Adevěrul, noiembrie 1912 (Anul 25, nr. 8313-8342)

1912-11-26 / nr. 8338

.Luni *8 1912 ­ VIAŢA BUCUREŞTEANA Era în matined trupa de sub con­ducerea d-reî Henriette P­og­gers, Ca­re a avut atît, de mare succes la tea­trul Leon Popescu, ne-a dat ultima reprezentaţie de adio cu piesa lui H. Kistemaekers, „La Flambée“. Sala teatrului Lyric, arhiplină, a aplaudat mult pe distinşii artişti, re­gretted că ne-au părăsit atât de re­pede. Recunosc în sală: d-na Ioan Odo­­bescu, d-na şi d-rele general Th. Gheorghiu, d-na şi d-ra Alice Efti­­m­iu, d-na şi d-rele Pilide, d. şi d-na Naum­escu, d. şi d-na N. Petrescu, d-ra Urbeanu, d. şi d-na D. Bérlesen, d. şi d-na D. Matak, d­-na Piantini, d-na Simons, d-ra general Rădu­les­­cu, d. şi d-na căpitan Prodan, d-na și d-ra N. Popp, d-nele Zentler, etc. D-nii Radu Fălcoianu, Ştefan FSU­­coianu, Cesar Parthenie, Corneliu Moldoveanu, Mirc­ea Lerca, Serje I­ecca, Jean Vlădoianu, etc. ASALTUL DE ARME DE LA ATENEU Aseară a avut loc in faţa unui pu­blic numeros şi select, un asalt de ar­me la care au luat parte profesionişti şi amatori străini şi romînî. In distinsul public am remarcat: Baronul şi baroneasa Fascioti, d. şi d-na Constantin Vernescu, d. şi d-na maior Zici Cantacuzino, generalul şi d­-na Aslan, d-na Zoe Canibal, d-ra Alexandra Fălcoianu, d. şi d-na George Racovitză, d. şi d-na Jean Sturdza, d-na şi d. căpitan Aslan, d. şi d-na Petre Ciorănescu, d-na Ur­escu, d. şi d-ne Vasile M. Cantacuzino, d. §5 d-na Jean Chrisovelony, locot. şi d-na Gregorie Odobescu, etc. D-nii C. Costescu-Comăneanu, con­tele Jejacevitz, N. Rosetta, căp. Mo­­ruzzi, contele Kamerana, Ghika, Gr. Filiipescu, Th. Bădărău, Simoni­de, Mircea Lecca, D. Cesianu Dimoiu, Boerescu, Bernard, Marcel Rastake, Const. Fundăteanu, Ul­rinovsky, V. Vrana, D. Chrissovelony, etc. ——..út....ia,, ”■» •" Don Pedro Şedinţa clubului social-democrat Şedinţa de aseară a clubului so­cial-democrat din Capitală a fost prezidată de d. I. Spătaru­, care a vorbit despre chestiunile la ordinea zilei. Deasemenî s’a ocupat de Caragia­­le, viaţa şi opera lui şi a făcut o biografie a marelui defunct, arătînd calităţile lui şi importanţa activită­ţei sale pe tărîmul literature! rom­î­­neşti. D-niî Ilie Moscovici şi dr. C. Ha­­covski au vorbit apoi despre socia­­lizmul ştiinţific. Şedinţa s’a terminat la orele îl şi jumătate. ___ Ca mai mare fabrica din lame de plugari ca aburi PLUGURILE ORIGINALE „FOWL­ER“ — Neajunse de nici o imitaţiune —­ în Munca zilnică, Durabilitate şi Economie, recunoscute de elita marilor agricultori din toată lumea ca cele­­ mai bune sub ori­ce împrejurări. Cari au obţinut PESTE 1 50 DE PI­ERNNI ÎNTAÎ şi singurele cari din toate sistemele cu cablu au obţinut — GRAND PLUX şi MEDALIA de AUR — La Expoziţia Universală din Bruxelles 1910 şi Grand Prix la Expoz. internaţională din Turin 1911 Peste 13.000 maşine „FOWLER“ vândute L toată lumea In capul cmîtureî cu aburi în ROMA­NI­A sa află: id. dom. Cor. a Casei Regale cu 7 pluguri „Fowler" Exc. la G. Gr.. Crnticuzino cu Casa Principilor Știrbei cu Principele C. J­. Noutzo cu Casa Marghitovian-Foreehide cu Jh­uisterul Agriculture! cu D-na El. Mevrouz Khan ea fy Exc. Sa P. P. Carp eu fi a!j. mari proprietari in total ca. 90 plugari cu aburi .Originale „ o’Siler“ care au fost puse în funcţiune personal de D-l JULIUS SAXON­ing­,îner specialist şi repessen­tant general al Domnilor JOHN FO­WLER & Comu-BUCURESTI.—Strada Armaşului No. 6. H. B. Maşinele noastre „COMPOUND“ au tobe mărite fie­­care, cu câte 150 metri cabla, sunt special construite pentru ar­dere de paie, lemne și ^txbunl și la cerere le furnizăm și on inft .lațiune pate­tată de supra încălzire (Lielssdampf). SirofinRodi^ ---- ieste de un efect curativ sigur la Catare.Tu­sea convulsivă. Astma dips Influență. ^ 15îroiin~Rache"acrește cu totul bcaigfs ptSminiSor incipiente. Gustul plăcut și influiența ce exercită asupra poftei de 1 gusta care, dă putința un&t Gtt/v m­at^ en* delungate cu Sirohn "Roche", h'BCiHB& organelor respiratorii se tratează ș ,, cu succes cu Stro­in Zlacke“. De aceia s fiecare casă trebuie sa fie prevăzută cu ' see st remediu recunoscuții încetat. Benode de Teatru &PhI3'Nl­ lICE DE PIIULIC, PE SIJMBF r cu sl f..ră mâner. I«nt«isle osie mai fine se gisssc ia OCITLAM1UM §tr. Doamnei 2V ;Îe§I fiisti ittiis în orece imbi­­••• și legalizarea lor oficială die către mi­nistere şi consulate vi s© poate face în modul cel mai prompt de către „INFORMATORUL“ Birou ii iniGfaiijii iSii­îh­is al ziarelor A11EVERUL şi DIMINEAŢA Director: B. PEPEANU, licenţiat în drept b­UCUREŞTI.­­ No. 11, Strada S item dar, No. 11, s* m 1 Cei din provincie vor trimit© actele sub plic recomandat pe adresa Biroului; cei din Capitalii se vor adresa d-lui B. Sepeanu la birou, orele 9—1© a» n­. şi p. na. t S© garantează discretion©» absolută a afacerilor încredinţate« !!! IMPORTANT!!! pentru proprietarii de A­utomobite Cine are trebuinţă de şoferi ' capabili şi conştiincioşi să fee ad.­es.exe cm încredere biu- 1 omului nostru, asemenea cine «aorte a vinde automobilul. XalofCB 31/60. 1. feilten s I tai?! Strada. REGALA No 10 JBRAÎLA 5 Si '. Regală La 36 Noembrie se va deschide * lABELE HOTEL * High - Life | In centrul oraşului in apropie- ° Tt de toate autorităţile publice şi comerciale.— Non construit cupă toata cerinţele moderne puţind rivalis» cu cele m­ai moderne hoteluri din străină­tate. Unicul hotel cu instalaţii de:­talu­ri­­er, electricitate, băi, parchet, telefon. —Preţurile vor fi moderate —• A' trerrenoi:Of»,«s fiavid­ » îi® . PROVINCIE Beheistri prin corespondenţă se pot procura cerând gratis „Ins irneţ umile peniţa cu ori­cine să-şi dea seamă dacă are neme de oche­lari­, şi CATALOGUL ILUS­TRAT de la ir.Iii ?» jDo, Me, Mi Cea mai bună metodă de piano, sin*­gura după care copii învaţă cu uşu­rinţă. Preţul 3,75, în provincie franco ei 425. . . Adresaţi comandele la Mgazinu EAN FEDER Bucure li [oclimare ilieni 12 m. vn 35 hi. DE IdlGlMâT A se adresa la ziar. Dr. E. Uscatu Specializat la Berlin şi Paria în B­ii de Piele, Sifilitice ş Genito­aro are Analiza singeluî pentru sifilis.­­ Injecţii cu 606. Bd. Elisabeta 8. Vara la Călimăneşti Conanltaţiuni fie la 3—6 Telefon 10 TI BANCA ŞI SCHIMB M. FUELS Bacureşti, Str. Lipscani fie K ! col fala! Dacia Rom­ania prăvălii Da. 1, la col Cursul pe ziua de 25 Noentbr­e Vând I bitul „Ocelarium“ — m­in — nsî 27, București •..vârsta şî amănunte ml erei ochdor. S ii ii­ itiiul Comerțului 10 pluguri „Fowler“ 5 pluguri „Fowler* 4 pluguri „Fowler* 4 pluguri „Fowler* 3 pluguri „Fowler“ 2 pluguri „Fowler“ 1 plug „Fowler“ int? amurt. 1905 ran Renta internă (Olig. Com, lasarssîl „ jad. țiiananali »* »» » V Bonuri rurale Ser. func. rur. * • ® _ • . urb. B. , . , Iași Ac.R.Naționali „ „ Agricolă „ „ Către Som. „ B-ca Roman. Cor. val. austr. Măr. germane jj Ban. franceze j; —„ italiene » rubl. niîrîii ! 4/ 4) 4SI •7/,V Cu na pir 90 75 92- 87 101 93 50 99! — 99- 902. 97 50 132 50 50 530. 15851 660! _ 107 '126! -T1.3 0 1001— 912 . 92 5 88 - 101. 94 89 5 99 3 81 98 94 5100- 540 1600 680 108 1) 1281- 10­ 5 101 275; valoarea ştiinței militare a carnava­lului de artilerie și de valoarea materialuluî de artilerie introdus în armata noastră. La sfîrșit, bătrînul divizionar începe a cuvînta, cald, liniştit şi simţit, însoţit de gesturi largi. „Domnilor, orice tun am avea în nîna noastră şi a soldaţilor noştri, cel mai­ bun din lume, mînuit de harnici şi iscusiţi tunari, zadarnic, iacă nu avem inimă. Infanteristul cu cea mai bună puşcă, tunarul cu cel mai bun tun, nu valorează ni­mic dacă nu vor avea acea inimă caldă şi înflăcărată, care să-î în­demne la fapte vitejeşti. Iată ce ne trebue nouă, pe lingă arme moderne: inimă, şi iar inimă!“ Astăzi, m­aî mult ca oricînd, reese adevărul cuvîntuluî bătrînului di­vizionar, din care tragem dictonul: Puşti, tunuri — tare bine, — dar multă inimă, mai presus de toate ! W. D. —. ___--------------------------------------- — stat sau altul şi la persoane cu cu­noştinţe agricole, care nu vor putea fi cuprinse în cercul restrins al mem­brilor prevăzuţi prin lege trebue să ne gîndim a găsi o soluţie pentru a primi — în cercul nostru un numar_ cît mai mare de asemenea elemente. Propune apei a se fixa o cotizaţie de 60 lei anul de fiecare membru, pentru plata personalului ce va servi societatea. D. BALACEANU. — Se întreabă cam­ vor fi raporturile societăţei na­ţionale de agricultură faţă de sindi­catele agricole D. MINISTRU FILIPESCU. — So­cietatea naţională de agricultură va fi în fi cea mai desăvîrşită armonie— nu numai cu sindicatele agricole—dar şi cu orice altă societate agricolă, sco­pul societăţei fiind de a împinge la propăşire — primi orice mijloace — toate instituţiunile cu caracter agricol cultural şi ştiinţific din Romînia. 4. Şedinţa s’a sfîrşit la orele 6 şi jum. seara — anunţîndu-se cea viitoare pentru Sîmbătă ora 4 d­ a. Missi­îiu, Agitaţia­ greviştilor de la „Vulcan“ ABUZURILE "POLIŢIŞTILOR ŞI JANDARMILOR­ — AUDIENŢA GREVIŞTILOR LA D. CAPITA­­NEANU. Am relatat în ultimele zile nemul­ţumirile provocate printre greviştii de la fabrica de metalurgie „Vulcan" din Capitală, din cauză că poliţia, secondată de jandarmi, se dedă le abuzuri împotriva lucrătorilor. In a­­cest sens s’a ţinut un meeting Vineri seara la Dacia. Eri dimineaţa scenele cari provoa­că această agitaţie s’afi repetat. Poliţiştii din partea locului, între cari se remarcă mai ales un subco­misar Palade, procedează astfel, îin­cît au adus la exasperare pe grevişti Astfel poliţiştii utilizează pe jan­darm­i cu cari se duc pe la casele lucrătorilor şi îi ridică cu forţa spre a’î determina să intre în fabrică. Ca­zurî numeroase din acestea s'au în­­tîmplat în ultimele zile. Lucrătorii cari au fost introduşi cu forţa în fa­brică, au lucrat pînă seară, iar a doua zi reveneaţi în rîndurile grevi­ştilor, solidarizîndu-se cu dinşii. Faptele de mai sus au fost aduse la cunoştinţa şefilor poliţiei Capita­lei, cari au promis că va lua măsuri categorice împotriva poliţiştilor vi­novaţi, fără însă ca situaţia să se fi schimbat. Aduşi la disperare greviştii s’at plîns telegrafic ministerului de in­terne. Erî dimineaţă o deputaţi­une a gre­viştilor s’a prezentat la ministere­, de interne şi industrie şi comer spre a se plînge celui dintîî de abu­zurile poliţiştilor şi celui de al doi­lea de faptul că Casa Centrală a me­seriilor este prea părtinitoare şi pro­cedează în defavoarea lucrătorilor. Din cauză însă că erî dimineaţă s’a ţinut consiliu de miniştri la Pa­lat, audienţele solicitate de lucrător au trebuit să fie contramandate. După amiazi, deputaţiunea gnvi­ştilor s’a prezentat la ministerul de interne d-lui Căpităneanu, secretar general al acestui departament, şi i-a îl expus faptele. D. Căpităneanu a promis că se va face o anchetă. Erî dimineaţă şi după amiazi gre­vişti­ au ţinut întruniri, în sala sin­dicatelor. Greva continuă cu aceeaşi energi­că perzistenţă din partea ambele părţi. In convorbirile «te au avat erî ci fruntaşii greviştilor dala „Vulcan" .I ne-au comunicat că tovarăşii lor sint foarte surescitaţi. Dacă poliţiş­tii mi-şi vor tempera atitudinea fa­­ţă de ţirenişti, ei sint hotărîţi ca mii­­de Luni dim., la reluarea lucrului la fabrica „Vulcan“, să-şî apere prin leat© mijloacele posibile, drepturile lor. — A. Erî la orele 5 şi jum. după amiazî a avut loc la ministerul de domenii adunarea constitutivă a noueî socie­tăţi naţionale de. agricultură. * înainte de a intra în dezbaterile adunăreî, facem aci un mic istoric al acestei societăţi. încă din anul 1897, ministru al domeniilor fiind regretatul P. S. Au­relian, s’a înfiinţat, prin legea din 14 Martie, societatea naţională de a­­gricultură din Romînia şi a comi­­ţiilor agricole. Din diferite împrejurări însă, so­cietatea nu a putut exista de fapt pînă în anul acesta. Se crede că una din cauzele care au contribuit ca această societate să nu ia la timp fiinţă, a fost și cheltu­iala ce necesita acest lucru: conform art. 9 din lege se cerea cel puţin su­ma de 100.000 lei pentru întîmpina­­rea trebuinţelor acestei societăţi. Mişcarea agricolă însă observata in ţară în timpul din urmă, a deter­minat ca legea votată ln­ anul 1897 să nu rămîe literă moartă; a deter­minat ca societatea să ia fiinţă, ca o necesitate a timpului. D. ministru N. Filipescu,­­ animat de dorinţa ’de a da ţărei o instituţie cu caracter agricol şi economic de cea maî mare importanţă, a căutat să dea fiinţă soietăţeî de care am vorbit, organizînd’o şi acordîndu’i un prim fond de 150.000 lei. FUNCŢIONAREA SOCIETĂŢEI Legea prevede 3 categorii de membri: a) un număr de 60 membri titulari aleşi pe viaţă; b) 120 de mem­bri corespondenţi; c) 40 membri onorifici şi încă 80 membri cores­pondenţi străini. Societate funcţionează cu mijloci­rea unui biroui compus dintr’un pre­şedinte, doi vice-preşedinţi, doi se­cretari de şedinţă şi un secretar ge­neral.. Societatea va cuprinde mai multe secţiuni a căror număr va fi deter­minat de regulament.. Chestiunile agricole speciale vor fi date în studiu acestor secţiuni. Se vor discuta chestiuni privitoare la dezvoltarea agricultural naţionale şi industriei agricole. Legea mai în­fiinţează in fiecare judeţ al ţarei ci­te un comiţiu agricol. La începutul fiecărei regiuni legis­lative, se va distribui membrilor par­lament­ului dări de seamă asupra activităţeî societăţei naţionale de­gricultură cît şi a comiţiilor agr­cole. Lucrările societăţei naţionale se vor publica regulat în analele socie­tâţei. MEMBRII SOCIETĂŢII S’au numit membrii titulari ai a­­cestei societăţi, aceasta în urma re­comandărei ministrului şi aprobarei consiliului de miniştri, d-nii: G. Cantacuzino, D. Apostelu, Barbure, de Wesenbeck, Mircea Bădărău, Emil Brăescu, general Bâicoianu, G. Balș C. Bălăceanu, D. Marinescu-Braga­dim, C. Brîncoveanu, Emanoil Bi­ăescu, Petre Bălteanu, Nîstor Cincit­ăl, Cantacuzino-Pașcanî, C. Caracas C. Adam-Anastasie, Al. Ciurcu, Ho­ria Cîrlova, C. Colibășeanu, I. Criso­veleni, Const. Cociaş, D. Darvari,­­­­. Dales, D. V. Dumitru, C. Enăşescu ,T. Fleva, I. Gheorghiade, I. C. Grâ­nişteanu, C. Garoflid, G. Giani, Pau Greceanu, D. Greceanu, N. Ghica-Co­m­ăneştî, C. Hiott, G. Dobre Ionescu Z. Ionescu, Emil Juvara, Mihhail Io­nescu, G. Lucassievicî, I. Lahovary căpitan Crupertsch­i, D. D. Maican II. T. Manolescu, I. Niculescu-Sighi­eanu, C. Prejbeanu, C. Pătraşcu, G C. Petcu, I. Petrescu, C. Pariano, I Rădulescu, Leon Popescu, N. Baco­tă, Mircea Solacolu, C. Suţu, Al. Său­cescu, G. Ştirbey, D. Seceleanu, P. Teodoru şi Goguleţ Vărvoreanu. Şedinţa de oun CUVINTARILE ŢINUTE După cum am arătat la început ori a avut loc prima şedinţă a sus­tisei societăţi. Erau faţă patruzeci şi trei de membrii. Prezidează d. ministru N. FILI­PPESCU. Deschizînd şedinţa, d. ministru zi­c că nu este nevoe n­e a mai accen­­ua asupra importanţei societăţei de aţă. Legea din anul 1897, lege de con­­tituire a societăţei naţionale de a­gricultură, găsind-o cu totul folosi­oare— eu n’am căutat decît să latt fiinţă societăţei. Nu ţin să mi se atribue nici un merit: înfiinţând societatea am alecat pur şi simplu o lege cu totul de folos. Depinde de divi­d-ter membri şi depinde de membri ce se vor alege în viiitor, ca societatea să dea roa­dele aşteptate. Sper că veţi da tot concursul dv. întru ajungerea marelui scop urmă­rit de societatea naţională de agri­cultură, propăşirea cît mai mult a egriCUlt;*ref şi ridicarea ţăranului român. D. C. COCIAŞ.— Aduce în numele aip­icultorilor, mulţumiri d-lui mi­nistru Filipescu, care a avut fericita idee de a da făptuire actualei socie­­ăţi—a căreia limfl s’a sianţit adine în agricultura ţărei. Asigurăm pe d. ministru că vom da tot concursul nostru unei socie­tăți rare reprezintă interesele cele mai vitale ale Romîniei. U. A. IsAULLOLI. — Regretă că împrejurările fac ca tocmai d. mi­­nisru N. Filipescu să nu facă parte diin societate. Dacă demnitatea înaltă ce ocupă astăzi l’a împiedicat d’a figura prin­tre membrii fonni­a­tori ai acestei so­cietăți—să sperăm că d-sa va ră­­mîne între noi atunci cînd nu va mai fi ministru.: * Mai mulţi membrii din societate oferă demisiunile lor pentru a pro­voca o vacanţă și a face un loc de membru titular d-lui N. Filipescu. D. dr. GIANI.— Declară că demi­sionează pentru a fi ales în locul d-sale d. ministru N. Filipescu. Alegerea se face în aplauze gene­rale. D. COLIBAŞEANU. — Mulţume­şte d-lui dr. Giani, care a înlesnit intrarea Tluî N. Filipescu, ca mem­bru titular în societate. D. ministru N. FILIPESCU. — Mulţumeşte de onoarea ce i s’a fă­cut d’a fi ales în societate. Zice că dacă societatea s’a adresat la început la marii proprietari, aceas­ta nu însemnează că va exclude pe micii proprietari, sau pe ţărani. A­­vem o îndatorire deosebită d’a ne o­­cupa de ţăranul nostru şi o vom face. Maî departe, d-sa cere a se alege biroul societăţei—accentuînd că cei aleşi, nu se vor bucura de o onoare deosebită de a celorlalţi. Cei aleşi însă vor avea o sarcină şi o răspun­dere morală mult mai grea. * Procedîndu-se la alegerea biurou­­luî, sînt aleşi cu unanimitate din: N. Fiţipescu, G. Lucasievici, G. Ga­roflid, Al. Săulescu, C. Colibăşanu, Al. Ciurcu, C. Cociaş, I. Petrescu, Paul Greceanu şi I. Rădulescu.­­ Conform propunerea dlui ministru N. Filipescu, societatea alege ca membrii corespondenţi pe d-nii G Nicoleanu, directorul agriculturei din ministerul de domenii şi dr. Giani.A D. ministru N. FILIPESCU.— Ex­primă dorinţa, care se aprobă de toţi, ca societatea să se întrunească regulat odată pe săptămână. Sîm­bătă la orele 4 d. a. la ministerul di domenii. In ceea ce priveşte însă adunarea generală a societăţei pînă la procu­rarea unui local propriu, se va fa­ce la sediul uniune! sindicatelor a­gricole, aceasta conform invitaţie dluî N. Seceleanu, preşedintele U­niuneî. D. G. IONESCU. — Exprimă do­rinţa ca să se facă—cît mai neîntîr­ziat posibil, un program pentu secţiile ce urmează a se înfiinţa. D. AL. CIURCU. — Arată că am din preocupările principale ale bi­­roului va fi şi chestiunea programu­lui secţiilor. D. ministru N. FILIPESCU .­­­In afară de programul secţiilor, so­cietatea va propune o serie întreag de lucrări de actualitate şi, ca ma de seamă, chestiunea selecţionări cerealelor. Dacă am putea să a­jungem cit mai curînd a perfecţion societăţile noastre,, prin sporirea producţiunei cu cel mult un hecto litru la pogon, atunci ţara tot rea- ar cîştiga foarte mult. Chestiunea aceasta trebue să in­tereseze—în primul rînd, societate noastră. In legătură cu aceasta, a-s zice că, deşi avem persoane compe­tinte în ţară, totuşi am cîştiga foar­te mult dacă am aduce din străin­tate un specialist, cum ar fi d. Ni­­­solen (directorul staţiunii agron­mice de la Schwalen din Suedia) , altul de aceiaşi specialitate. Specia­listul străin ne va da îndrumare necesară: tinerii noştri nu au ace practică îndelungată pentru a se­siza, la prima vedere, tipurile­­del care trebue să plecăm. Mai departe d-sa zice că, societatea, avînd trebuinţă să recurgă, pentru un Cristofor Columb Descoperirea Americeî a amit o influenţă covârşitoare asupra pro­gresului omenireî ; ea a fost hotărî­toare pentru mersul civilizaţiei. Au fost războae mari şi revoluţii zgu­duitoare, dar nimic nu poate fi com­parat cu descoperirea lui Christof­or Columb. Expediţia lui Columb din 1492 a avut urmări cari întrec cu mult orice din evenimentele mari din istoria omenire­. Expediţia lui Columb făcuse să ia naştere o lume nouă , o lume care numai în 400 de ani avea să se ridice prin muncă şi zbucium fără pereche, acolo unde continentul nostru a ajuns după mii de ani de frămîntări. Aceşti 400 de ani de viaţă a noului continent sînt cei mai bogaţi şi în acelaşi timp cei mai plini de interes din anii glorioşi ai omenire!. Fie­care din aceşti 400 de ani repre­zintă un pas gigantic făcut pe tărî­­rm­ul propăşire! generale. Lumea întreagă va fi atrasă de această înlănţuire minunată a fap­telor de propăşire umană. Incepind cu cel maturn şi sfîrşind cu tinere­tul setos de cultură, toţi vor găsi în istoria Americeî, izvorul nesecat de cunoştinţî, cari se revarsă ca o bine­facere asupra tuturor. V Christofor Columb, film grandios, lung de 4000 de metri, şi avînd 1000 de tablouri, este cea maî desăvîr­­şită operă cinematografică. Lucra­rea aceasta care a costat 3 ani de muncă continuă şi jumătate de mi­lion charttie­, cuprinde toată dez­voltarea Americeî, începînd cu ex­pediţia marelui descoperitor şi­ sfîr­şind cu viaţa Americeî în zilele noastre. Viaţa intimă din America de odinioară şi acum, dau filmului şi mai multă strălucire şi farmec. Totul trăieşte în acest film : oame­nii de-acum 4 secole ca şi oamenii de acum.­­ Filmul grandios şi neîntrecut ,Christofor Columb“, se va repre­zenta cu începere de mîine. Luni 26 Noembrie cor., la teatrul Bulevard din faţa băilor Eforiei, de două ori zilnic , la 4 şi luni, ziua şi la 9 sea­ra. Un om aşteptat Directorul companiei lirice din ca­re face parte Leonard, Maximilan, Carussy, Ciucurette, Florica Christo­­foreanu, Elena Teodorescu, Elene Jippa-Apateanu, Florica Florescu, Marioara Cinscky, Jenny Metaxa etc. etc. este de­sigur în momentul de faţă omul cel mai aşteptat de Bu­cureşteni. După mari izbânzi la Iaşi, Brăila Galaţi, Craiova, compania lirică de sub conducerea d-sale soseşte la 11 Decembrie în Capitală şi în seara de 14 Decembrie începe stagiunea sa de iarnă la teatrul I.eon Popescu. In­ Unii Asupra constituire! birourilor p®. lamentare va avea loc azi un schimb de vederi în consiliul de miniştri. La Cameră e desemnat pentru preşedinţie d. C. Cantacuzino­ Paş­­canu, iar ca vice-preşedinte d-nii Thoma Cămărăşescu şi Barbu Păl­­tineanu din partea democraţilor, iar d-nii D. Greceanu şî M. Vlădes­­cu, din partea conservatorilor. In unele cercuri conservatoare se pretinde însă sacrificarea d-lui Vlădescu. La Senat e desemnat ca preşe­dinte d. George Cantacuzino, iar ca vice-preşedinte d-nii Nicu Eco­nomii şi Pavel Brătăşanu, din par­tea democraţilor.­­ D. dr. Istrati fiind prea ocupat a declinat onoarea de a candida la vice­preşedintie. Din partea conservatorilor n’a fi fost încă desemnat­ cei doi vice­preşedinţi. Zilele acestea se va face numirea doi inspectori administrativi.­­ E vorba de transferarea d-lui Pe­tre Sfetescu, prefect de Tulcea, la Prahova. D. Caton Lecca, fost prefect al Ca­pitalei, s’a înscris In partidul cons.­­democrat. D. doctor Parhon a fost recoman­dat de universitatea din Iași ca pro­fesor la catedra de boli mintale la facultatea de medicină din Iaşi Universitatea din Iaşi a admis transferarea la Bucureşti a d-lui dr Ionescu, profesor de farmacologie la Iaşi. Universitatea de Iaşi a admis tran­sferarea d-lui profesor Petru Misir la catedra de drept internaţional pri­vat la facultatea juridică din Capi­tală. D-ra Adela Măciucescu a fost nu­mită profesoară suplinitoare de lim­ba franceză la şcoala profesională din R.­Sărat In locul d-nei Anghal, aflată In concediu. D-na Eufrosina Velcescu ajutoare de maestră la şcoala profesională No. 2, a fost transferată la gradul II No. 1 din Bucureşti în locul d-rei Ecaterina Negrişanu. Medicul căpitan de rezervă Gheor­­ghian Gheorghe, de la comandamen­tul diviziei VI ,a fost mutat la co­mandamentul corpului II de arma­tă. Elevii Băncilă Ion, Ghiţescu M. şi Toma I. C., din gimnaziul militar Craiova, Segărceanu Preda Ghim­­peţeanu V. şi Niculescu D. D din liceul militar Iaşi, au fost numit bursieri­Aveţi cele mai mari şanse de cîştig cumpăr în ti­lozuri de clasa I-a la co­lectură Faitz Grün, Bucureşti, strada Academiei 1. Sucursala în calea Grîviţei 112. ,,Mizerabilii“ opera originală şi com­plectă, se reprezintă pentru ultima oara în Romînia, astăzi, Duminică, 25 Noembrie în sala Teatrulul Bulevard (Etone). Au loc 3 reprezentaţiuaî, la 2 şi la 5 ziua şi la 9 seara. Sublocotenentul da rezervă Con­­stantinescu Ioan, din reg. Tulcea 33, a fost mutat în reg. 4 Ilfov 21. Locoţ. de rezervă Ștefănescu Iu­lian, din reg. Mihai­ Viteazu­l, a fost mutat în batalionul d© pionieri de cetate. Astăzi, Duminică, 25 cor., este ani­versarea întronării regelui Gustav al V-lea al Suediei, în iarnie 1907.UrCat PC tr°nul Suedie* Prefectura de Vilcea raportează ministerului de interne că an S de la­ 17 a căzut ploae măruntă în unele părţi zăpadă; la 18-19 - 20 a fost timp bun, iar apoi ploae Din cauza timpului ploios locuitorii nu se ocupă cu nimic. Ministerul instrucţiune! a publi­cat vacanţa a 14 ore de fizică şi chi­mie şi merceologie în Învăţământul comercial al băeţilor din Galaţi, lau­rul JUN­BR htm) Azi Duminică 2 d­ecembrie Ultima zi in România M­IEI Operă originala complectă 3 Reprezentaţii 3 La 2, la 5 ziua şi la 9 seara Preţuri Populare —Muzica Reg. 4 Roşiori — Sala bine aerisită şi încălzită — Mâine Luni 26: Cristofor Descoperirea fasiliei — Marele film istoric în lungime de 4000 metri Adunarea constitutivă a societăţei na­ţionale de agricultură Alegerea comitetului. — Cuvintarea d-lui ministru N. Filipescu. — Ce a decis adunarea # CONST. GRIGORIU Eerunt Fima ALFRED LÖWENBACH & CO., înștiințează onor­­sa clientelă că efectuează prompt orice comande de GOES, ANTRACIT, BRIQUETTE. SEMNE DE FOC. Incendiul dela fabrica „Vultur“ Astă-noapte pe la orele 3, un in­endiu a izbucnit la fabrica de ufe urî „Vultur“, a d-lui Feris, din sc­­eaua Viilor, în apropierea gărei Fi­­laret. Un burlan dela un cazan conţinînd iledia s’a aprins, din cauze nestabilitr ncă pînă acum şi imediat focul s’a omunicat tavanului camerei. Din fericire, flăcările au fost­ zărite la tâmp de către sergentul cu No. 1271, Simeon Manole, care tocmai eşia din localul secţiei 30. Sergentul lete alarma şi alergă la fabrică unde mpreună cu mai mulţi lucrători a­­laţî acolo, au procedat la stingerea focului. Murind după aceea au sosit şi pom­­eni dela secţiile Radu-Vodă s­­entral cari însă au găsit focul a­pape localizat. Pagubele au fost neînsemnate, el a­r fi putiut Insă fi incalculabile dar a­jutoarele n’ar fi sosit la timp, de arece in fabrică se aflau depozitate îari cantităţi de uleiuri. Dintre reprezentanţii autorităţilor fu sosiţi la faţa locului d-nii inspec­­ori Eugen Călinescu şi Nicolaescu. La orele 4 şi jumătate focul era complect stins.—1— ssssskj*« înfiinţăm depozite de ziare în orice local ptarte din ţară unde nu exista astfel de depozite. Cei cari doresc să se ocupe cu vânzarea ziarelor, să adreseze ofertele la ad­ministraţia ziarului nos­tru. SOSIREA marelui duce Nicolai chailovici Mi­ Marele duce Nicolai Mihailovici soseşte în Capitală Marţi la orele 11 şi 50 de minute. Recepţia pentru remiterea bas­tonului de feld­mareşal va avea loc Mercur­ dimineaţă, în sala tro­nului. După recepţie va urma o ma­să de gală. Seara marele duce lirfrreuna cu suita vor fi primite la palatul prin­ciar de la Cotroceni unde li se vor da un prînz de gală. Joi seara marele duce va părăsi țara înapoindu-se în Rusia tot prin punctul Ungheni. Ştiri artistice Concertul pianistei Maria Ştefănes­­cu, fostă elevă a sinaiei de perfecţiune a maestrului Godowsky şi premiată a Conservatorului din Viena, va avea loc Marţi, 27 Noembrie la Ateneul. Programul cuprinde Interesante bu­căţi de Schumann, Chopin, Lully-Go­­dowsky, Strauss-Schulz-Euler Bilete la Magazinul Conservatoru­lui___ ________ Incendiul din Bacau BACAU, 24 Noembrie. — La oreh 2 jumătate noaptea un Incendiu s’a declarat la compania 5 ininterne din oraș, auzind parte din acoperământ Focal­i­tari localizat de Soldativ și Trwnatari. jMr­ofc­:

Next