desfășura la răsărit de Tundia,ilingă satul Calimandia. Prut urmare, coloana bulgară a Tundiei trecuse frontiera lingă Bumic-Derivend ca să înainteze spre Adrianopole. După ultimele telegrame primite de ziarele turcești, bulgarii au operat două mișcări simultane. La Mara®, iutia staţie de cale ferată orientală, în dosul Gara* Agbadj-uluî, unde vine staţia Adrianopole, se pare că bulgarii au dat un atac viguros, care însă a fost respins si după ziarele turceşti, lupta s'a terimină, prin retragerea bulgarilor la Girmen. O a treia coloana a mers înainte pe valea Ardei şi s'a lovit de trupele turceşti lingă Giali-Cavac. Ciocnirea a început printr’o ‘luntă de tivalidrî, in care caval«TM bulgară ar fi suferit foarte mult. Incăerarea n'a ţinut mai mult de un ceas, dar erî dimineaţă luptele au reînceput. Se spunea că turcii plecaţi din EgnpPalanka au ocupat Kustemdi! Dacă s'ar confirma acest zvon, ar însemna că e vorba de armata Vardarului, care ar avea sarcina importantă de a goni pe sirbî dincolo de frontieră. Luptele cari au avut loc în munţii Rodop ar fi avind de scop, din partea bulgarilor, ea pue mina pe linia de cale ferată a Salonicului. în general,informaţiile cu adevărat precise ne lipsesc încă. Poate că corespondenţii de rǎzboi străini, cari au plecat aseară, să ne informeze ceva mai bine peste citeva zile; totuşi, nu trebue să ne bizuim prea mult pe asta, căci ştiţi că cenzura va fi extrem de severă nu numai pentru telegrame, ci şi pentru scrisori. Va trebui, deci, să înregistrăm numai succese turceşti, dar, oricum, vom şti noi să găsim adevărul. R. A. GUYS ---- Ziarul „Pestin Lloyd" a timit să informeze pe cititorii săi asupra situaţiei economice din Rominia. In acest strop s'a adresat — şi tuci nu putea s’o nimerească mai bine — d-luî Leon Schoenfeld, directorul societăţei anonime romine de comerţ din lîucureşti, un bărbat, care prin poziţiunea ce ocupă şi experienţa vastă ce are, trebue considerat printre cei mai *H,nî cunoscători ai comerţului nostru Rezumăm în cele ce urmează interesantul articol al d-lui Schoenfeld, regretlnd că lipsa de spaţii ne împiedică a ] publica deantrigul: * Cu declararea crizei balcanice, s’o fi pus în circulaţie tot felul de zvonuri asupra Romîniei. Adevărul e însă că starea noastră economică e departe de a fi neliniştitoare Cu toate că recolta n’a fost prea abundentă, totuşi am făcut circa 28 milioane hectolitri grîşi, Iată cu 3,1 milioane în anul trecut Preturile nu sunt, în medie mai rele ca în anul trecut, asa că îndată ce exportul de cereale va lua o înfăţişare normala, vor sta la dispoziţie suficiente mijloace băneşti împrejurări diferite războiul italo-turc, vremea ploioasa care a întirziat stringerea recoltei, nesiguranţa asupra problemei Dardanelelor, au tulburat exportul normat foarte activ de obiceiu în acest anotimp Prin aceasta multe milioane cari reprezintă contravaloarea mărfurilor romineşti exportabile, lipsesc pieţei noastre Urmarea este scumpirea devizelor îndată ce lucrurile și spiritele se vor linişti, îndată ce convingerea va crește că Dardanelele nu vor fi închise.—şi timpul acesta nu e depărtat, deoarece Poarta a permis trecerea prin Dardanele chiar și a vaselor grecești cu încărcătură rusească,—îndată ce exportul va reîncepe, agricultorii mari şi mici vor dispune de bani, vor urma angajamentelor lor şi întreaga situaţiune se va ameliora. * E deci o eroare -- continuă d. Schoenfeld—să se confunde starea Kominiei, cu cea a statelor balcanice. Anul 1911 n'a fost din punct vedere agricol strălucit, n’a corespuns nici aşteptărilor, dar se poate susţine cu certitudine că dacă in 1912 Rominia nu s'a îmbogăţit, ea nici n'a devenit mai săracă faţă de 1911. In afacerea pe care o conduc — spune d Selieufeld — pot constata că nu se petrece nimic anormal. Unii clienţi agricoli achită poliţele; alţii cer prelungiri scurte piuă işi vor putea vinde recolta; cei mai puţini cer prelimgiri piuă la primăvara sau vara viitoare şi aceştia nu silit într'o proporţie mai mare decit în anii trecuţi. Ţăranii fac şi ei angajamentele lor, şi şi-au achitat datoriile triimţind chiar sumele respective pun mandate poştale. Situaţia nu îndreptăţeşte deci la nelinişte — spunea Schpenfeld — dar adaogă că nu trebue ascuns faptul că atitudinea băncilor a dus la ultimele săptămînî la o restringere a activitate! comerciale Dacă a fi făcut bine sau rău, nu e de discutat acum , insă evident că acei comercianţi mai slabi, cari sint reduşi la creditul băncilor, trec acum prin momente foarte grele Pe cari desigur că mi le vor supravieţui Dar aceste elemente si aşa se prăpădesc, ori de cite ori se deranjează aparatul creditului Comerţul sănătos insă, care a supravieţuit crizelor din 1899, 1907, 1908 si 1909 a cîştigat în 1910 şi 1911 destul pentru a putea chiar suporta pagube şi susţine pe clienţii lor buni, cari nu dispun de mijloace lichide D. Schoenfeld continuind, arată că starea finanţelor statului e înfloritoare , ca scăderile de la Bursă sunt explicabile şi prin împrejurări şi prin speculaţiunea ce Ie-a precedat D-sa arată cum stau lucrurile cu cererea moratoriului şi aminteşte hotărirea Camerei de comerţ a Capitalei în această privinţă şi închee astfel : „Suntem îndreptăţiţi să reclamăm încrederea Europei şi ar fi să păcătuim faţă de noi înşine dacă din cauza tulburărilor balcanice, ne-am schimba părerile în această direcţie“. cauză de multe ori principiile nutritive rămin tot în carne. Cei ce doresc să ştie eu, se prepară un bulion, să citească No. 10 de la 15 Octombrie al revistei „Higiena", unde d. S. Capşa, şeful casei Gr. Capşa publică un foarte interesant articol asupra acestei cestiuni. Revista „Higiena" crede că face o adevărată plăcere cititoarelor sale, anunţlindu-se că şi-a asigurat o colaborare aşa de preţioasă ca aceea a d-lui S. Capşa. CERUŢIASTAZI numărul festiv din ziarul 8 pagini, numeroase ilustraţii, articole de G- Galaction Tudor Arghezi, Ion Minulescu, Const. Notara P. Sturdza, Oreste, B. Nemţeanu, Em. Nicolau, M. Rusu, N. D. Cocea, etc. etc . BANI exemplarul INFORMATIUNI * , ®® Morning Post" află din Bucuresti că guvernul român a hotărit să-şi menţte atitudinea de strictă neutralitate, cu toate atacurile furioase ale opoziţiei care ii reproşează cabinetului atitudinea sa pasivă in actualele împrejurări, aşa de grave pentru viitorul tuturor popoarelor balcanice„Times" vorbeşte de criza ministeriala din fromiia, publicind versiunea că, după demisia Guvernului, regele va însărcina pe Maioreseii să consiliile un nou minister, in care raz Camerele vor fi dizolvate si se vor face noul alegeri generale. Ziarul adaogă : „Se speră că această alegere va da sprijinul căre.i politicei pacifice a guvernului. Cifrele budgetului, cari s’au publicat de ministrul de finanţe, arată că Cominia are un excedent de rețele de 110.200.000 lei. De mult n'a mai fost in tară un şir de splendide recolte ca cele ale celor trei ani din urmă1. Opera „Marioara“, al cărei libret este compus de regina Elisabeta a României, iar muzica de îl, inginer George C. Cosmovici, apreciatul nostru compozitor, se va juca în ziua de 16 (291 Decembrie în teatrul orăşenesc din Cernăuţi. Se ştie că în această zi este aniversarea naşterii reginei României. Ministerul de razboiu a decis a se trimite in fiecare an in străinătate cita patru ofiţeri din arma infanteriei pentru a se desăvîrşi în ramura technical armamentului portativ, a muniţiei şi a pulberăriilor respectiNumerosul public select care a umplut erl cocheta said a cinematografului „Lux" din str. Doamnei, n’a găsit decit cuvinte de laudă şi admiraţie pentru bogatul program ce se reprezintă şi care cu drept cuvint a fost premiat la expoziţia cinematografică din Paris. In afară ele acest grandios program, spectatorii vor putea admira o nouă serie de vederi interesante si de actualitate, luate in vederea războiului din Balcani precum: plecarea voluntarilor bulgari pe cimmil de război, defilarea armatei turcești in fata sultanului, Sultanul luindu-si rămas bun de la sokladî cari pleacă pe cimpul de razboiu, etc. D. dr. Mendonicii, prim-ajutor de primar al Capitalei, publică în revista medicală „Higiena" care apare miine, 15 Octombrie un frumos şi interesant articol asupra congresului eugenie care s'a ţinut de curind la Londra. Consideraţiunile observaţiile primului ajutor de primar asupra importantelor chestiuni desbătute în congres, sint de tot interesul şi asup-.ra lor atragem atenţiunea cititorilor noştri, atit metUci cît şî profesori. A"Ul trecut. muhea ț^'"^”"e °î dnmnişbare s'au d'stins prin cobiborarea lor inteligentă !ă .Cercul iuliraî femeni«“, s3© coim mineriţi doctori. Printru a reîncepe aceste distracţii culturale, toate membrele şi toate doamnele şi domnişoarele care doresc o recreaţie înălţătoare sumeteşte, sunt invitate să asiste la întrunirea de Duminică, orele 3 p. m. la „Căminul Romînesc", biserica Popa Rusu. Ziarul „Pester Lloyd" publică un foarte interesant articol asupra situatiunei noastre economice, pe care la cerul d-lui Leon Schoenfelddirectorul soc. anon. romina de comerţ. D. Schoenfeld este prin competinta şi experienţa, d-sale, precum şi prin locul ce ocupă, desigur unul din cei mai buni cunoscători ai pieţei noastre. D-sa se pronunţă prin articolul citat în sensul că, situaţia noastră economică nu trebue să dea loc la nelinişte şi mai ales nu trebue, să se facă o anomnie defavorabilă nouă, cu statele balcanice. V. Schoenfeld crede că lipsa momentană de mijloace lichide ce se observă pe piața noastră, se explică prin stagnatiunea exportului de cereale, care ne sustrage sume considerabile, ce aveatl să ne intre in cazul cînd exportul ar fi fost normal. „Adevfrtd" va publica un rezumat mai, detailat al articolului d-lui Schocniela. Citit! in pag. IV-„ Luptele dela Circ. — Finanţe şi Comerţ. Traducerile de acte din orice Umbă, precum şi legalizările lor la ministere şi consulate vi se fac la „Informatorul", birou de informaţiuni administrative al ziarelor „Adevărul" şi „Dimineaţa". Trimeteţi actele In plic recomandat, alăturînd marcă pentru răspunse adresa d-lui B. SEPEANU, palatul „Adevărului", Bucureşti. La direcţiunea generală din serviciul sanitar, s'a făcut următoarele transferări de moaşe-D-na Maria P. Cristescu, de la cercul Orlea, la cercul Grajdibadu, locul d-neî Ecaterina D. Badbean, demisionată. D-na Rozila Popovici, a fost numită moaşă cl. 11-a, la cercul Olnea. D-na Victoria Mărgineanu, moaşi cl. I, la cercul Cîrlomăneştî, din jur. Tutova. D-na Elena Georgescu, moaşă c. l-a la cercul Topolog, din jud. Constanta. La festivalul artistic şi literar al publicistului R. NEMŢEANU, care ar loc astăseară, in sala Liedertafel, pe lingă persoanele anunţate, vor mai da binevoitorul lor concurs, excelent," primadonă d-na CODRESCU, care va fi acompaniată la clavir de talentata pianistă d-ra HENRIETTE LEISTER, precum şi poetul MIHAI CODREANU, de la Iaşi şi d. MIHALESCU, talentatul artist al Teatrului Naţional din Capitală. E de prevăzut că succesul acestui festival va întrece toate aşteptările. Bulionul este o mîncare excelent? Căci ! foarte nutritivă şi, în reelimp uşor’T’a si cât se pnee Ier digestibulă. Pentru omul Sănătos duhomil e un achnirabil aperitiv, iar pentru convalescenţi un minunat reconfortant. Nu toate gospodinele însă ştiiu sa prepare un bulion, şi din ’această Grecia numește un guvernator pentru Creta 'Atena, 12 Octombrie. — Fosta președinte de consoliu Dragumis a fost numit guvernator general al Cretei, unde a și sosit. Inctabilare între adventişti şi preoţi la Ploeşti PLOEŞTI, 13 Octombrie. Aseară pe la orele 8, cetăţenii ploeşteni au asistat la un enorm scandal, petrecut în centrul oraşului, între preoţi şi membri ai sectei religioase adventiste. Iată cum sau petrecut lucrurile: Adventiştii anunţaseră pentru aseară Vineri, o conferinţă In sala teatrului „Cooperativa", conferinţă relativă la credinţa ce ei propovăduesc. Preoţii din oraş, văzind un pericol pentru biserică In ţinerea unei asemenea conferinţe, au hotărit să o împiedice In acest scop, preotul Ştefan Iordănescu, protoereul judeţului, a făcut ntervenţie pe lungă d prefect Luca Elefterescu ca să ia măsuri de a se dizolva conferinţa anunţată de adventişti. " D prefect Elefterescu, căruia i se semnalase că se va inttmpla scandal, pentru a evita aceasta, a dat ordine In consecinţă poliţiei. Aseară ari sosit în oraş d-nii Pau- Iini şi Dumitrescu, conducători ai secţiei adventiste, dar aci am aflat că poliţia interzisese ţinerea conferinţei,in sala teatrului „Cooperativa". Preoţi, cântăreţi, paracliseri, etc., eraii adunaţi cu topi in piaţa Unirei, înarmaţi cu bastoane şi aşteptaui să vadă toate mişcările adventiştilor. Turreg aparatul poliţienesc, în frunte cu d. poliţaia Teodorescu, era concentrat în piaţă, veghiind la menţinerea ordinul Adventiştii văzindu-se în neputinţă de a ţine conferinţa în sa la „Cooperativa", au hotărit să se adune în sala societăţei germane de pe strada Anastase Panu. Poliţia a prins de veste despre intenţiunea adventiştilor de a ţine conferinţa în sala germană. Şi atunci d. C. Mandragiu, şeful siguranţei, a sfătuit pe cei doi conducători , Paulara şi Dumitrescu, să renunţe la ideia aceasta, căci contrariu se va intimpla scandal. Adventiştii au ascultat şi au pornit spre piaţă. Aci, au fost intîmpinali de preoţi şi dascăli. Nişte ţărani adventişti, manifestlndu-şî indignarea împotriva neajunsurilor ce li se făcuse, au început să citeze capitole din scriptură. La auzul acestora, preoţii şi însoţitorii lor au tăbărît asupra adventiştilor şi au început să-i bată. Măcelarii au intervenit şi ei în favoarea preoţilor şi năpustindu-se asupra adventiştilor, a îi început să-i lovească îngrozitor. Adventiştii înspăimintatî, a fi început să se ascundă pe unde puteau. Din piaţă, adventiştii au pornit la sediullor de pe calea Romană Acolo. insă, au fost întîmpinaţi de un alt grup de preoţi şi cintăreţi, cari i.au luat din nofi la bătae. Aci scandalul s’a sfîrşit, prin împrăştiarea mulţime!. Iată un spectacol care, ce e dreptul, va contribui foarte mult la prestigiul preoţime! noastre! ADEVĂRUL . ___ _ Mişcarea în armată Următoarea mişcare s’a mai făcut în armată: / Mutări de ofițer! Inferiori In arma infanteriei Căpitanii; Paul Ionesscu, din mi-, nisterul de razboiu (serviciul personalului), la marele stat major; Florescu B. Ion, dela marele stat major, la inspectoratul general al armatei; Panait Bănăţeanu, din reg. 9 călăraşi, la ministerul de rǎzboiu. (serviciul personalului); Mitescu Mihail, din reg. 5 călăraşi, în reg. 2 roşiori şi Marinescu C., din reg. 8 roşiori, în reg 5 călăraşi Locot. In rezervă Cîmpineanu Ştefan, din reg. 1 roşiori, a fost înaintat la gradul da căpitan în rezervă și repartizat la regimentul 2 călăraşi. Inaintrărî la gradul de maior in arma cavaleriei Căpitanii : Basarabescu Alexandru, din reg .5 călăraşi, in reg. 6 roşiori şi Negruzi Leon,’din reg. 7 roşiori „Cuza Vodă", în același regiment. * . ' ' 1' Moartea subită din str. Foişor In strada Foişor No. 11, a fost găsit mort In camera sa parlagiul Idorache Vaicu, în etate de 60 de ani. El era căzut lingă pat și avea o rană la mîna stingă. Cadavrul nenorocitului parlagiu, a fost dus la institutul medico-legal unde, răcindu-se autopsia, sa constatat că nenorocitul parlagul era mort de citeva zile. Poile torenţiale din Prahova PLOEŞTI. 13 Octombrie. — Astă noapte, ploi torenţiali au început să cadă în oraş şi judeţ. Cantitatea de apă este enormă. In cursul zilei, ploile continuă. Sunt iarăş temeri de inundaţii. Ploile acestea, sunt vătămătoare în general. — Stavăr. Regina apelor minerale Apa de Vichy trebuia să ajungă în orice caz în fruntea apelor minerale ; la aleger, prin calitățile incomparabile ale izvoarelor sale : Célestins, Hopital, Grande Grille ; la vechime, fiindcă doamna de Sévigné numea deja aceste izvoare „Nimfe vindecătoare". In adevăr, sínt vindecătoare pentru gutoşi, diabetici și dispeptici. Dar din cauza succeselor lor aceste izvoare sínt deseori imitate, de aceea cînd cerem apă de Vichy trebue să numim și izvorul : Vichy Célestins, Vichy Kopttal, Vichy Grande Grille și să observăm pe gîtul sticlei cercul albastru cu Vichy Etat infrimat ca garanţie de autenticitate- Se găseşte în sticle mari şi mici la toate restaurantele, magazinele şi coloniale, Droguerit şi Farmacii. 1 CINEMA LUX STR. DOAMNEI 5 Cel ui cochet și elegeu. Cel ui Weile aer si— Vieltat de elita Cipnaiei -Sâmbătă 13 Octombrie 1912 IInaugurarea Primului Film de Artă al Casei Pathé Prére*, pentru sezonul artstic 1912. I Pus în scenă cu mare lux de regisorii Comediei Franceze și juoat de cei mai mari artişti ai Franţei. Puterea Dragostei Dramă socială in 2 mari acte, 1200 metri şi 120 tablouri Mulţimea de spectatori au putut constata că cu drept cuvânt, această dramă a obţinut cel dintâi premiu la marele concurs cinematografic din Paris. UN BUN ŢINTAŞ Comedie excentrică de mult humor. Cel mai mare succes al iubitului comb' Deed. In afară de acest grandios program: Războiul in Balcani Plecarea voluntarilor bulgari pe câmpul de război. — Defilarea infanteriei şi cavaleriei turce in faţa Sultanului, înaintea plecărei la război.— Sultanul salutând armata la gară in momentul plecărei la război etc. etc. Reprezentaţii orare Începând dela ora 3 p. m. Creţuri populare — 1903 recolta viilor din ăst an, si recolta viilor din anul viitor Timpul ploios şi rece ce a domnit a sfîrşitul vereî şi la începutul toamnei, a cauzat pagube însemnate podgorenilor. Pe deoparte din cauza umezeleî, s’au dezvoltat mult diferitee ciuperci, dușmane ale viticultorilor, pe de altă parte maturitatea strugurilor a fost nefavorabil influențată, iar rodul supus stricăciunii din auza ploilor. Asfel Lind, după chelneli și munci intensive, podgoreniioştri se găsesc astăzi într’o situaţie ,rea şi vor trebui să chibzuiască cum să îndrepte răul. Ei vor trebui să aibă, în primul mod înt vedere faptul că timpul nefavorabil, din acest an, a avut o înrîurire nefavorabilă, asupra rodului de acum şi cel din anul viitor, căci în multe părţi lemnul nu a aiurit maturitate. Astfel fiind se impune ajutorarea vegetaţiei anului viitor, prin îngrăşarea pămintului, care va maî avea avantajul de a spori producţiunea anilor următori, coruperi sind astfel pagubele suferite acum. Recurgindi la Îngrăşăminte chimice podgorenii vor putea să-şi mărească rodul si sâ-şi asigure coacerea lemnului. Biroul de information agricole, Bucureşti, bulevardul Elisabeta No. 18, va da in aceasă privinţă tuturor podgorenilor sfaturile sale, punindule la dispoziţie in mod gratuit broşura relativă la îngrăşarea viilor. De asemenea este dispus in anumita regiuni. să Întreprindă experienţe cu îngrăşăminte chimice la vii. _ 13 |