Adevěrul, octombrie 1913 (Anul 26, nr. 8640-8670)

1913-10-14 / nr. 8653

Luni 14 Octombrie 1915 avantagios, Casele Donici 1 (Po­pa-Kițu) doua apartamente, 10 ca­mere, 5 dependințe, Grajd-șopron 900 metri suprafață. Credit 56.000 lei. Visitează 9—6. *a ■ Ccufflsa miplicl i Bacnti Cursurile la școalele noa­stre vor începe Marți 15/28 Octombrie a. c. la ora 8 di­mineața Eforia liceul Francez-Romîn Fondat la anul 1895 de I.CLINCIU și G. POPA_LISIEA­^ București, Calea Plevnei 50 Cursuri primare, Liceu complet, cu toate cele trei secțiuni, preparațiun pentru școala comercială. înscrierile se fac de pe acum. Prospect­« la cerere Directori: G. Popa,l.ișHeanu, pro­fesor la l­e. Lazăr, Or. Ciupage» și St. Colceag, profesori la gimnaziul ț­iicai, și Al. Pandele, profesor la școala su­perioare de C­merț. De închiriat! Șoseaua « hiserit No. 11 Casă mare Confortabilă 12 încăperi. Pa."" yidevărata apă ie Vichy și substituțiunile ei Cînd cerem apa de Vichy fără a prumi isvorul, se întîmplă cîteodată să ni se dea apă care isvorește la Vichy, dar a cărei etichetă caută a se asemăna cît mai mult de eticheta apei adevărate de Vichy, celebra sta­țiune termală cunoscută în lumea întreagă. Vichy este în adevăr o ga­ranție națională franceză, fiindcă statul posedă cele mai vechi izvoare dintre cari cele mai renumite sunt Célestins, Grande Grille și Hôpital. •Așa­dar cînd vrem apă adevărată de Vichy, trebue să cerem și izvorul: Vichy Célestins, Vichy Grande Grille sau Vichy Hôpital [UNK] Ca marcă de au­tenticitate fiecare sticlă poartă pe citul ei un cerc albastru cu cuvintele: Vichy Etat. Se găsește in sticle mari și mici în toate Restaurantele, Ma­gazinele de coloniale, Droguerii și 'armacii. Vânzare-l­Mt D-na Nathalie J­eaga Reîntoarsă din Paris, Rochi­taille­­ur, rochi de vizită elegante, rochi de bal, mantouri, haine, etc. Se con­fecționeaza o rochie in 2 zile. 4. Bul* Elisabeta, 4 Telefon 36/60. De vânzare * Prin licitație publică la Secția 1 Notariat Tribunalul Ilfov, dosarul­­ No. 12552/912 Imobilul din strada Buzești No. 81 și locurile virane din strada Turcului No. 10 și Str. Am­zei No. 14. Licitația se va ține la 21 Oc­tombrie 1913. Staden C. Wien SANATORIUM OÖTERBJOHR Institut fizicol-dietetic de primul rang deschis tot anul Prospecte gratis. Medici șefi Dr. Ottov Aufschnaiter și cons­emn D Podzshradsky I Vinul Konya Tonic, nutritiv, și reconst­yant Cu principiile conținute în X­ala, Coca, Guarana și Cacao­re­te.­­ INDUAȚIUNI: Debili: ite, Anemia, hlorosa, Hipo >n­­drle, Afecțiuni cardiacs Si .la­­dll nervoase. Convalescența. Este cel mai eficace dintre toate vinurile medicinale și tot odata cel mai plăcut la gust. Prețul Buteliei Lei 450 A se cere pretutindeni la Farmacii și Droguerii cu marca „Fortuna” depusă și semnătura. Unde nu se găsește se trimete contra ramburs prin depozitul general. Farmacia Curții Regale Dr. FRAȚII KONYA, Iași Gered­ pretutindeni DELICIOSUL UNT DE MASA „AURORA“ Loc. Laptari» „Aurora“ Bul. Ferdinand București Telefon B512 Palatul Ateneului Sâmbătă 2 si Joi 7 Noembrie ora 9 seara 2 CONCERTE extraoid n ro dat© de d ■tntiișja.îA ELLA (MEINER Cant Areata Curții Imperiale germane și a fi. 8- Regina României ruletele și programe la Agenția Modernă (Casa Teatrului Modern tr. Rem­ei N"­ționale ) în multe, fatal, trebuiau să se re­simtă lipsuri și defecte. Și armata, nu este atât de vinovată în sine, cît lipsurile ei au provenit de la alți factori străini de ea. Politicianis­mul, nepotismul, patimi, — ineren­te tuturor romînilor, trebuiau să-și găsească ecoul și în armată. Legi făcute de persoane străine armatei, infrmuentate de ici de colo, trebuiau să-și dea roadele. Cei cari au văzut toate, cei cari și-au dat seama și socoteala de toate, cei dezinteresați și curați, au observat, au adunat, au catalogat, și prevedeau — de mult, — dezas­tre. Nu suntem­ pesimiști ca să zi­cem că nu se pot îndrepta lucruri­­.e. Dimpotrivă, avem prea multă încredere în puterile vitale ale na­țiunii, avem elemente capabile de ucru titanic, pe care doar le aș­teptăm la lucru. Mai puțină politică, mai putina vorbărie, mai putină superficiali­tate, și oștirea se va schimba la fată curînd­ curînd. Mai multă muncă, mai multă cinste, mai mul­tă sinceritate și adevăr, și armata țării de astăzi și a neamului de mîine ,încolo, se va primeni, va re­naște, se va întrema definitiv. La lucru, deci­ In curând vacanța,va trece, acti­vitatea in toate straturile societă­ții va începe, iar oameni anumiți vor fi chemați să pună umărul în­tru ridicarea armatei la înălțimea a care fiecare cetățean măzuește a fi. Oamenii zilei, în­de­obște, au în­datorirea sacră de a veghia la în­făptuirea armatei moderne desă­vârșite. Miniștrii războiului și generalii, nu vor putea complect­a-șî înde­plini datoria, fără concursul larg și necondiționat al puternicilor zilei. Aceștia, la rîndu-se, au dreptul a se amesteca în renașterea armatei, fără a-șî lăsa patimile în ea. La o parte cu micimile de suflet. Politician­, nu faceți din armată un mijloc de ridicare sau de înjosi­re, iar din corpul ofițeresc o plat­­ormă pe care a-tî pune picioarele ca să statî comod și sigur. Luați a­­minte că un popor întreg vă pri­vește, luați seama că frații de din­colo se uită la armata regatului ca a mîntuirea de apoi. La lucru, dar cu toții, întru re­nașterea oștirii, la lucru : miniștri, oameni politici, ofițeri și cetățeni ai țării întregi _ _ __ C. CAZUL dela penitenciarul Mislea — închisoarea militară a devenit baracă de izolare . Cititorii noștri își aduc aminte de cei 25 soldați lăsați nemîncați la penitenciarul Mislea din neglijenta ofițerilor lor și cari luîndu-șî lumea îa cap,au fost dați ca nesupuși și trimeși la închisoarea militară. Sîntem­ informați că autoritățile militare lansează afirmația că acei 25 soldați nu au fost închiși ci IZO­LAȚI ca măsură sanitară întrucât la inisiea ar fi epidemie. Se va înțelege importanța neobișnuită a modului remar­cabil de eficacitate al idolului. Pe când alte mijloace de îngrijit ale gurei și ale dinților, pe cât vin în genere în consid­rația­ pentru îngrijirea zilnică a dinților,­­și exercită numai pe timpi celor câtorva secunde a curățirei gurei efectul lor. Odolul ar un efect încă după ceasuri, după ce s’a curățit dinții. Prin ace efect de durată al Odolului pe de a întreg cu totul singular se im­pedică ore întregi procesele de fermentațiune și putrefacțiune si­gură, cari distrug dinții. _____________ EXAMBILUL pentru gradul de sublocotenent activ, sub­locotenent în rezervă, chemat temporar în activitate și subofițeri reangajați Următorii ofițeri în rezervă și sub­ofițeri reangajați au fost admiși pen­­tru gradul de sublocotenent activ ce se va ține cu începere din ziua de 15 Octombrie a. c., în localul școalei militare respective. Pentru sublocot .activ de infante­­rie. — Sublocotenenții ? Maxim I., reg. 31 inf.; Bontaș A., reg. 29 inf.; Stoica V., reg. 29 inf.; Ionescu M. S., reg. 23 inf.; Pravăț N., reg. 23 inf.; Paraschivescu C., reg. 19 inf.; Ioani­­de C., reg. 7 inf.; Petrescu C., reg .19 inf.; Mastacan I. N., reg. 12 inf.; Ne­­guți I., reg .2Q inf.; Ardare C. N., reg. 11 inf.; Botez C. M., reg. 15 inf.; Mitoșeriu N., reg. 14 inf.; Ionescu D., reg. 3 inf.; Florescu I. M., reg. 3 inf. ; Dumitrescu C. I., reg .10 inf . Chirovici I. Gr., reg. 12 inf.; Petrescu C. Gr., reg. 18 inf.; Lescaru D., reg. 23 inf. ; Mihail V., reg. 24 inf . Zo­­rescu V ., reg. 21 inf.; Ilie Radu, reg. 31 inf.; Eftimescu C., reg. 24 inf.; Manoliu M., reg. 30 inf.; Anastases­cu G., cerc. recrut. R.­Sărat. Subofițeri reangajați: Lascu Am­brozie reg. 31 inf.; Ionescu E. G., cerc. recrut; Putna; Marinescu D., reg. 31 inf.; Cristescu Gh., reg. 19 inf.; Tomescu V., comp. jand. Buc.; Obreja A., reg. 32 inf.; Burchi C., reg. 32 inf.; Vulturescu St., reg. 1 inf.; Păuna E., reg. 26 inf.; Butașiu L. , reg. 38 inf.; Prodan D., reg. 40 inf.; Panaitescu C., reg. 34 inf.; Zam­firescu N., reg. 4 inf.; Săndulescu I., reg. 16 inf.; Simionescu D., reg. 16 inf.; Clinovici I., reg. 25 inf.; Ionescu C, bat. 1 vînăt.; Cojocaru R., reg. 10 inf.; Stănescu P., reg. 1 inf.; Mar­­dare A., reg. 25 inf.; Stamate I., reg 21 inf.; Dumitru V., reg. 25 inf.; Fi­lip C., reg. 25 inf.; Platon G., bat. 5 vînăt.; Tonea V., bat. 1 pion.; Pepi T., reg. 1 inf.; Băltăreanu C., reg. 1 inf.; Velicu, R. reg. 21 inf.; Cosor­liu I., șc. subof. inf.; Ofițeru I., cerc recrut. Tulcea; Coșcodaru N., reg.­21 inf.; Motoc Al., reg. 5 inf.; Titirigă J., reg. 4 inf.; Șerbănescu I., reg. 21 inf.; Micșunescu C. G., reg. 21 inf.; Filipescu Gr., reg. 29 inf.; Halmaga I., reg. 25 inf.; Crețu M., reg. 4 inf.; Dumitru V., reg. 4 inf.; Ioniță C., reg. 4 inf.; Trestioreanu I., reg. 6 inf.; Brătianu P. D., cerc. recrut. Vîlcea; Dinculescu N., reg. 21 inf. ; Zaharia I. M., reg. 21 inf.; Ghenaru N. reg. 4 inf.; Vicol Dionisie, cerc. recrut; Tecuciu; Georgescu I., reg. 8 inf. ; Mureșanul N., bat. 7 vînăt. ; Drăgușin G., bat, rez. Olt; Rădulescu C., corp. grăniceri; Anghelescu N., reg. 28 inf.; Rădulescu­­ C., Dobre N., Iliescu St. G., Ștefan M. I., Stă­nescu D., Dinu M.. Nanu M., Banu G., Constantines­cu G., Marinescu D., toți din reg. 28 inf.; Georgescu Al., reg. 21 inf.; Bădescu C., reg. 6 inf.; Radu N., bat. specialist; Diaconescu V., cerc. recrut; Dîmbovița; Costache C. , reg. 11 inf.; Cirjaliu G. Stroe A­­postol din corpul grănicerilor; Alexe M. I., reg. 8 inf.; Bîgu C., bat. 3 vî­­nätori; Popescu C., reg. 17 inf. și Mateescu N., cerc. recrut. Găeșitî. Pentru sufocot. de cavalerie. — Sublocotenenții : Brăilescu Al., reg. 8 roșiori; Petcovici Al., reg. 2 roșiori; Popescu V., reg. 3 roșiori; Alexandrescu G., reg. 6 călărași. Subofițeri reangajați : Isaia C., reg. 4 căi.; Mavrache Al., reg. 4 roș.; Mărmureanu T., reg. 8 căi.; Reg. A­­lexe N., reg. To­căi.; Perdeică G., reg. 7 roșiori; Hagiescu D., reg. 3 căi; Cîrjo I. C., reg. 4 călărași. PENTRU SUBLOCOT. AVCTIVI DE ARTILERIE Sublocotenenții: Petrescu N., reg. 1 art. Constanța; Secăreanu A., reg. 6 art.; Brătășanu Paul, din reg. 1 art. cetate; Macri Gh., reg. 2 art.; Cojocărescu Al., de la divizia 2 obuz. și Zaicaru N., din reg. 15 artilerie. SUBOFIȚERII REANGAJAȚI Meculescu I., reg. 10 art.; Sararu I., reg. 7 art.; Petrovici St., reg. 18 art.; Marinescu D., reg. 18 art.; Ba­riu N., reg. 19 art.; Ion Gh., reg. 7 art.; Anghelescu I., reg. 15 art.; Radu Iancu, reg 19 art. și Drăguloiu A., reg 14 artilerie. PENTRU SUBLOCOT. ACTIVI DE GENIU Sublocotenenții: Chivu N, bat. 5 pionieri și Bucur D., bat. pionieri cetate. Subofițerii reangajați: Teodores­­cu Gh., bat 4 pion.; Olaru C. I., din bat. 1 pionieri. PENTRU SUBLOCOT. ACTIVI IN JANDARMERIA RURALA Sublocot Rtnencu, M. jand. ru­­rală. PENTRU ADMIN. SUBLOCOT. IN ACTIVITATE Adm. sublocotenenți - Nițulescu B. comp. II A.; Lăzărescu I., comp. I sanitară; Lazarovici V., tab. Șt. pote; Dumitrescu B. I., comp. grăni­cerilor; Dumitrescu C., dep. muni­­țiuni; Butunoiu C., direct. 4 geniu; Aninoșanu N., comp. 2 sanitară; Voinescu C., comp. marinei; Fun­­descu M., bat specialități: G­recea­­nu C., comp. 1 sanitară; Popescu A. D. , spit militar; Stoianovici Gh. I., Arsenalul armatei; Alexandrescu M., școala de artilerie; Tănase C. A., brig. 11 inf.; Butărescu M. G., tabăra Hagieni. Subofițerii reangajați: Știrbu Gh., bat. 5 inf.; Negoră C., brig. 5 inf.; Voiculescu C., comp. 5 art.; Tofan I., reg. 8 art.; Ber C. Ilie, div IV ; Ior­­dache M. I., mont. Tulcea; Mircea­­ Gh., diviz. 1 ; Grigoraș D., bat. 11­­ inf.; Popa Ilie, comp. 3 subzistent; iătăturescu P., dep. furaje Focșani; Popescu St. comend. pieței Cons­­tanța; Dinescu D., reg. 11 art.; ;avu D., comand, cetățel București; ’opescu C., brig. 1 inf.; Mihaileanu reanu D., inf. stab. centrale ; Rom­­­iță N, reg. ex. regală ; Chirilă V., reg. int. F. N. G.; Burcucel Anghel, dep. echip.; Tufescu Ioan, bat. 4 vî­­nători; sergent Zănescu I., div. de măre; sergent Vuculescu I., reg. Im., direct. 2 caval.; Hal­al­ai­u I. F., bat. 5 vînăt.; Medeleț Pompii, bat. v.; Ionescu N., reg. 2 art.; Mețe­­anu N., școala de cavalerie ; No­ne Gh., comp. 1 s-ță ; Dudulescu M. comp. 1 s-ță ; Popa Eremia reg. 38;­tefănescu Gh., cercul recrut; Tul­­ea ; Tufan Gh., comp. 2 s-ță ; Stă­­ren Nistor div 5 ; Invasiu N. Pin­­tilie, comend. pieței Galați; Negri­­uu u.; Uiv­iu; Bojan mn., reg. 14 al.; Popescu I. D., spitalul militar București: Mazilu I., idem : Dono­vici Oct., reg. 5 inf.; Popescu Șt., bat. 1 v.; Zavădă Istrate, reg. 18 art.; Atanasiu I­, dep. munițiune Hanu Conachi; Teodoru I., m. r.; Vîntu A., direct. 4 geniu ; Chiosă T., comp. jand. Iași; Lăzărescu C., c. r. 15 art.; Georgescu Gh., direct. 4 geniu ; Eug. M., minist. de războiu; Gimescu H. D., divizia II-a ; Gavri­­lă Gh., marele stat major; Anto­­nescu D. Iulius, divizia 3; Iliescu Al., divizia 8-a; Ciupeanu N., bat. 4 pion.; Viișoreanu Gh., cerc. recrut; Constanța ; Rădulescu Gh., batal, pont.; Dumitrescu Oprea, bat. 5 p.; Florescu I., div. 10; Leu N., brig. 11 inf.; Dărăbăneanu Sava, tab. Ha­­gieni; Tur­escu Pompii, div. V; Crudu Gabriel, div. 6-a; Ivănescu C., brig. 7 art.; Figaro I., comp. 4 a.; Georgescu Bogda, reg. 21 inf.; Ghenu Eft., inst. medico-militar; Bănățeanu Em., școala sup. de raz­­boiu; Panaitescu I., ars. marine­; Grigoriu I., reg. 17 art.; Dumitru I., reg. 6 art.; Gigoraș Hie, reg.­­4 art.; Răducanu S., c. II a.; Anastasiu P., reg. întărită F. N. G.; Bălan T. T. dep. sur. Roma; Morțun N., brig. 10 r.; Isbășoiu C., brig. 7 r. ; Ionescu T. M., reg. 11 r.; Gavrilă C. I., c. 2 a.; Tomița A., cerc. recrutare Tecuci Căzănesciu C., reg. 5 r.; Crăescu C., brig. 12 inf.; Iliescu V., reg. 1 art. cet.; Mazilu P., reg. 2 căt.; Anto­­nescu I. D., c. 1 a.; Gîrbu V., c. 4 ; Alexandrescu D. St., reg. 9 r.; Geor­gescu G., c .2 a.; Mihalcea P., direct, șc. in.; Iacoboia D., brig. 13 inf. Șerban D., minist. de razboiu; Io­nescu G., brig. 14 inf.; Deciu I., reg. 5 art.; Stoicescu C., reg. 76 ; Rădu­lescu R., reg. 28 inf.; Belciurescu R., comp. 3 s-ță; Tălmaciu I., comp. s-ță ; Tudose C., brig. ln inf.; Tone R, reg. 1 art. cet.; Alexandrescu V, corp. grăn. ; Șelaru I. Al., reg. 19 art.; Giurgiuman Al., direct. șc. mi­litare ; Sicară Gh., reg. 1 art. cet. Panait D., c. 3 armată ; Mîrza G., c. 3 arm.; Nicolau Al., direct gen.; Di­nu R. V., reg. 14 art.; Dumitrescu C„ direct. 4. Corpurile de trupă vor trimite toți acești candidați așa că în ziua de 15 oct. a. c., orele 8 dim., să se afle la școlile respective. Pentru aceia pentru care nu s'a trimis memoriile și foi calificative, ele se vor înainta direct ministeru­lui de război­, direcția școalei mi­litare Studenții și presa „Manasse“ D. Virgiliu Colțescu, președintele soc. studenților în drept, s’a pre­zentat erî la redacția noastră și ne-a rugat să publicăm următoa­rea declarație: „Comitetul soc. studenților în drept declară că n’are nici un a­mestec în manifestația pusă la ca­­le de o așa zisă „studențime ro­mină“ în contra reprezentărei pie­sei „Manasse“ neintrînd în vede­rile tu! și neaprobînd modul aces­ta de manifestare. „Credem că și joc. celelalte nu vor intîrzia să se pronunțe“. Suntem­ rugați să publicăm urmă­toarea scrisoare adresată d-lui Da­­villa, directorul Teatrului Național. D-lui Director al Teatrului Național-București Studenții universitari conștienți de menirea lor, dezaprobă mișca­rea începută contra reprezentării piesei „Manasse“ la teatrul Națio­nal din București. Este curios cum ați cedat in fața unor scandalagii ordinare, cari numai cinste nu fac Universității noastre. Din parte'mi le arunc tot dispre­țul și vă rog să dispuneți repre­zintarea piesei satisfăcind in acelaș timp dorința publicului inteligent și conștient. Primiți vă rog asigurarea înaltei mele stime. D­ ravid D. Em. Paulian, Președinetele Centrului studen­țesc, intern al spitalelor Eforiei, preparator la Facultatea de me­dicină Cereți pretutindeni ‘Vinurile profiluPll & 6% ; ■ 1éufit,cele mai bune și cele mai repturate. București, vi­ctoriei.97, deseft 31/53. mm criticate relele dlin armată 1 — PĂREREA D-LUI C. G. COSTA­­FORU — După o suspendare de trei luni, revista „Părerile unor spectatori“ a reapărut. In numărul cu care își reia seria, revista publică un foar­te interesant articol al­ d-lui C. G. Costa-Foru, asupra faptului dacă e bine sau nu să se dea în vileag unele rele de care suferă armata Cum chestiunea e de actualitate, reproducem aci câteva pasargiî din acest articol. „Adevărul trebue tăcut sau spus? se întreabă distinsul publicist, pen­tru a răspunde . Am avut ocazia d’a constata, vai, fapte cari merită, cu drept cuvînt, critica cea mai aspră, fapte, cari da­că s’ar mai repeta cu ocazia unui a­­devărat razboiu, ne-ar expune la de­zastre. „Trebuesc spuse ? Darea lor în vi­leag este, sau nu este,­­patriotică ? — Nu e patriotic, zic unii, să ne dăm rănile pe față, mai ales cînd e vorba de armată. Ba, răspund alții, tocmai dra­gostea de țată ne impune datoria, cruda datorie d'a tăia în carne vie, d’a arde cu fierul roșu acolo unde vedem gangrena. „In teorie, nu stau la îndoială: sînt pentru sistemul „Totului la ca­nal“. Să se scurgă, să se ducă de­parte, gonit de valurile criticei, tot ce e­rou, murdar, putred și putregai. „Cred că adevărul are într’însul o­­ putere nesfîrșită, atot mîntuitoare și vindecătoare. „Nu e bine niciodată să închidem ochii înșelîndu-ne pe noi înșine. Tre­bue să știm în mod exact, complect, cum stăm cu armata — așezămîntul nostru național cel mai de căpete­nie — fiindcă într’însul se concen­trează chiar existența țării la ora supremelor sforțări". Iar mai departe : „•Dar, recunosc și simt, mai ales a­­cum, după starea de lucruri creată prin tratatul de la București, că ne trebue o superioritate militară, bine și necontestabil stabilită. Ea ne este absolut necesară ,pentru a ne asigu­ra pacea în viitor. „Criticele sincere, întemeiate, o­­biective și desinteresate sunt clar binevenite, ele sunt folositoare întru cit silesc îndreptarea relelor, vinde­carea bubelor. „Acestea trebuesc expuse la lumi­nă, fără nici o temere că, prin­ da­rea lor pe față, se face vreun râu armatei, din potrivă! Ca dovadă, a­­vem recentele exemple din Franța unde, recunoscîndu-se inferioritatea unora din generali în cursul mane­vrelor, patru din ei au fost scoși la pensie, în mod nu mai puțin sumar cum de asemenea au fost eliminați din armata germană, pentru senili­tate precoce, vreo 140 generali de di­vizie și de brigadă. .„Acolo greșelile, odată constatate, nu se dau uitărea; acolo, hatîrul nu înflorește ca la noi, punîndu-se sta­vilă progresului. CRITICELE PRESEI FOLOSITOARE „Criticile sînt de sigur folositoare Și folositoare au fost și vor mai fi criticele întemeiate ce se vor aduce armatei prin presă. Astfel aș afirma că, în urma celor publicate asupra pornirilor prea brutale­ — uneori cu caracter torționar, — a unor din gra­dații și chiar a câtorva ofițeri din armata noastră, dacă ar fi mîine o nouă mobilizare mulți din aceștia și-ar stăpini firea și șefii lor de re­giment ar exercita un control mai sever ca pînă acum. „Progres va fi fost deci cu sigu­ranță realizat, în privința aceasta, progres incontestabil datorit criti­celor presei". JUDECATA CIVILA, DA­­NU MI­­LITARA „Răspunderea criticului e de­sigur întreagă, ea nu mai poate fi însă militară. Răspunderea lui penală se judecă de Curtea cu juri, singura instanță competentă în materie de presă, pentru oricine, militar sau civil .Totuși s’a crezut contrariul. Ca­marazi din rezervă au­ fost arestați și dați judecatei pentru cele publi­cate. Și urmăririle acestea se vor în­mulți. Ele nu vor deservi dorit celor cari le pun la cale“. Cărți și reviste A apărut: Noua Revistă Romînă Director: C. Rădulescu-Motru „Problema balcanică și opinia ma­ghiară", ancheta „Nouei reviste ro­­mîne". Părerile d-lor: contele Ște­fan Tisza, Alex. Márki, Oskar Jászi, Ignácz Kosutány, Béla Földes. NOUTĂȚI: Monopolul pedagogiei, anexă catedrei d-lui Dimitrescu-Iași. Conflictul sîrbo-albanez. ACTUALE. — C. Rădulescu-Mo­­tru: Regele Carol și­­ politica ex­ternă. — P. N. Panaitescu: Haret și Vlaicu. LITERATURA. — F. Aderca: Ma­drigal astronomic. — H. S.: Maxime CRONICA LITERARA. — Ion Tri­­vais: Ilarie Chendi. — Propilee ar­tistice de Marin Simionescu-Rîmni­­ceștiu. I ÎNSEMNĂRI: Ancheta „Noue­ re­viste române" și presa noastră — Impresii din timpul acțiunei mili­tare. — Cooperația și socialismul. — Teatrul „Duvieux Colombier”. — „Arta de a vorbi". REVISTA REVISTELOR: Lucea­fărul. — Romina Viitoare. — Econo­mia națională. — Viața nouă. — O­rientul român. — Convorbiri litera­re — Aesculape. MEMENTO. Un număr 25 bani. Pentru d. ministru de război O CERERE A MAI MULTOR PLUTONIERI CANDIDAȚI LA GRA­DUL DE SUBLOCOTENENT — O numeroasă delegație a plutonie­rilor cari sunt chemați să depună examenul de sublocotenent activ, s’au prezentat la redacția noastră ,și ne-au expus o doleanță pe care o su­punem și noi cunoștințe­ d-lui mi­nistru de războiu cu speranța că se va da ascultare dreptei cereri a sub­ofițerilor. Iată de ce e vorba: Conform unui ordin al ministeru­lui de război, se lăsa la latitudinea comandanților de corpuri ca să re­comande pe plutonierii destoinici ce vin să depună examenul de sublo­cotenent, pe lingă cei cu vîrsta re­glementară — pînă la 25 de ani — și pe cei trecuți de această limită, fără a se preciza. Veniți la examen comisiune a stabilit un maximum de 28 de ani pentru reangajați. Pentru ofițerii de rezervă chemați temporal în activitate și cari dau e­­xamen de ofițeri activi s'a admis li­mita de 35 de ani. Plutonierii reangajat­ cer și pen­tru dinști această măsură, adică de a fi­­ primiți să dea examen chiar dacă au trecut de 28—33 de ani, mai ales că marea lor majoritate sînt absolvenți ai școalei copiilor de tru­pa de la Mînăstirea Dealului, part<­­eușiți la examenul de ofițer în re­zervă și mulți din el cu 4—5 clase secundare.­­ Revendicarea pe care­ o susțin azî plutonierii e și dreaptă și în folosul armatei. Tinerii care s’au devotat cu totul milităriei, bine notați la corpuri cu reale aptitudini care pot fi constata­te la examen, ar fi nedrept ca pen­­tru un an sau doi în plus sa fi er­­ite o piedică la formarea unei ca­riere CEREȚI InmaiMir­ gmamm­am ' ILEGALITĂȚILE VINE Marea întrunire de protestare de la clubul social-democrat Se știe că parchetele militare aju operat o mulțime de arestări a mai multor foști mobilizați, cari întorși din campanie au­­ publicat cele ce au văzut pe cîmpiile Bulgariei. Contra acestor infamii partidul social-de­mocrat a ținut aseară o mare întru­nire de protestare. Prezidează d. I. Spătaru. D-sa în­cepe prin a arăta că acei cari au descris o infimă parte din lungul șir de suferințe îndurate de soldați în timpul mobilizării, au fost aruncați în beciurile închisorilor militare. Redactorul ziarului „Adevĕrul­“, care a descris într’un stil admirabil viața din campanie și care cu des­tulă îngăduială a redat unele tipuri, a fost arestat și menținut în stare de prevenție. Aceasta constitue cea mai elementară călcare a Constitu­ției. In loc ca ofițerii și gradații vi­novați să fie tîrîți la baza justiției, vedem pe acei ce au desvăluit unele fapte, arestați spre a fi trimiși în fața „consiliului de războiu". Președintele vorbește apoi de scoaterea de pe afiș a piesei „Manas­se", a lui Ronetti-Roman, care e un giuvaer al literaturei noastre. Direc­țiunea Teatrului Național a fost in­timidată de către o bandă de mi­nori, stîlpii varieteurilor și localu­rilor de desfriű. Contra acestor fap­te, spune vorbitorul, muncitorii tre­bue să protesteze energic. D. C. C. Petrescu. — Tirania mili­tarista a întrecut orice margini. In loc ca In urma protestului nostru, comisiunile de anchetă să-șî fi făcut datoria și să trimită în pușcărie pe ofițerii vinovați de furturi, bătăi și crime, vedem cum aceste comisiuni se solidarizează cu toți vinovații și trimit în judecată pe acei cari s’au prins că au suferit, pe acei ce au avut îndrăzneala să publice cele pe­trecute. Dacă arestarea avocatului Comăr­­nescu a justificat că el era încă ostaș cînd a scris un articol într'un ziar, infama arestare a lui Millian, redactor la ziarul „Adevărul", nu are nici acest motiv. Constituția e călcată în picioare, deoarece articolul 24 spune clar că, delictele de presă sunt trimise îna­intea Curtei cu juri. Deci arestul preventiv e exclus. Datoria noastră este de a lumina opinia publică și a nu lăsa să se co­mită asemenea revoltătoare ilegali­tate. Pentru aceea vom face întruniri și manifestation! de stradă și cu prețul oricărui sacrificiu vom face să domnească legile. D. Ilie Moscovici. — Dacă pînă a­cum militarismul la noi a fost o pla­gă, de acum el va sugruma poporul. Abia de acum începe era tiranie­ ca­zone. Și dacă unii au crezut că anchetele ce au fost orânduite vor da vreun rezultat, s’au înșelat; aceste anchete au avut ca scop mușamalizarea tu­turor ocărilor și potlogăriilor, casta militară nevrînd să se compromită. Pentru ca militarismul să fie întă­rit nu vor fi pedepsiți vinovații, ci acei cari au suferit, dar nu au tăcut ci s’au prins, și au cerut dreptate Guvernul are interes ca militaris­mul să fie întărit. Nimeni nu se va gîndi la drepturile poporului decit noi, pentru aceia să ne întărim par­tidul și să luptăm pentru „Votul Universal’’ și drepturile noastre ce­tățenești. D. I. C. Frimu. — Spune : Tova­răși . Temnițele cazone gem de a restațî. Toți acei cari ?i-au permis să spună adevărul, au fost aruncați in beciuri. Un tovarăș spunea că redactorul Millian a scris într’un ton moderat impresiile sale și tot a fost arestat după mine chiar dacă el ar fi scris de sute de ori mai tare, dacă ar fi atacat așa cum merită putreda instituție cazonă, și tot nu putea fi arettat. Avem o Constituție pentru care s’au făcut mii de jertfe, și acum oli­garh­ia își face de corp, și poate mîine îi va veni gust acestei oligar­hii ca să ne oprească întrunirile cum au încercat acum câteva zile Mîine cel ce va spune că nu are ce mânca, cînd își va spune suferin­țele va fi aruncat în fundul tem­nițelor. Nenorocirea națiunei se apropie deci, datoria noastră este de a fi gazda drepturilor noastre. Nu vom permite ca oligarhia să se întindă și-i vom tăia din ghiare. Dacă popo­rul se va mișca, se va impune, căci numai cînd poporul se manifestă atunci este cunoscută valoarea sa. Oratorul spune că cea mai subversi­­vă broșură revoluționară care e con­fiscată de la muncitori este : Consti­tuția. Muncitorii nu au voie să citească legile ca să nu-și poată valorifica drepturile. • Ca să poată exista Rom­înia, tre­bue să existe poporul român. Popo­rul însă a fost lăsat să moară de foame și holeră, a fost ucis. iar azi e aruncat în temniți In asemenea ca­zuri nu poate exista nici Romînia și nici oligarhia Din piepturile noas­tre vom face zid­­ de apărare a dem­­nităței noastre. Ne vom întări partidul și vom lupta pentru „Votul Universal" și triumful socialismului. D. Tom­a Dragu­. — Astă seară e­­ram să vă dau unele lămuriri la întrebările ce mi-ațî pus la trecuta ședință; însă în fața evenimente­lor prin care trecem, vom lăsa orice hărțuieli între noî și vom porni la luptă cu forțe unite (aplause). Ațî auzit de ce e vorba : gîtuirea celui mai elementar drept cetățenesc. Li­bertatea exprimare! găndirea prin graiü sau scris a fost suprimată de ătre acei ce nu au fost în stare să poarte sabia. Toți distinșii în la­șitate și-au dat mina și s’au nă­pustit cu furie asupra acelora cari le-au desvălit potlăgăriile. Numai clasa oligarhică se bucură de Constituție căci pe cînd Millian și alții zac la închisoare d Vintilă Brătianu, care a scris ceva mult mai vehement, se plimbă pe calea Victo­riei. Noi nu cerem ca el să fie arestat însă toți să se bucure de aceleași drepturi Dar pe fiii poporului cari au fost trimeși la moarte și mizerie acum reîntorși în țară drept mulțu­mire. oligarhia noastră îî trimete la surghiun în temnițe întunecoase. Dar de­oarece in țară predomină cel mai tare, vom face și noi ca de frica pumnului să ni se respecte irepturile. Bastiliile militare, de ar trebui să le spargem cu piepturile noastre, le vom sparge,­­și cei încă­tușați, trebue să fie liberați. Deviza noastră, va fi: „înainte ca orice preț!” D. I. Spătaru­ citește următoarea MOȚIUNE Muncitorii Capitalei, întruniți azi în întrunire publică, proteste«** cu --------------------------------------­ tărie împotriva tentativelor de în­­călcare a libertăților de gîndire și presă, făcute de oligarhia cazonă prin urmărirea și arestarea mai multor cetățeni ai acestei țări cari nu au altă vină decit aceea de a fi demascat unele din grozăviile com­­i­se de ofițeri pe timpul mobilizării. Pe de altă parte, luînd în conside­rație că parchetele militare cît și­ tribunalele lor sînt instituționi re­­trograde unde cei chemați a fi jude­cați s’au arătat totdeauna incapabili și lipsiți de cel mai elementar simț de dreptate, cerem desființarea con­siliilor de război și disciplină râmi­­nînd ca toate delictele săvîrșite de cetățenii țârei chemați temporar sub arme, să fie judecate de Curțile cu juri. Muncitorii Capitalei, își iau anga­jamentul de a lupta pe toate căile pentru a face ca legile țarei să fie respectate. Nu vor permite să se în­troneze în locul libertăților constitu­ționale, dictatura și tirania oligar­hiei militare. (Aclamații). 1 * întrunirea ia sfârșit la orele 11 jum. seara, muncitorii retrăgîndu-se în ordine. Gen. . Elevii admiși în anul I-iI la școala mae­ștrilor militari de scrimă Următorii elevi au fost admiși în­ anul I-II al școalei maeștrilor mi­­litari de scrimă: Leonte C., soldat bat. 4 vin.; Cojocaru T., sergent bat. 7 vînători; Costica Papadat, soldați bat. 7 vînători; Stoenescu Gh., ser­gent reg. 1 infanterie; Geala Marin, sergent, reg. 1 infanterie; Florescu Aurel, soldat, reg. 6 infanterie; Hot­­nog Ștefan, sergent, reg. 12 infante­rie; Căpraru C. I., caporal, reg. 12 infanterie; Gheorghiu Grigore, sol­dat, reg. 13 infanterie; Lazăr N., ca­poral, reg. 15 infanterie; Zaharescu Eug., serg.­major, reg. 16 infanterie; Vasile al Elenei Chirilă, serg.-instr., reg. 16 infanterie; Cotarea I., serg.­­instr., reg. 17 infanterie; Bucă Ion, serg.-instr., reg. 20 infanterie; Roșu I., soldat, reg. 20 infanterie; Dumi­­trache R.­caporal, reg. 23 infanterie; Tufescu Gheorghe, sergent, reg. 24­ infanterie; Davidescu I. Marin, plu­tonier, reg. 28 infanterie; Ion Stan,, caporal, reg. 28 infanterie; Sfetcu Mihail, caporal, reg. 31 infanterie; Alexandrescu Ilie, caporal cerc. re­crutare Rovine; Mihail Enache, bri­gadier, reg. 1 roșiori; Sfecli și Ilie,­ soldat, reg. 1 roșiori; Oancea Const, sergent, reg. 2 roșiori; Marin G. Ra­du, sergent, reg. 4 roșiori; Dumitru Const., soldat, reg. 10 roșiori; Zam­­firescu D­ tru, caporal, reg. 5 călă­rași; Dobre Gheorghe, caporal, reg. 5 călărași; Bilea *1., soldat, reg. 10 călărași; Cannea Gr., caporal, reg. 11 artilerie; Savu Alexe, sergent, reg.­­ 5 art.; Răducanu Petre, brigadier, reg. 6 artilerie; Popescu Stelian, bri­gadier, reg. 6 artilerie; Plăiașu Scar­­lat, sergent, reg. 7 artilerie; Negre­­scu Nicon, brigadier, reg. 7 artilerie;­ Șarje Gh., brigadier, reg. 18 artile­­riat. 1 art. cetate; Dodin Toader, ser­r­­gent, bat. 1 artilerie; Lorenț Petre­­rie; Bălăblăneanu Drag., brigadier, soldat, bat. 4 pionieri, Chimie Se­bastian, soldat, depoz, echip. mari­ner. Corpurile de trupă vor trimite a­­ceste grade inferioare, desfăcute de toate drepturile pînă în ziua de 15 Octombrie, și echipate cu efectele prevăzute la art. 26 din regulamen­tul școaleî maeștrilor militari de scrimă, așa ca în ziua de 14 Octom­brie, orele 8 seara cel mai tirziu să fie la școală, instalați în localul școalei militare de infanterie( str. Isvor).­­ De la Asociațiunea absolvenților școlilor supe­rioare de comerț (curs seral) Aseară a avut loc ședința comite­tului Asociațiunei absolvenților șco­­lilor superioare de comerț (curs se­ral). , Ședința s’a deschis la orele 8 sea­ra sub președinția d-lui loan Ili­escu. . D. loan Iliescu expune comitetu­lui intervențiile ce vor mai trebui făcute la ministerul de razboiu, pentru trecerea in concediu a absol­venților ce sunt sub arme. Propune să se studieze proectul de înființare a unei societăți coope­rative a asociațiunei, iar pînă la re­alizarea acestui scop să se înființe­ze o societate economică compusă exclusiv dintre absolvenții școlilor, superioare de comerț (curs seral) și elementare de comerț. Studierea statutelor s’au încredin­țat d-lor loan Iliescu, G. Udroiu, S Melidon, D. Măciuceanu, D. Măr­­gescu și P. Georgescu, D. G. Udroiu și S. Melidon fac propunerea să se înființeze un birou de comptabilitate al asociațiunei pentru deservirea comercianților. Ședința a a luat sfîrșit la orele 9 lum. seara. Pentru monumentul lui „Aurel Vlaicu“ CIMPINA, 12 Oct. — Comitetul pentru ridicarea unui monument lui Aurel Vlaicu la Bănești, lângă Cimpina, a mai primit următoarele sume de bani, dela dnii dr. Valeriu Popescu, Alexandru Tătăranu și Jean Gheorghiu de lei 300, produsul net al balului ce a avut loc la „Do­menico" în seara de 29 Septembrie, din inițiativa d-lor, dela conferințele d-lui dr. C. Istrati și d-nei Smara Gheorghiu din 6 Octombrie a. c. lei 1007; dela balul soc. de economie a „Stelei Romînia” Ü5 la sută din pro­dusul net .lei 55; prin lista No­ 40 încredințată d-lui inginer I. V. Pope­in, lei 195, subscrișî astfel: I. V. Po­­peia 20, D. Meitani 10. inginer C. R. Mircea 20. inginer A. Dimopol 26 Louis Semire 20. ing. V. V­agenhein? 10. S. I. Perianu 5. K. Rilke 10. ing. R. Jena 20, ing. Budurovici 20. W) Grimer 20. ing. F. Schlosser 20, că­rora comitetul pe această cale le a­­duce viile sale mulțumiri. Comitetul a vărsat la percepția la casă lei 4000, totalul fondurilor, de care dispune pînă azi.—Alex.

Next