Adevěrul, noiembrie 1912 (Anul 25, nr. 8313-8342)
1912-11-26 / nr. 8338
.Luni *8 1912 VIAŢA BUCUREŞTEANA Era în matined trupa de sub conducerea d-reî Henriette Poggers, Care a avut atît, de mare succes la teatrul Leon Popescu, ne-a dat ultima reprezentaţie de adio cu piesa lui H. Kistemaekers, „La Flambée“. Sala teatrului Lyric, arhiplină, a aplaudat mult pe distinşii artişti, regretted că ne-au părăsit atât de repede. Recunosc în sală: d-na Ioan Odobescu, d-na şi d-rele general Th. Gheorghiu, d-na şi d-ra Alice Eftimiu, d-na şi d-rele Pilide, d. şi d-na Naumescu, d. şi d-na N. Petrescu, d-ra Urbeanu, d. şi d-na D. Bérlesen, d. şi d-na D. Matak, d-na Piantini, d-na Simons, d-ra general Rădulescu, d. şi d-na căpitan Prodan, d-na și d-ra N. Popp, d-nele Zentler, etc. D-nii Radu Fălcoianu, Ştefan FSUcoianu, Cesar Parthenie, Corneliu Moldoveanu, Mircea Lerca, Serje Iecca, Jean Vlădoianu, etc. ASALTUL DE ARME DE LA ATENEU Aseară a avut loc in faţa unui public numeros şi select, un asalt de arme la care au luat parte profesionişti şi amatori străini şi romînî. In distinsul public am remarcat: Baronul şi baroneasa Fascioti, d. şi d-na Constantin Vernescu, d. şi d-na maior Zici Cantacuzino, generalul şi d-na Aslan, d-na Zoe Canibal, d-ra Alexandra Fălcoianu, d. şi d-na George Racovitză, d. şi d-na Jean Sturdza, d-na şi d. căpitan Aslan, d. şi d-na Petre Ciorănescu, d-na Urescu, d. şi d-ne Vasile M. Cantacuzino, d. §5 d-na Jean Chrisovelony, locot. şi d-na Gregorie Odobescu, etc. D-nii C. Costescu-Comăneanu, contele Jejacevitz, N. Rosetta, căp. Moruzzi, contele Kamerana, Ghika, Gr. Filiipescu, Th. Bădărău, Simonide, Mircea Lecca, D. Cesianu Dimoiu, Boerescu, Bernard, Marcel Rastake, Const. Fundăteanu, Ulrinovsky, V. Vrana, D. Chrissovelony, etc. ——..út....ia,, ”■» •" Don Pedro Şedinţa clubului social-democrat Şedinţa de aseară a clubului social-democrat din Capitală a fost prezidată de d. I. Spătaru, care a vorbit despre chestiunile la ordinea zilei. Deasemenî s’a ocupat de Caragiale, viaţa şi opera lui şi a făcut o biografie a marelui defunct, arătînd calităţile lui şi importanţa activităţei sale pe tărîmul literature! romîneşti. D-niî Ilie Moscovici şi dr. C. Hacovski au vorbit apoi despre socializmul ştiinţific. Şedinţa s’a terminat la orele îl şi jumătate. ___ Ca mai mare fabrica din lame de plugari ca aburi PLUGURILE ORIGINALE „FOWLER“ — Neajunse de nici o imitaţiune — în Munca zilnică, Durabilitate şi Economie, recunoscute de elita marilor agricultori din toată lumea ca cele mai bune sub orice împrejurări. Cari au obţinut PESTE 1 50 DE PIERNNI ÎNTAÎ şi singurele cari din toate sistemele cu cablu au obţinut — GRAND PLUX şi MEDALIA de AUR — La Expoziţia Universală din Bruxelles 1910 şi Grand Prix la Expoz. internaţională din Turin 1911 Peste 13.000 maşine „FOWLER“ vândute L toată lumea In capul cmîtureî cu aburi în ROMANIA sa află: id. dom. Cor. a Casei Regale cu 7 pluguri „Fowler" Exc. la G. Gr.. Crnticuzino cu Casa Principilor Știrbei cu Principele C. J. Noutzo cu Casa Marghitovian-Foreehide cu Jhuisterul Agriculture! cu D-na El. Mevrouz Khan ea fy Exc. Sa P. P. Carp eu fi a!j. mari proprietari in total ca. 90 plugari cu aburi .Originale „ o’Siler“ care au fost puse în funcţiune personal de D-l JULIUS SAXONing,îner specialist şi repessentant general al Domnilor JOHN FOWLER & Comu-BUCURESTI.—Strada Armaşului No. 6. H. B. Maşinele noastre „COMPOUND“ au tobe mărite fiecare, cu câte 150 metri cabla, sunt special construite pentru ardere de paie, lemne și ^txbunl și la cerere le furnizăm și on inft .lațiune patetată de supra încălzire (Lielssdampf). SirofinRodi^ ---- ieste de un efect curativ sigur la Catare.Tusea convulsivă. Astma dips Influență. ^ 15îroiin~Rache"acrește cu totul bcaigfs ptSminiSor incipiente. Gustul plăcut și influiența ce exercită asupra poftei de 1 gusta care, dă putința un&t Gtt/v mat^ en* delungate cu Sirohn "Roche", h'BCiHB& organelor respiratorii se tratează ș ,, cu succes cu Stroin Zlacke“. De aceia s fiecare casă trebuie sa fie prevăzută cu ' see st remediu recunoscuții încetat. Benode de Teatru &PhI3'Nl lICE DE PIIULIC, PE SIJMBF r cu sl f..ră mâner. I«nt«isle osie mai fine se gisssc ia OCITLAM1UM §tr. Doamnei 2V ;Îe§I fiisti ittiis în orece imbi••• și legalizarea lor oficială die către ministere şi consulate vi s© poate face în modul cel mai prompt de către „INFORMATORUL“ Birou ii iniGfaiijii iSiiîhis al ziarelor A11EVERUL şi DIMINEAŢA Director: B. PEPEANU, licenţiat în drept bUCUREŞTI. No. 11, Strada S item dar, No. 11, s* m 1 Cei din provincie vor trimit© actele sub plic recomandat pe adresa Biroului; cei din Capitalii se vor adresa d-lui B. Sepeanu la birou, orele 9—1© a» n. şi p. na. t S© garantează discretion©» absolută a afacerilor încredinţate« !!! IMPORTANT!!! pentru proprietarii de Automobite Cine are trebuinţă de şoferi ' capabili şi conştiincioşi să fee ad.es.exe cm încredere biu- 1 omului nostru, asemenea cine «aorte a vinde automobilul. XalofCB 31/60. 1. feilten s I tai?! Strada. REGALA No 10 JBRAÎLA 5 Si '. Regală La 36 Noembrie se va deschide * lABELE HOTEL * High - Life | In centrul oraşului in apropie- ° Tt de toate autorităţile publice şi comerciale.— Non construit cupă toata cerinţele moderne puţind rivalis» cu cele mai moderne hoteluri din străinătate. Unicul hotel cu instalaţii de:talurier, electricitate, băi, parchet, telefon. —Preţurile vor fi moderate —• A' trerrenoi:Of»,«s fiavid » îi® . PROVINCIE Beheistri prin corespondenţă se pot procura cerând gratis „Ins irneţ umile peniţa cu oricine să-şi dea seamă dacă are neme de ochelari, şi CATALOGUL ILUSTRAT de la ir.Iii ?» jDo, Me, Mi Cea mai bună metodă de piano, sin*gura după care copii învaţă cu uşurinţă. Preţul 3,75, în provincie franco ei 425. . . Adresaţi comandele la Mgazinu EAN FEDER Bucure li [oclimare ilieni 12 m. vn 35 hi. DE IdlGlMâT A se adresa la ziar. Dr. E. Uscatu Specializat la Berlin şi Paria în Bii de Piele, Sifilitice ş Genitoaro are Analiza singeluî pentru sifilis. Injecţii cu 606. Bd. Elisabeta 8. Vara la Călimăneşti Conanltaţiuni fie la 3—6 Telefon 10 TI BANCA ŞI SCHIMB M. FUELS Bacureşti, Str. Lipscani fie K ! col fala! Dacia Romania prăvălii Da. 1, la col Cursul pe ziua de 25 Noentbre Vând I bitul „Ocelarium“ — min — nsî 27, București •..vârsta şî amănunte ml erei ochdor. S ii ii itiiul Comerțului 10 pluguri „Fowler“ 5 pluguri „Fowler* 4 pluguri „Fowler* 4 pluguri „Fowler* 3 pluguri „Fowler“ 2 pluguri „Fowler“ 1 plug „Fowler“ int? amurt. 1905 ran Renta internă (Olig. Com, lasarssîl „ jad. țiiananali »* »» » V Bonuri rurale Ser. func. rur. * • ® _ • . urb. B. , . , Iași Ac.R.Naționali „ „ Agricolă „ „ Către Som. „ B-ca Roman. Cor. val. austr. Măr. germane jj Ban. franceze j; —„ italiene » rubl. niîrîii ! 4/ 4) 4SI •7/,V Cu na pir 90 75 92- 87 101 93 50 99! — 99- 902. 97 50 132 50 50 530. 15851 660! _ 107 '126! -T1.3 0 1001— 912 . 92 5 88 - 101. 94 89 5 99 3 81 98 94 5100- 540 1600 680 108 1) 1281- 10 5 101 275; valoarea ştiinței militare a carnavalului de artilerie și de valoarea materialuluî de artilerie introdus în armata noastră. La sfîrșit, bătrînul divizionar începe a cuvînta, cald, liniştit şi simţit, însoţit de gesturi largi. „Domnilor, orice tun am avea în nîna noastră şi a soldaţilor noştri, cel mai bun din lume, mînuit de harnici şi iscusiţi tunari, zadarnic, iacă nu avem inimă. Infanteristul cu cea mai bună puşcă, tunarul cu cel mai bun tun, nu valorează nimic dacă nu vor avea acea inimă caldă şi înflăcărată, care să-î îndemne la fapte vitejeşti. Iată ce ne trebue nouă, pe lingă arme moderne: inimă, şi iar inimă!“ Astăzi, maî mult ca oricînd, reese adevărul cuvîntuluî bătrînului divizionar, din care tragem dictonul: Puşti, tunuri — tare bine, — dar multă inimă, mai presus de toate ! W. D. —. ___--------------------------------------- — stat sau altul şi la persoane cu cunoştinţe agricole, care nu vor putea fi cuprinse în cercul restrins al membrilor prevăzuţi prin lege trebue să ne gîndim a găsi o soluţie pentru a primi — în cercul nostru un numar_ cît mai mare de asemenea elemente. Propune apei a se fixa o cotizaţie de 60 lei anul de fiecare membru, pentru plata personalului ce va servi societatea. D. BALACEANU. — Se întreabă cam vor fi raporturile societăţei naţionale de agricultură faţă de sindicatele agricole D. MINISTRU FILIPESCU. — Societatea naţională de agricultură va fi în fi cea mai desăvîrşită armonie— nu numai cu sindicatele agricole—dar şi cu orice altă societate agricolă, scopul societăţei fiind de a împinge la propăşire — primi orice mijloace — toate instituţiunile cu caracter agricol cultural şi ştiinţific din Romînia. 4. Şedinţa s’a sfîrşit la orele 6 şi jum. seara — anunţîndu-se cea viitoare pentru Sîmbătă ora 4 d a. Missiîiu, Agitaţia greviştilor de la „Vulcan“ ABUZURILE "POLIŢIŞTILOR ŞI JANDARMILOR — AUDIENŢA GREVIŞTILOR LA D. CAPITANEANU. Am relatat în ultimele zile nemulţumirile provocate printre greviştii de la fabrica de metalurgie „Vulcan" din Capitală, din cauză că poliţia, secondată de jandarmi, se dedă le abuzuri împotriva lucrătorilor. In acest sens s’a ţinut un meeting Vineri seara la Dacia. Eri dimineaţa scenele cari provoacă această agitaţie s’afi repetat. Poliţiştii din partea locului, între cari se remarcă mai ales un subcomisar Palade, procedează astfel, îincît au adus la exasperare pe grevişti Astfel poliţiştii utilizează pe jandarmi cu cari se duc pe la casele lucrătorilor şi îi ridică cu forţa spre a’î determina să intre în fabrică. Cazurî numeroase din acestea s'au întîmplat în ultimele zile. Lucrătorii cari au fost introduşi cu forţa în fabrică, au lucrat pînă seară, iar a doua zi reveneaţi în rîndurile greviştilor, solidarizîndu-se cu dinşii. Faptele de mai sus au fost aduse la cunoştinţa şefilor poliţiei Capitalei, cari au promis că va lua măsuri categorice împotriva poliţiştilor vinovaţi, fără însă ca situaţia să se fi schimbat. Aduşi la disperare greviştii s’at plîns telegrafic ministerului de interne. Erî dimineaţă o deputaţiune a greviştilor s’a prezentat la ministere, de interne şi industrie şi comer spre a se plînge celui dintîî de abuzurile poliţiştilor şi celui de al doilea de faptul că Casa Centrală a meseriilor este prea părtinitoare şi procedează în defavoarea lucrătorilor. Din cauză însă că erî dimineaţă s’a ţinut consiliu de miniştri la Palat, audienţele solicitate de lucrător au trebuit să fie contramandate. După amiazi, deputaţiunea gnviştilor s’a prezentat la ministerul de interne d-lui Căpităneanu, secretar general al acestui departament, şi i-a îl expus faptele. D. Căpităneanu a promis că se va face o anchetă. Erî dimineaţă şi după amiazi grevişti au ţinut întruniri, în sala sindicatelor. Greva continuă cu aceeaşi energică perzistenţă din partea ambele părţi. In convorbirile «te au avat erî ci fruntaşii greviştilor dala „Vulcan" .I ne-au comunicat că tovarăşii lor sint foarte surescitaţi. Dacă poliţiştii mi-şi vor tempera atitudinea faţă de ţirenişti, ei sint hotărîţi ca miide Luni dim., la reluarea lucrului la fabrica „Vulcan“, să-şî apere prin leat© mijloacele posibile, drepturile lor. — A. Erî la orele 5 şi jum. după amiazî a avut loc la ministerul de domenii adunarea constitutivă a noueî societăţi naţionale de. agricultură. * înainte de a intra în dezbaterile adunăreî, facem aci un mic istoric al acestei societăţi. încă din anul 1897, ministru al domeniilor fiind regretatul P. S. Aurelian, s’a înfiinţat, prin legea din 14 Martie, societatea naţională de agricultură din Romînia şi a comiţiilor agricole. Din diferite împrejurări însă, societatea nu a putut exista de fapt pînă în anul acesta. Se crede că una din cauzele care au contribuit ca această societate să nu ia la timp fiinţă, a fost și cheltuiala ce necesita acest lucru: conform art. 9 din lege se cerea cel puţin suma de 100.000 lei pentru întîmpinarea trebuinţelor acestei societăţi. Mişcarea agricolă însă observata in ţară în timpul din urmă, a determinat ca legea votată ln anul 1897 să nu rămîe literă moartă; a determinat ca societatea să ia fiinţă, ca o necesitate a timpului. D. ministru N. Filipescu, animat de dorinţa ’de a da ţărei o instituţie cu caracter agricol şi economic de cea maî mare importanţă, a căutat să dea fiinţă soietăţeî de care am vorbit, organizînd’o şi acordîndu’i un prim fond de 150.000 lei. FUNCŢIONAREA SOCIETĂŢEI Legea prevede 3 categorii de membri: a) un număr de 60 membri titulari aleşi pe viaţă; b) 120 de membri corespondenţi; c) 40 membri onorifici şi încă 80 membri corespondenţi străini. Societate funcţionează cu mijlocirea unui biroui compus dintr’un preşedinte, doi vice-preşedinţi, doi secretari de şedinţă şi un secretar general.. Societatea va cuprinde mai multe secţiuni a căror număr va fi determinat de regulament.. Chestiunile agricole speciale vor fi date în studiu acestor secţiuni. Se vor discuta chestiuni privitoare la dezvoltarea agricultural naţionale şi industriei agricole. Legea mai înfiinţează in fiecare judeţ al ţarei cite un comiţiu agricol. La începutul fiecărei regiuni legislative, se va distribui membrilor parlamentului dări de seamă asupra activităţeî societăţei naţionale degricultură cît şi a comiţiilor agrcole. Lucrările societăţei naţionale se vor publica regulat în analele societâţei. MEMBRII SOCIETĂŢII S’au numit membrii titulari ai acestei societăţi, aceasta în urma recomandărei ministrului şi aprobarei consiliului de miniştri, d-nii: G. Cantacuzino, D. Apostelu, Barbure, de Wesenbeck, Mircea Bădărău, Emil Brăescu, general Bâicoianu, G. Balș C. Bălăceanu, D. Marinescu-Bragadim, C. Brîncoveanu, Emanoil Biăescu, Petre Bălteanu, Nîstor Cincităl, Cantacuzino-Pașcanî, C. Caracas C. Adam-Anastasie, Al. Ciurcu, Horia Cîrlova, C. Colibășeanu, I. Crisoveleni, Const. Cociaş, D. Darvari,. Dales, D. V. Dumitru, C. Enăşescu ,T. Fleva, I. Gheorghiade, I. C. Grânişteanu, C. Garoflid, G. Giani, Pau Greceanu, D. Greceanu, N. Ghica-Comăneştî, C. Hiott, G. Dobre Ionescu Z. Ionescu, Emil Juvara, Mihhail Ionescu, G. Lucassievicî, I. Lahovary căpitan Crupertschi, D. D. Maican II. T. Manolescu, I. Niculescu-Sighieanu, C. Prejbeanu, C. Pătraşcu, G C. Petcu, I. Petrescu, C. Pariano, I Rădulescu, Leon Popescu, N. Bacotă, Mircea Solacolu, C. Suţu, Al. Săucescu, G. Ştirbey, D. Seceleanu, P. Teodoru şi Goguleţ Vărvoreanu. Şedinţa de oun CUVINTARILE ŢINUTE După cum am arătat la început ori a avut loc prima şedinţă a sustisei societăţi. Erau faţă patruzeci şi trei de membrii. Prezidează d. ministru N. FILIPPESCU. Deschizînd şedinţa, d. ministru zic că nu este nevoe ne a mai accenua asupra importanţei societăţei de aţă. Legea din anul 1897, lege de contituire a societăţei naţionale de agricultură, găsind-o cu totul folosioare— eu n’am căutat decît să latt fiinţă societăţei. Nu ţin să mi se atribue nici un merit: înfiinţând societatea am alecat pur şi simplu o lege cu totul de folos. Depinde de divid-ter membri şi depinde de membri ce se vor alege în viiitor, ca societatea să dea roadele aşteptate. Sper că veţi da tot concursul dv. întru ajungerea marelui scop urmărit de societatea naţională de agricultură, propăşirea cît mai mult a egriCUlt;*ref şi ridicarea ţăranului român. D. C. COCIAŞ.— Aduce în numele aipicultorilor, mulţumiri d-lui ministru Filipescu, care a avut fericita idee de a da făptuire actualei socieăţi—a căreia limfl s’a sianţit adine în agricultura ţărei. Asigurăm pe d. ministru că vom da tot concursul nostru unei societăți rare reprezintă interesele cele mai vitale ale Romîniei. U. A. IsAULLOLI. — Regretă că împrejurările fac ca tocmai d. minisru N. Filipescu să nu facă parte diin societate. Dacă demnitatea înaltă ce ocupă astăzi l’a împiedicat d’a figura printre membrii fonniatori ai acestei societăți—să sperăm că d-sa va rămîne între noi atunci cînd nu va mai fi ministru.: * Mai mulţi membrii din societate oferă demisiunile lor pentru a provoca o vacanţă și a face un loc de membru titular d-lui N. Filipescu. D. dr. GIANI.— Declară că demisionează pentru a fi ales în locul d-sale d. ministru N. Filipescu. Alegerea se face în aplauze generale. D. COLIBAŞEANU. — Mulţumeşte d-lui dr. Giani, care a înlesnit intrarea Tluî N. Filipescu, ca membru titular în societate. D. ministru N. FILIPESCU. — Mulţumeşte de onoarea ce i s’a făcut d’a fi ales în societate. Zice că dacă societatea s’a adresat la început la marii proprietari, aceasta nu însemnează că va exclude pe micii proprietari, sau pe ţărani. Avem o îndatorire deosebită d’a ne ocupa de ţăranul nostru şi o vom face. Maî departe, d-sa cere a se alege biroul societăţei—accentuînd că cei aleşi, nu se vor bucura de o onoare deosebită de a celorlalţi. Cei aleşi însă vor avea o sarcină şi o răspundere morală mult mai grea. * Procedîndu-se la alegerea biurouluî, sînt aleşi cu unanimitate din: N. Fiţipescu, G. Lucasievici, G. Garoflid, Al. Săulescu, C. Colibăşanu, Al. Ciurcu, C. Cociaş, I. Petrescu, Paul Greceanu şi I. Rădulescu. Conform propunerea dlui ministru N. Filipescu, societatea alege ca membrii corespondenţi pe d-nii G Nicoleanu, directorul agriculturei din ministerul de domenii şi dr. Giani.A D. ministru N. FILIPESCU.— Exprimă dorinţa, care se aprobă de toţi, ca societatea să se întrunească regulat odată pe săptămână. Sîmbătă la orele 4 d. a. la ministerul di domenii. In ceea ce priveşte însă adunarea generală a societăţei pînă la procurarea unui local propriu, se va face la sediul uniune! sindicatelor agricole, aceasta conform invitaţie dluî N. Seceleanu, preşedintele Uniuneî. D. G. IONESCU. — Exprimă dorinţa ca să se facă—cît mai neîntîrziat posibil, un program pentu secţiile ce urmează a se înfiinţa. D. AL. CIURCU. — Arată că am din preocupările principale ale biroului va fi şi chestiunea programului secţiilor. D. ministru N. FILIPESCU .In afară de programul secţiilor, societatea va propune o serie întreag de lucrări de actualitate şi, ca ma de seamă, chestiunea selecţionări cerealelor. Dacă am putea să ajungem cit mai curînd a perfecţion societăţile noastre,, prin sporirea producţiunei cu cel mult un hecto litru la pogon, atunci ţara tot rea- ar cîştiga foarte mult. Chestiunea aceasta trebue să intereseze—în primul rînd, societate noastră. In legătură cu aceasta, a-s zice că, deşi avem persoane competinte în ţară, totuşi am cîştiga foarte mult dacă am aduce din străintate un specialist, cum ar fi d. Nisolen (directorul staţiunii agronmice de la Schwalen din Suedia) , altul de aceiaşi specialitate. Specialistul străin ne va da îndrumare necesară: tinerii noştri nu au ace practică îndelungată pentru a sesiza, la prima vedere, tipuriledel care trebue să plecăm. Mai departe d-sa zice că, societatea, avînd trebuinţă să recurgă, pentru un Cristofor Columb Descoperirea Americeî a amit o influenţă covârşitoare asupra progresului omenireî ; ea a fost hotărîtoare pentru mersul civilizaţiei. Au fost războae mari şi revoluţii zguduitoare, dar nimic nu poate fi comparat cu descoperirea lui Christofor Columb. Expediţia lui Columb din 1492 a avut urmări cari întrec cu mult orice din evenimentele mari din istoria omenire. Expediţia lui Columb făcuse să ia naştere o lume nouă , o lume care numai în 400 de ani avea să se ridice prin muncă şi zbucium fără pereche, acolo unde continentul nostru a ajuns după mii de ani de frămîntări. Aceşti 400 de ani de viaţă a noului continent sînt cei mai bogaţi şi în acelaşi timp cei mai plini de interes din anii glorioşi ai omenire!. Fiecare din aceşti 400 de ani reprezintă un pas gigantic făcut pe tărîrmul propăşire! generale. Lumea întreagă va fi atrasă de această înlănţuire minunată a faptelor de propăşire umană. Incepind cu cel maturn şi sfîrşind cu tineretul setos de cultură, toţi vor găsi în istoria Americeî, izvorul nesecat de cunoştinţî, cari se revarsă ca o binefacere asupra tuturor. V Christofor Columb, film grandios, lung de 4000 de metri, şi avînd 1000 de tablouri, este cea maî desăvîrşită operă cinematografică. Lucrarea aceasta care a costat 3 ani de muncă continuă şi jumătate de milion charttie, cuprinde toată dezvoltarea Americeî, începînd cu expediţia marelui descoperitor şi sfîrşind cu viaţa Americeî în zilele noastre. Viaţa intimă din America de odinioară şi acum, dau filmului şi mai multă strălucire şi farmec. Totul trăieşte în acest film : oamenii de-acum 4 secole ca şi oamenii de acum. Filmul grandios şi neîntrecut ,Christofor Columb“, se va reprezenta cu începere de mîine. Luni 26 Noembrie cor., la teatrul Bulevard din faţa băilor Eforiei, de două ori zilnic , la 4 şi luni, ziua şi la 9 seara. Un om aşteptat Directorul companiei lirice din care face parte Leonard, Maximilan, Carussy, Ciucurette, Florica Christoforeanu, Elena Teodorescu, Elene Jippa-Apateanu, Florica Florescu, Marioara Cinscky, Jenny Metaxa etc. etc. este desigur în momentul de faţă omul cel mai aşteptat de Bucureşteni. După mari izbânzi la Iaşi, Brăila Galaţi, Craiova, compania lirică de sub conducerea d-sale soseşte la 11 Decembrie în Capitală şi în seara de 14 Decembrie începe stagiunea sa de iarnă la teatrul I.eon Popescu. In Unii Asupra constituire! birourilor p®. lamentare va avea loc azi un schimb de vederi în consiliul de miniştri. La Cameră e desemnat pentru preşedinţie d. C. Cantacuzino Paşcanu, iar ca vice-preşedinte d-nii Thoma Cămărăşescu şi Barbu Păltineanu din partea democraţilor, iar d-nii D. Greceanu şî M. Vlădescu, din partea conservatorilor. In unele cercuri conservatoare se pretinde însă sacrificarea d-lui Vlădescu. La Senat e desemnat ca preşedinte d. George Cantacuzino, iar ca vice-preşedinte d-nii Nicu Economii şi Pavel Brătăşanu, din partea democraţilor. D. dr. Istrati fiind prea ocupat a declinat onoarea de a candida la vicepreşedintie. Din partea conservatorilor n’a fi fost încă desemnat cei doi vicepreşedinţi. Zilele acestea se va face numirea doi inspectori administrativi. E vorba de transferarea d-lui Petre Sfetescu, prefect de Tulcea, la Prahova. D. Caton Lecca, fost prefect al Capitalei, s’a înscris In partidul cons.democrat. D. doctor Parhon a fost recomandat de universitatea din Iași ca profesor la catedra de boli mintale la facultatea de medicină din Iaşi Universitatea din Iaşi a admis transferarea la Bucureşti a d-lui dr Ionescu, profesor de farmacologie la Iaşi. Universitatea de Iaşi a admis transferarea d-lui profesor Petru Misir la catedra de drept internaţional privat la facultatea juridică din Capitală. D-ra Adela Măciucescu a fost numită profesoară suplinitoare de limba franceză la şcoala profesională din R.Sărat In locul d-nei Anghal, aflată In concediu. D-na Eufrosina Velcescu ajutoare de maestră la şcoala profesională No. 2, a fost transferată la gradul II No. 1 din Bucureşti în locul d-rei Ecaterina Negrişanu. Medicul căpitan de rezervă Gheorghian Gheorghe, de la comandamentul diviziei VI ,a fost mutat la comandamentul corpului II de armată. Elevii Băncilă Ion, Ghiţescu M. şi Toma I. C., din gimnaziul militar Craiova, Segărceanu Preda Ghimpeţeanu V. şi Niculescu D. D din liceul militar Iaşi, au fost numit bursieriAveţi cele mai mari şanse de cîştig cumpăr în tilozuri de clasa I-a la colectură Faitz Grün, Bucureşti, strada Academiei 1. Sucursala în calea Grîviţei 112. ,,Mizerabilii“ opera originală şi complectă, se reprezintă pentru ultima oara în Romînia, astăzi, Duminică, 25 Noembrie în sala Teatrulul Bulevard (Etone). Au loc 3 reprezentaţiuaî, la 2 şi la 5 ziua şi la 9 seara. Sublocotenentul da rezervă Constantinescu Ioan, din reg. Tulcea 33, a fost mutat în reg. 4 Ilfov 21. Locoţ. de rezervă Ștefănescu Iulian, din reg. Mihai Viteazul, a fost mutat în batalionul d© pionieri de cetate. Astăzi, Duminică, 25 cor., este aniversarea întronării regelui Gustav al V-lea al Suediei, în iarnie 1907.UrCat PC tr°nul Suedie* Prefectura de Vilcea raportează ministerului de interne că an S de la 17 a căzut ploae măruntă în unele părţi zăpadă; la 18-19 - 20 a fost timp bun, iar apoi ploae Din cauza timpului ploios locuitorii nu se ocupă cu nimic. Ministerul instrucţiune! a publicat vacanţa a 14 ore de fizică şi chimie şi merceologie în Învăţământul comercial al băeţilor din Galaţi, laurul JUNBR htm) Azi Duminică 2 decembrie Ultima zi in România MIEI Operă originala complectă 3 Reprezentaţii 3 La 2, la 5 ziua şi la 9 seara Preţuri Populare —Muzica Reg. 4 Roşiori — Sala bine aerisită şi încălzită — Mâine Luni 26: Cristofor Descoperirea fasiliei — Marele film istoric în lungime de 4000 metri Adunarea constitutivă a societăţei naţionale de agricultură Alegerea comitetului. — Cuvintarea d-lui ministru N. Filipescu. — Ce a decis adunarea # CONST. GRIGORIU Eerunt Fima ALFRED LÖWENBACH & CO., înștiințează onorsa clientelă că efectuează prompt orice comande de GOES, ANTRACIT, BRIQUETTE. SEMNE DE FOC. Incendiul dela fabrica „Vultur“ Astă-noapte pe la orele 3, un inendiu a izbucnit la fabrica de ufe urî „Vultur“, a d-lui Feris, din sceaua Viilor, în apropierea gărei Filaret. Un burlan dela un cazan conţinînd iledia s’a aprins, din cauze nestabilitr ncă pînă acum şi imediat focul s’a omunicat tavanului camerei. Din fericire, flăcările au fost zărite la tâmp de către sergentul cu No. 1271, Simeon Manole, care tocmai eşia din localul secţiei 30. Sergentul lete alarma şi alergă la fabrică unde mpreună cu mai mulţi lucrători alaţî acolo, au procedat la stingerea focului. Murind după aceea au sosit şi pomeni dela secţiile Radu-Vodă sentral cari însă au găsit focul apape localizat. Pagubele au fost neînsemnate, el ar fi putiut Insă fi incalculabile dar ajutoarele n’ar fi sosit la timp, de arece in fabrică se aflau depozitate îari cantităţi de uleiuri. Dintre reprezentanţii autorităţilor fu sosiţi la faţa locului d-nii inspecori Eugen Călinescu şi Nicolaescu. La orele 4 şi jumătate focul era complect stins.—1— ssssskj*« înfiinţăm depozite de ziare în orice local ptarte din ţară unde nu exista astfel de depozite. Cei cari doresc să se ocupe cu vânzarea ziarelor, să adreseze ofertele la administraţia ziarului nostru. SOSIREA marelui duce Nicolai chailovici Mi Marele duce Nicolai Mihailovici soseşte în Capitală Marţi la orele 11 şi 50 de minute. Recepţia pentru remiterea bastonului de feldmareşal va avea loc Mercur dimineaţă, în sala tronului. După recepţie va urma o masă de gală. Seara marele duce lirfrreuna cu suita vor fi primite la palatul princiar de la Cotroceni unde li se vor da un prînz de gală. Joi seara marele duce va părăsi țara înapoindu-se în Rusia tot prin punctul Ungheni. Ştiri artistice Concertul pianistei Maria Ştefănescu, fostă elevă a sinaiei de perfecţiune a maestrului Godowsky şi premiată a Conservatorului din Viena, va avea loc Marţi, 27 Noembrie la Ateneul. Programul cuprinde Interesante bucăţi de Schumann, Chopin, Lully-Godowsky, Strauss-Schulz-Euler Bilete la Magazinul Conservatorului___ ________ Incendiul din Bacau BACAU, 24 Noembrie. — La oreh 2 jumătate noaptea un Incendiu s’a declarat la compania 5 ininterne din oraș, auzind parte din acoperământ Focalitari localizat de Soldativ și Trwnatari. jMrofc: