Adevěrul, octombrie 1912 (Anul 25, nr. 8282-8312)

1912-10-14 / nr. 8295

î­nmunidf 14 Octombrie 1912 Seta ciobul meseriaşilor CONVOCAREA UNEI ÎNTRUNIRI Comitetul executiv al duhului Central al meseriaşilor din Capitalii, a vînrt In vedere că săptămîna a­­ceasta e’a împlinit un an de duh a avut loc marele congres al meseria­şilor din România, a hotărit ca Marţi 16 Octombrie, la orele 8 seara, să tină o mare întrunire publică in sala Clubului Central, din str. Mi­hai­ Vodă No. II, la care sunt invitati să ia parte toti prietenii clubului, toti meseriaşii Capitalei, patroni şi lu­crători. L­a această întrunire publică de simpatie, vor lua cu­vântul mai mulţi fruntaşi ai meseriașilor. Curajul spectacolelor Simbătă 11 Octombrie Teatrul Naţional: „Marşul nupţial". Teatrul Modern, , Seara cea de po­mină". Teatrul Leon Popescu (Lyric): Com­pania lirică Bărcănescu: „Vice-Ami­­ral". Teatrul Comoedia: Trupa germană de operete. ..Ilas F’itrMenklinî“. Circul Sidoli: Lupte atletice. Tea­tru de Varietăţi. CINEMATOGRAFE rentrul Cinema..Lux". str Doam­neî 5 Reprezentaţii orare dela 3—12 noaptea Program bogat Se schimbă de 2 ori pe s­ăptămînă Tnemr-Splendid , Calea Victoriei No 71, vis-a-vis de Ateneu. .— Re­prezentaţii orare dela 3—12 p­m. Miercurea și Sîmbâta program schimbat. ­­i M'y M mmm renumele său universal durabi­­lităţeî sale unice. Pe când alte ape de gură au un efect num­ai in acele câte­va secunde ale în­­trebuinţareî lor. Odol se suge in dinţi şi în mucozităţile gu­­reî şi are un efect incâ lung timp după întrebuinţare. Prin acea .' vu­ietate specifică a O­­doluit', păzeşte desvoltarea procesel re de fermentaţiune in gura şi se combate distrugerea dinţilor. UHI LQC0M0BILE-SEMISTABILE! Osem istiuatesaa cu ventile LENTZ ailaKICÍI mi dela 4-1000 cai putere imediat furnizabile Cea măi economică forţă motrice MUCKER CQUES tu­reşti.­­ Str. Smârslan No. 51 Filiala: SOFIA "'W­fSsi :.m.©E5©nt P­âSTâdeDN­SS­TÎ și APA de GURĂ de vânzare la: PARFUME­RII, FARMACIÎ, DROGUERil etc. -KÄ.SÄRG’S SOR:* & CS., Viena-Berlin-Paria. Reprieantasiti Sam. LSbl, Cuoareeti. ________DP o (gap________._____ Bomboane purgative din suc de fructe Uş r da­unat de copil fi adulţi Efect sigur. Excelente untrer. Constipatiii, Leneviei intestinale, Hemoroizior% Congesliunei, — Migrenei De vânzare 1» toate farmaciile şi d­ra­gno rire • Apollinaris Api minerală de cură şi de masă, cu o reputatiune mondială Recunoscută de Statul Prusiei ca apă minerală de întrebuinţat­ă de toată lumea. Medalia Statului Prusiei, 1002. Grand Prix Sruxallaa, 1910. Depozit: L. Coh­en, H. Massoff & fo., Bucureşti ****- tarol 1. LEMNE DE FOC TAETE CER şi FAG - GREUTATE GARANTATA XIFFRATE PROMPT şl TRANSPORTATE lA DO ICILIU dej SOCIETATE IN COM­AN­DI­TA 36 73 — București Cafes Rabnmî *fo. 28* Tel­fi Se primeac »omeaal și I«.­­ag Frații Rossin, Str Decebal No. 8—Telefon 2V/18­»—St­b stian I­frossin, Str. SF. Nicolae Şelari. 4 —Luna Park, încălțăminte, str. CerOÎ 6— și­­s Postivaria *Avântul“ Frédéric, Str. Lipscani No. îl, Telefon 24/25. Prtțol Ltl LV» „Avântul“ Buletin Meteorologic ISI’-if1 Octombrie 19fi Furnizat de Casa MENU & C-ie Temperatura In centigrade țirîi* b.f) -tr .1 bS ftp*#. Sieti»» c»ru ti,­ p ei, ir. Barotm­etrui tu B­ob-Lillé. Fazele lunare Ultim quart sa. r) r In jurul arestărei unui străin la Cotroceni Am vorbit, in numărul de azi al ziarului nostru despre arestarea u­­nui străin, care privea la exerciţiile trupelor regimentelor 1 si 2­, pe platoul de la Cotroceni. El fusese arestat de către locote­nentul Mnmuiamt şi dus la circ. I de periferie Azi de dimineaţă s'a comunicat d-luî prefect al poliţiei Capitalei că cel arestat este un fost subcomisar. Gheorghe Vasile, bolnav de tuber­culoză, care duetndu-se să se plim­be pe la Cotrocenî, s’a oprit, un moment, să urmărească mişcările soldaţilor. El a fost liberat imediat de că­tre comisarul circ I de periferie Luptele turco bulgare Cum sunt înfăţîşate de turci (De la corespondentul nostru, Special­ Constantinopol. 11 Octomb. — In noaptea de Marţi a venit aici şti­rea oficială că mari forţe bulgare au­ intrat in luntă cu armata turcea­scă de pe valea Matriţei, foarte a­piroape de Ad­rianopole. Lupta se desfășura la răsărit de Tundia,­ilingă satul Cali­mandia. Prut urmare, coloana bulgară a Tund­iei trecuse frontie­ra lingă Bumic-Derivend ca să înainteze spre Adrianopole. După ultimele telegrame primite de ziarele turcești, bulgarii au o­­perat două mișcări simultane. La Mara®, iuti­a staţie de cale ferată orientală, în dosul Gara* Agbadj-uluî, unde vine staţia Adria­­nopole, se pare că bulgarii au dat un atac viguros, care însă a fost respins si după ziarele turceşti, lupta s'a terimină, prin retragerea bulgarilor la Girmen. O a treia coloana a mers înainte pe valea Ardei şi s'a lovit de tru­pele turceşti lingă Giali-Cavac. Ciocnirea a început printr’o ‘luntă de tivalid­rî, in care caval«TM bul­gară ar fi suferit foarte mult. Incăerarea n'a ţinut mai mult de un ceas, dar erî dimineaţă lup­tele au reînceput. Se spunea că turcii plecaţi din EgnpPalanka au ocupat Ku­stemdi! Dacă s'ar confirma acest zvon, ar însemna că e vorba de armata Vardarului, care ar avea sarcina importantă de a goni pe sirbî din­colo de frontieră. Luptele cari au avut loc în mun­ţii Rodop ar fi avind de scop, din partea bulgarilor, ea pue mina pe linia de cale ferată a Salonicului. în general,­­informaţiile cu ade­vărat precise ne lipsesc încă. Poa­te că corespondenţii de rǎzboi­ străini, cari au plecat aseară, să ne informeze ceva mai bine peste citeva zile; totuşi, nu trebue să ne bizuim prea mult pe asta, căci ştiţi că cen­zura va fi extrem de severă nu nu­mai pentru telegrame, ci şi pentru scrisori. Va trebui, deci, să înre­gistrăm numai succese turceşti, dar, oricum, vom şti noi să găsim ade­­vărul. R. A. GUYS ----­ Ziarul „Pestin Lloyd" a timit să in­formeze pe cititorii săi asupra situa­ţi­ei economice din Rominia. In a­cest strop s'a adresat — şi tuci nu pu­tea s’o nimerească mai bine — d-luî Leon Schoenfeld, directorul societă­­ţei anonime romine de comerţ din lîu­­cureşti, un bărbat, care prin poz­iţiu­­nea ce ocupă şi experienţa vastă ce are, t­rebue considerat printre cei mai *H,nî cunoscători ai comerţului no­­stru Rezumăm în cele ce urmează in­teresantul articol al d-lui Schoenfeld, regretlnd că lipsa de spaţii­ ne îm­piedică a ] publica deantrigul: * Cu declararea crizei balcanice, s’o fi pus în circulaţie tot felul de zvonuri asupra Romîniei. Adevărul e însă că starea noastră economi­că e departe de a fi neliniştitoare Cu toate că recolta n’a fost prea abundentă, totuşi am făcut circa 28 milioane hectolitri grîşi, Iată cu 3,1 milioane în anul trecut Preturile nu sunt, în medie mai rele ca în anul trecut, asa că îndată ce exportul de cereale va lua o înfăţişare nor­mala, vor sta la dispoziţie suficien­te mijloace băneşti împrejurări di­­ferite războiul italo-turc, vremea ploioasa care a întirziat stringerea recoltei, nesiguranţa asupra proble­mei Dardanelelor, au tulburat ex­portul normat foarte activ de obi­­ceiu în acest anotimp Prin aceasta multe milioane cari reprezintă con­travaloarea mărfurilor romi­neşti exportabile, lipsesc pieţei noastre Urmarea este scumpirea devizelor îndată ce lucrurile și spiritele se vor linişti, îndată ce convingerea va crește că Dardanelele nu vor fi închise.—şi timpul acesta nu e de­părtat, deoarece Poarta a permis trecerea prin Dardanele chiar și a vaselor grecești cu încărcătură ru­­sească,—îndată ce exportul va re­începe, agricultorii mari şi mici vor dispune de bani, vor urma an­­gajamentelor lor şi întreaga situa­­ţiune se va ameliora. * E deci o eroare -- continuă d. Schoenfeld—să se confunde starea Kominiei, cu cea a statelor balca­nice. Anul 1911 n'a fost din punct vedere agricol strălucit, n’a co­respuns nici aşteptărilor, dar se poate susţine cu certitudine că dacă in 1912 Rominia nu s'a îmbogăţit, ea nici n'a devenit mai săracă faţă de 1911. In afacerea pe care o con­duc — spune d Selieufeld — pot constata că nu se petrece nimic a­normal. Unii clienţi agricoli achită poliţele; alţii cer prelungiri scurte piuă işi vor putea vinde recolta; cei mai puţini cer prelimgiri piuă la primăvara sau vara viitoare şi a­­ceştia nu silit într'o proporţie mai mare decit în anii trecuţi. Ţăranii fac şi ei angajamentele lor, şi şi-au­ achitat datoriile triimţin­d chiar su­mele respective pun mandate poş­tale. Situaţia nu îndreptăţeşte deci la nelinişte — spune­a Sch­penfeld — dar adaogă că nu trebue ascuns fap­tul că atitudinea băncilor a dus la ultimele săptămîn­î la o restringere a activitate! comerciale Dacă a fi făcut bine sau rău­, nu e de discu­tat acum , insă evident că acei comercianţi mai slabi, cari si­nt re­duşi la creditul băncilor, trec acum prin momente foarte grele Pe cari desigur că mi le vor supravieţui Dar aceste elemente si aşa se pră­pădesc, ori de cite ori se deranjea­ză aparatul creditului Comerţul sănătos insă, care a supravieţuit crizelor din 1899, 1907, 1908 si 1909 a cîştigat în 1910 şi 1911 destul pentru a putea chiar suporta pa­gub­e şi susţine pe clienţii lor buni, cari nu dispun de mijloace lichide D. Schoenfeld continuind, arată că starea finanţelor statului e înflori­toare , ca scăderile de la Bursă sunt explicabile şi prin împrejurări şi prin speculaţiunea ce Ie-a precedat D-sa arată cum stau lucrurile cu cererea moratoriului şi aminteşte hotărirea Camerei de comerţ a Ca­pitalei în această privinţă şi în­chee astfel : „Suntem­ îndreptăţiţi să reclamăm încrederea Europei şi ar fi să pă­cătuim faţă de noi înşine dacă din cauza tulburărilor balcanice, ne-am schimba părerile în această direc­ţie“.­­ cauză de multe ori principiile nutri­tive rămin tot în carne. Cei ce doresc să ştie eu­, se pre­pară un bulion, să citească No. 10 de la 15 Octombrie al revistei „Higie­na", unde d. S. Capşa, şeful casei Gr. C­apşa publică un foarte interesant articol asupra acestei cestiuni. Revista „Higiena" crede că face o adevărată plăcere cititoarelor sale, anunţlind­u-se că şi-a asigurat o cola­borare aşa de preţioasă ca aceea a d-lui S. Capşa. CERUŢIASTAZI numărul festiv din ziarul 8 pagini, numeroase ilustraţii, articole de G- Galaction Tudor Arghezi, Ion Minulescu, Const. Notara P. Sturdza, Oreste, B. Nemţeanu, Em. Nicolau, M. Rusu, N. D. Cocea, etc. etc . BANI exemplarul INFORMATIUNI * , ®® Morning Post" află din Bucu­resti că guvernul român a hotărit să-şi menţte atitudinea de strictă neutralitate, cu toate atacurile fu­rioase ale opoziţiei care ii repro­şează cabinetului atitudinea sa pa­sivă in actualele împrejurări, aşa de grave pentru viitorul tuturor po­poarelor balcanice­„Times" vorbeşte de criza ministe­riala din from­i­ia, publicind ver­siunea că, după demisia Guvernulu­i, regele va însărcina pe­­ Maiorese­ii să consiliile un nou minister, in ca­re raz Camerele vor fi dizolvate si s­e vor face noul alegeri generale. Ziarul adaogă : „Se speră că această alegere va da sprijinul căre.i politicei pacifice a guvernului. Cifrele budgetului, cari s’au­ publi­cat de ministrul de finanţe, arată că Com­in­ia are un excedent de rețele de 110.200.000 lei. De mult n'a mai fost in tară un şir de splendide re­colte ca cele ale celor trei ani din urmă1­. Opera „Marioara“, al cărei libret este compus d­e regina Elisabeta a României, iar muzica de îl, inginer George C. Cosmovici, apreciatul nostru compozitor, se va juca în ziua de 16 (291 Decembrie în teatrul oră­şenesc d­in Cernăuţi. Se ştie că în această zi este ani­versarea naşterii reginei României. Ministerul de razboiu a decis a se trimite in fiecare an in străinătate cita patru ofiţeri din arma infante­riei pentru a se desăvîrşi în ramura technical armamentului portativ, a muniţiei şi a pulberăriilor respecti­Numerosul public select care a umplut erl cocheta said a cinemato­grafului „Lux" din str. Doamnei, n’a găsit decit cuvinte de laudă şi admiraţie pentru bogatul program ce se reprezintă şi care cu drept cuvint a fost premiat la expoziţia cinematografică din Paris. In afară ele acest grandios program, specta­torii vor putea admira o nouă serie de vederi interesante si de actuali­tate, luate in vederea războiului din Balcani precum: plecarea vo­luntarilor bulgari pe cimmil de răz­boi, defilarea armatei turcești in fata sultanului, Sultanul luindu-si rămas bun de la sokladî cari pleacă pe cimpul de razboiu, etc. D. dr. Mendonicii, prim-ajutor de primar al Capitalei, publică în revi­sta medicală „Higiena" care apare miine, 15 Octombrie un frumos şi in­teresant articol asupra congresului eugenie care s'a ţinut de curind la Londra. Consideraţiunile observaţiile pri­mului ajutor de primar asupra im­portantelor chestiuni desbătute în congres, sint de tot interesul şi asu­p-.ra lor atragem atenţiunea cititorilor noştri, atit metUci cît şî profesori. A"Ul trecut. muhe­a ț^'"^”"e °î dnmnişbare s'au d'stins prin cobi­­borarea lor inteligentă !ă .Cercul iul­­iraî femeni«“, s3© coi­m mineriţi doctori. Printru a reîncepe aceste distracţii culturale, toate membrele şi toate doamnele şi domnişoarele care do­resc o recreaţie înălţătoare sum­e­­teşte, sunt invitate să asiste la întru­­nirea de Duminică, orele 3 p. m. la „Căminul Romînesc", biserica Popa Rusu. Ziarul „Pester Lloyd" publică un foarte interesant articol asupra si­­tuatiunei noastre economice, pe ca­re la cerul d-lui Leon Schoenfeld­­directorul soc. anon. romina de co­merţ. D. Schoenfeld este prin competinta şi experienţa, d-sale, precum şi prin locul ce ocupă, de­sigur unul din cei mai buni cunoscători ai pieţei noas­tre. D-sa se pronunţă prin articolul citat în sensul că, situaţia noastră e­­conom­ică nu trebue să dea loc la ne­linişte şi mai ales nu trebue, să se facă o anomnie defavorabilă nouă, cu statele balcanice. V. Schoenfeld crede că lipsa momentană de mij­loace lichide ce se observă pe piața noastră, se explică prin stagnatiu­­nea exportului de cereale, care ne sustrage sume considerabile, ce a­­veatl să ne intre in cazul cînd expor­tul ar fi fost normal. „Adevfrtd" va publica un rezu­mat mai, detailat al articolului d-lui Sch­ocniela. Citit! in pag. IV-„ Luptele dela Circ. — Fi­nanţe şi Comerţ. Traducerile de acte din orice Um­bă, precum şi legalizările lor la mi­nistere şi consulate vi se fac la „In­formatorul", birou de informaţiuni administrative al ziarelor „Adevă­rul" şi „Dimineaţa". Trimeteţi actele In plic recoman­dat, alăturînd marcă pentru răspun­­se adresa d-lui B. SEPEANU, pala­tul „Adevărului", Bucureşti. La direcţiunea generală din servi­ciul sanitar, s'a făcut următoarele transferări de moaşe-D-na Maria P. Cristescu, de la cer­cul Or­lea, la cercul Grajdibadu,­­ locul d-neî Ecaterina D. Badbean, de­misionată. D-na Rozila Popovici, a fost numi­tă moaşă cl. 11-a, la cercul Olnea. D-na Victoria Mărgineanu, moaşi cl. I, la cercul Cîrlomăneştî, din jur. Tutova. D-na Elena Georgescu, moaşă c. l-a la cercul Topolog, din jud. Cons­tanta. La festivalul artistic şi literar al pu­blicistului R. NEMŢEANU, care ar loc astăseară, in sala Liedertafel, pe lingă persoanele anunţate, vor mai da binevoitorul lor concurs, excelent," primadonă d-na CODRESCU, care va fi acompaniată la clavir de talen­tata pianistă d-ra HENRIETTE LEI­STER, precum şi poetul MIHAI CO­­DREANU, de la Iaşi şi d. MIHALE­­SCU, talentatul artist al Teatrului Naţional din Capitală. E de prevăzut că succesul acestui festival va întrece toate aşteptările. Bulionul este o mîncare excelent? Căci !­ foarte n­utritivă şi, în reel­­imp uşor’T’a si cât se pne­e Ier digestibulă. Pentru omul Sănătos du­­h­omil e un achnirabil aperitiv, iar pentru convalescenţi un minunat re­confortant. Nu toate gospodinele însă ştiiu sa prepare un bulion, şi din ’această Grecia numește un guvernator pentru Creta 'Atena, 12 Octombrie. — Fosta­ președinte de consoliu Dragumis a fost numit guvernator general al Cretei, unde a și sosit.­­ Inctabilare între adventişti şi preoţi la Ploeşti PLOEŞTI, 13 Octombrie.­­ Aseară pe la orele 8, cetăţenii ploeşteni au a­­sistat la un enorm scandal, petrecut în centrul oraşului, între preoţi şi membri ai sectei religioase adventiste. Iată cum sau petrecut lucrurile: Adventiştii anunţaseră pentru asea­ră Vineri, o conferinţă In sala teatru­lui „Cooperativa", conferinţă relativă la credinţa ce ei propovăduesc. Preoţii din oraş, văzind un pericol pentru biserică In ţinerea unei aseme­nea conferinţe, au hotărit să o împie­dice In acest scop, preotul Ştefan Ior­­dăn­escu, protoereul judeţului, a făcut ntervenţie pe lungă d prefect Luca Elefterescu ca să ia măsuri de a se dizolva conferinţa anunţată de ad­ventişti. " D prefect Elefterescu, căruia i se semnalase că se va inttmpla scandal, pentru a evita aceasta, a dat ordine In consecinţă poliţiei. Aseară ari sosit în oraş d-nii Pau- Iini şi Dumitrescu, conducători ai secţiei adventiste, dar aci am aflat că poliţia interzisese ţinerea conferin­ţei,­in sala teatrului „Cooperativa". Preoţi, cântăreţi, paracliseri, etc., eraii adunaţi cu topi in piaţa U­­nirei­, înarmaţi cu bastoane şi aş­­teptaui să vadă toate mişcările adven­tiştilor. Turreg aparatul poliţienesc, în frunte cu d. poliţai­a Teodorescu, e­­ra concentrat în piaţă, veghiind la menţinerea ordinul Adventiştii văzindu-se în neputinţă de a ţine conferinţa în sa la „Coope­rativa", au hotărit să se adune în sala societăţei germane de pe strada Anastase Panu. Poliţia a prins de veste despre intenţiunea adventiştilor de a ţine conferinţa în sala germană. Şi atunci d. C. Mandragiu, şeful siguranţei, a sfătuit pe cei doi conducători , Pau­lara şi Dumitrescu, să renunţe la i­­deia aceasta, căci contrariu se va in­­timpla scandal. Adventiştii au ascultat şi au­ por­nit s­pre piaţă. Aci, au fost intîmpi­­nali de preoţi şi dascăli. Nişte ţă­rani adventişti, manifestlndu-şî in­dignarea împotriva neajunsurilor ce li se făcuse, au început să citeze ca­pitole d­in scriptură. La auzul acestora, preoţii şi înso­­ţi­torii lor­ au tăbărît asupra adven­tiştilor şi au început să-i bată. Mă­celarii au intervenit şi ei în favoarea preoţilor şi năpustindu-se asupra ad­­ventiştilor, a îi început să-i lovească îngrozitor. Adventiştii înspăimintatî, a fi început să se ascundă pe unde puteau. Din piaţă, adventiştii au pornit la sediul­­lor de pe calea Romană Aco­lo. insă, au fost întîmpinaţi de un alt grup de preoţi şi cintăreţi, cari i.au luat din nofi la bătae. Aci scanda­lul s’a sfîrşit, prin împrăştiarea mul­ţime!. Iată un spectacol care, ce e d­rep­­tu­l, va contribui foarte mult la pre­stigiul preoţime! noastre! ADEVĂRUL . ___ _ Mişcarea în armată Următoarea mişcare s’a mai făcut în armată: / Mutări de ofițer! Inferiori In arma in­­fanteriei Căpitanii; Paul Ionesscu, din mi-, nisterul de razboiu (serviciul perso­nalului), la marele stat major; Flo­­rescu B. Ion, dela marele stat major, la inspectoratul general al armatei; Panait Bănăţeanu, din reg. 9 călă­raşi, la ministerul de rǎzboiu. (ser­viciul personalului); Mitescu Mihail, din reg. 5 călăraşi, în reg. 2 roşiori şi Marinescu C., din reg. 8 roşiori, în­ reg 5 călăraşi Locot. In rezervă Cîmpineanu Şte­fan, din reg. 1 roşiori, a fost înain­tat la gradul da căpitan în rezervă și repartizat la regimentul 2 călă­raşi. Inaintrărî la gradul de maior in arma cavaleriei Căpitanii : Basarabescu Alexandru, din reg .5 călăraşi, in reg. 6 roşiori şi Negruzi Leon,­­’din reg. 7 roşiori „Cuza Vodă", în același regiment. * . ' ' 1' Moartea subită din str. Foişor In strada Foişor No. 11, a fost gă­sit mort In camera sa parlagiul I­dorache Vaicu, în etate de 60 de ani. El era căzut lingă pat și avea o ra­nă la mîna stingă. Cadavrul nenorocitului parlagiu, a fost dus la institutul medico-legal unde, răcindu-se autopsia, sa con­statat că nenorocitul parlagul era mort de citeva zile. P­oile torenţiale din Prahova PLOEŞTI. 13 Octombrie. — Astă noapte, ploi torenţiali au început să cadă în oraş şi judeţ. Cantita­tea de apă este enormă. In cursul zilei, ploile continuă. Sunt iarăş temeri de inundaţii. Ploile acestea, sunt vătămătoare în general. — Stavăr. Regina apelor minerale Apa de Vichy trebuia să ajungă în orice caz în fruntea apelor minera­le ; la aleger, prin calitățile incom­parabile ale izvoarelor sale : Céles­­tins, Hopital, Grande Grille ; la ve­chime, fiindcă doamna de Sévigné numea deja aceste izvoare „Nimfe vindecătoare". In adevăr, sínt vin­decătoare pentru gutoşi, diabetici și dispeptici. Dar din cauza succeselor lor aceste izvoare sínt deseori imi­tate, de aceea cînd cerem apă de Vichy trebue să numim și izvorul : Vichy Céle­stins, Vichy Kopttal, Vichy Grande Grille și să observăm pe gîtul sticlei cercul albastru cu Vichy Etat inf­rimat ca garanţie de autenticitate- Se găseşte în sticle mari şi mici la toate restaurantele, magazinele şi coloniale, Droguerit şi Farmacii. 1 CINEMA LUX STR. DOAMNEI 5 Cel ui cochet și elegeu­. Cel ui Weile aer si— Vieltat de elita Cipnaiei -Sâmbătă 13 Octombrie 1912 IInaugurarea Primului Film de Artă al Casei­ Pathé Prére*, pentru sezonul art­stic 1912. I Pus în scenă cu mare lux de regisorii Come­diei Franceze și juoat de cei mai mari artişti ai Franţei. P­uterea Dragostei Dramă socială in 2 mari acte, 1200 metri şi 120 tablouri Mulţimea de spectatori au putut cons­­tata că cu drept cuvânt, această dramă a obţinut cel dintâi premiu la marele concurs cinematografic din Paris. UN BUN ŢINTAŞ Comedie excentrică de mult humor. Cel mai mare succes al iubitului comb' Deed. In afară de acest grandios program: Războiul in Balcani Plecarea voluntarilor bulgari pe câmpul de război. — Defilarea infanteriei şi cavaleriei turce in faţa Sultanului, înaintea plecărei la război.— Sultanul salutând armata la gară in momentul plecărei la război etc. etc. Reprezentaţii orare Începând dela ora 3 p. m.­­ Creţuri populare — 1903 recolta viilor din ăst an, si recolta viilor din anul viitor Timpul ploios şi rece ce a domnit a sfîrşitul vereî şi la începutul toam­­nei, a cauzat pagube însemnate pod­gorenilor. Pe deoparte din cauza u­­mezeleî, s’au dezvoltat mult diferite­­e ciuperci, dușmane ale viticultoril­or, pe de altă parte maturitatea strugurilor a fost nefavorabil influen­­țată, iar rodul supus stricăciunii din auza ploilor. As­fel Lin­d, după chel­­neli și munci intensive, podgorenii­oştri se găsesc astăzi într’o situaţie ,rea şi vor trebui să chibzuiască cum să îndrepte răul. Ei vor trebui să aibă, în primul m­od înt vedere faptul că timpul ne­favorabil, din acest an, a avut o în­­rîurire nefavorabilă, asupra rodului de acum şi cel din anul viitor, căci în multe părţi lemnul nu a aiurit maturitate. Astfel fiind se impune ajutorarea vegetaţiei anului viitor, prin îngrăşarea pămintului, care va maî avea avantajul de a spori pro­­ducţiunea anilor următori, coruperi sind astfel pagubele suferite acum. Recurgindi la Îngrăşăminte chimice podgorenii vor putea să-şi mărească rodul si sâ-şi asigure coacerea lem­nului. Biroul de information­ agricole, Bucureşti, bulevardul Elisabeta No. 18, va da in aceas­ă privinţă tuturor pod­gorenilor sfaturile sale, punindu­­le la dispoziţie in mod gratuit bro­şura relativă la îngrăşarea viilor. De asemenea este dispus in anumita re­giuni. să Întreprindă experienţe cu îngrăşăminte chimice la vii. _ 13 |

Next