Adevěrul, aprilie 1923 (Anul 36, nr. 12000-12027)
1923-04-02 / nr. 12001
PAGtIA ! aa pe Dedeagaci $i p« Tr«cîa ›=* deocamdată pe TracLa orientală? Şi nu recunoaşte însuşi „Echo de Bulgarie" în articolul în care se sileşte să combată afirmaţiile noastre întemeiate că „marea confederaţie slava poate fi visul unor arnumiţi politiciani idealişti, aparţinând celor două regate slave? idealiştii de azi însă pot fi cârv«fîlrii de mâine şi o datorie imperioasă, dictată de simţul de conservare, ne impune şi nouă, popor latin înconjurat de o mare slava* să urmărim cu atenţie astfel de visuri care pot deveni într’un viitor mai mult sau mai puţin apropiat o realitate ce n’are să ne fie tocmai plăcută. . „ E adevărat. „Echo de Bulgarie" îşi dă apreciabile silinţe, ca să ne liniştească, spunând că „Slavia cehoslovacă (despre care am vorbit în precedentul nostru articol) nu este decât an ideal de solidaritate de rasă în tot ceea ce această solidaritate comportă mai aolea şi mai generos“. Astfel de asigurări cu caracter liniştitor nu fac decât să confirme spusele noastre despre existenţe unor sforţări ce se fac pentru, ca să înlăture toate frecările şi conflictele — deocamdata între sârbi şi bulgari — şi pentru ca să se înlesnească terenul prielnic înjghebarea unui bloc slav. ■ Că scopul urmărit ar îi de o natură pur ideală, aceasta e o afirmaţiune carese potriveşte aşa de puţin ar sentimentele şi ideile timpurilor de faţă, încât nu o cred nici autorii lor. Rămâne clar ca un fapt ce nu sufere dezminţire că între slave se fac toate încercările de o apropiere de o strângere a raporturilor dintre dânşii şi că, ceea ce ne interesează în grad mai mare,se netezeşte din ce în ce terenul pentru o eventuală îmjsl^bâre a tinei mari confederaţii iugoslave în care să intre şi bulgarii, cari astăzi susţin ca sunt fraţi de tată şi de mama cu sârbii, pe când în decursul războiului mondial respingeau cu indignare orice comunitate de origină cu poporul sârbesc ' . Să ne uităm, prin urmare, mai mult la vecinii noştri, iar nu să găsim Înilăuntrul ţârei duşmani acolo ei . Dacă etapa anormală care reclamă regularea forţată a raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi, crează multe uuităţi chiriaşilor şi dacă în genere protecţia se acordă mai mult acestora, sunt, cum e fatal să fie, ţî mari nedreptăţi cari lovesc pe proprietar. Un caz cu deosebire dSnaarae, ni se pare a îi cel descria în următoarea scrisoare : Sunt văduvă cu patru copii 1® şcoală. Singura mea avere dan care trăesc ţi trete® sft-mi cresc copiii «unit câteva, prăvălii ce *um în oraşul Bacău. Unul din chiriaşii mei un cofetar care deţine trei prăvălii (Cofetărie) pentru suma de (6.000) ţease mii lei anual, a devenit milionar cumpărându-şi imobile, automobile, ete. A subînchiriat una din c^l© 3 prăvălii cu suma de 20.000 unui coaprazar, (deci pe lângă că »tăi degeaba mai câştigă încă 12.000 anual). De acest motiv împreună cu altele mă judec cu el de 3 ani, cheltuind cu avocaţii şi nici azi n’aau ajuns la vre-un resultat .Cei 6.000 lei îi plăteşte pentru dări către stat şi eu In realitate nu primesc niici un ban, plus mai trebue să plătesc din punga mea către stat, comună, asigurări, (împrumut tfind mereu). La rugămintel» şi Intervenţii!» mele ca să plece o plată din casa mea căci a a. hi destul 4 ani gratis, ddn. sul tmţ cere fit o dormă de 500.000 tei. Al doilea caz, un fabricant de mezeluri deţine o prăvălie în plin centru cu suma de 3.000 (trei mH lei ANUAL) if ii rând de asemenea milioane. Al treilea chiriaş, coafor, disţâne o prăvălie ,pentru ridicol« «urnă de 1.000 (una mie cinci sute lei ANUAL). Al patrulea deţin» pentru «urna de 1.800 (una mie opt sute lei ANUAL) o prăvălie de ceaprazerie şi croitoria Al cincilea îmi plăSwţt® pentru o prăvălie de încălţâminte «un«m 1100 lei (una mie două sute lei ANUAL). Al ţeaselea plăteşte pentni o prăvăliecroitorie maia de una mie cinci rute lei (1.500 lei) ANUAL. Al ţeaptea, avocat, ocupă un epartament corn pai» din B camere şi abnpuse în plin eswtra pentru suma de 5.000 (cinci mii lei) ANUAL. In total, pentru 8 prăvălii şi un apartament mi se plăteşte bana de 20.000 Iei anual chirie cu care trebue să plătesc dările către stat, comună, asigurare, etc. Mie şi copiilor nu numai eti au nu rămâne nimic adică nici o centimă venit, ba încă trabue să împrumut bani pentru avocaţi şi asigurare.. De 7—8 ani nu am făcut nici un fel de reparaţii necesare imul imobil şi foarte curând nu se va alege din acest imobil decât l o ruină, din cauză că sunt în imposibilitatea de a face reparaţiile necesare, din cauza scumpetei şi din cauza chiriilor ridicule ce nu acoperă per dările şi asigurarea1. Şi din scrisorile ce primim vedem că asemenea cazuri sunt multe. Totuşi se înţelege, că legea, nu putea vedea prea multe excepţii- Lat P® ă lege, trebe» să existe şi domenie. Dacă chiriaşii de categoria celor de mai sus nu vor înţelege că trebuie să facă de la el gestul cinstit, vor perde în cele din urmă privilegiile de cari sa bucură acum. bire chiriaşi şi proprietari Plângerea unei proprietarele 1 1 f ^ Trebue puţintică omenie ¥ ¥ Congresul Camerelor de Comerţ Internaţionale; STAREĂ ECONOMICĂ A ROMANIEI Citim la’ ziarul L'Italie! ! Congresul Camerii de comerţ internaţionale lucrează cu activitate. In secţia finanţelor d. Volumis a citit raportul ferit de delegaţia greacă asupra situaţiei economice şi financiare a Greciei . T) Reeks till a citit raportul «sris prezintat de Legaţiunea Letoniei. ţill Wurth pe acela al delegaţiei Luxemburgului. . . D. Teleky a expus raportuldelegaţiei ungare retrăgând premisa de caracter politic. D. Kirschen a remarcat că România era înainte de război una din ţările cele mai bogate din Europa şi cu toate că teritoriul ei a fost mărit, economia sa naţională e periclitată ai schimbul ei scăzuţi Cauza constă în distrugerile făptuite de nemţi în timpul ocupaţiei lor. Cât despre războiul împotriva Ungariei bolşevice s’a dovedit că România este un adevărat zid al rezistenţei europene împotriva bolşevismului. ? Scăderea «schimbului este un nonsens faţă de marile bogăţii ale României care vor fi puse cu totul în valoare cu ameliorarea transporturilor. Pe de altă parte bugetul statului este echilibrat Noua linie a Carpaţilor a dat României mari bogăţii forestiere şi i-a mărit bogăţia minieră,-Ţara are astfel disponibilă o mare cantitate de lemne. România posedă asemeni importante mine de aur, de fier, de mică, de asfalt şi cărbune care nu sunt încă exploatate. " Sprijinul capitalurilor străine și ameliorarea transporturilor vor permite României să ajungă la o mare dezvoltare economică intr’um apropiat viitor. ident intre comunişti şi asaişti --------. • Berlin, 31. • Eri a avut loc la Clubul comunist din Berlin o întrunire comunistă, la care au asistat câteva mii de muncitori. In timp ce oratorii vorbeau la tribună, în sală s’a născut un incident intre poliţie şi comunişti. Au fost răniţi mai mulţi muncitori. au se scuză prin stupiditatea unui ipseism îngâmfat şi gol şi împlinind deopotrivă gustul artistului ca şi pe-al lumii obişnuite, are pentru fiece ochiu şi pentru fiece suflet farmecul unei culori, al unei linii ori al unui sentiment. Techniceşte, Theodorescu-Sion mi-a schimbat paleta şi pensulaţia păstrând pasta lui grasă ca de amai), desenul viguros. Şi dacă In compoziţie (Fântâna lui Manole de pildă) a introdus un element decorativ bizantin, şi clădeşte „ca o troiţă“ — cum spune el — În capete şi-a păstrat adânca reliefare a sufletului omenesc pe care i-o cunoaştem de uit. R. Căci Th®odoreaeu Sion se schimbă pădrându-şi vechile virtuţi. Şi dacă mâine, peste o lună ori peste un an îl vom vedea sub cine ştie ce nouă formă, ştim bine că şi atunci îl vom găsi meritele mari de-acum. Paieta galbenă şi caldă de azi, care exprimă dureros de adânc toată exuberanţa adumbrită, de doină a unui neam întreg are într’ânsa un sentiment de a cărui putere arta pictomlui român nu se mai poate lipsi. Vor mai veni dezvăluiri de taine asi, se vor preciza linii „ale noaspeate, dar de-acum încolo, tot «sauna Theodorescu-Sion va rămâ©gt MR mftrg Bieter, naiind La Tecuci a sosit un grup de studenţi din Iaşi pentru a împărţi manifeste aţâţătoare. Aci prefectul şi-a făcut datoria: a ordonat evreilor să închidă prăvăliile. Ministerul de Domenii face cunoscut că întreaga cantitate de peşte ce va sosi astăzi (Duminica Floriilor). In Capitală sa va vinde numai la halel românesc. Sculptorul O. Han ameninţă grav toate gloriile meşteşugului său de la noi. Vlaţa impresionantă a lucrărilor expuse, dovedeşte şi un obiectiv limpede fixat, şi un elan care-l va întrece. E o bărbăţie fără de seamăn în delicateţea sculpturilor d-lul Han şi adâncirea sufletească a fiinţei onmeneşti încalcă hotărât realitatea şi nu se teme de caricatură. In schiţe, atitudinea îl interesează. Şi nu-i o atitudinee trup, e atitudine de suflet. Suflet pretutindeni, suflet cu orice preţ. Suflete fixate în bronz, iată ce sunt sculpturile d-luî Han. Şi această „literatură ridică însuşi bibeloul la rang necontestat de artă. Materialul e mânuit cu meşteşug demn de invidiat. Construcţia sculpturată păstrează atmosferă împrejurul ei şi bustul indică singur şi lămurit trupul întreg. Sunt iu astea dibăcii şi o pricepere Care explică deo potrivă de bine graţia liniilor dintr’o sttt.tue femenină ca şi sarcasmul unei trăsături de gură înjunghiată în zâmbet dintrun cap bărbătesc., lai* stilul neşovăelnic din capul .d-soareî Iulia” clădit tot în gama jjjKft priviri bolnave, îndepărtate in infinit şi fascinante, dau măsura în care artistul sa poate adapta subiectului şi inspiraţiei sale. Epoca de-acum a d-lui Han poate fi numită „capul de expresie“. Ii aşteptăm urmarea cu toată încrederea şi cu o legitimă nerăbdare. D. Dărăscu din câteva bucăţi ne a desprins o neobişnuită transparenţă de culori fine şi delicate, jilave şi plăcute, aeriene şi armonizate cu mână şi ochi de meşter. D. Petre Iorgulescu cu rămăşiţe de tălăzuire, aduce o natură moartă excelentă în discreta ei dezvăluirea „tainei intime a lucrurilor“ şi în pasta de bună calitate. Alături un seminud păstrat încadru adequat şi o pochadă decorativă, cu armonie discretă de „Gobelin“, cochetărie plastică de stil uşor şi elegant, D. Cornescu schimbat de la paletă caldă la paletă rece, şi dus peste măsura de departe în întrebuinţarea unei pensulaţii întrerupte şi torturate, expune peisagii de mare şi de plajă. Apa e plină de tumultu şi rece , efect bun al paletei şi al pensulaţiei. Aceleaşi mijloace întrebuinţate însă asupra pământului, greşesc. Efect contrar. D. Pacioxea mistic, mistic, vaporaş şi confuz. Graţie multă uneori, şi foarte mult astro-babilonism. „Monumentul lui Eminescu“? Monumentul celui care a scris versurile de cristal din „Somnoroasei păsărele“ şi din „Călin“? Dar ca au comun cu poezia lui şi cu sufletul nostru, turmele de jivine care-şi târăsc burta pe pământ ori se cocoţează în capul poetului? Primitivism? Dar unde-i sănătatea zdravănă a inspiraţiei primitive? De ce dă tocmai d. Paciurea un exemplu greşit unei generaţii care s’ar putea lăsa influenţată ? D. Modrea e acelaş meşteşugar şi acelaş artist, cu nerv şi cu expresie, d. Bunescu mai neegal şi mai puţin artistic decât in expoziţia sa personală. D. Ghiamă cu pasta ceva mai puţin transparentă, oarecum în răscoală, d. Tonitza ceva mai neglijent şi deci mai puţin in nota superioară a picturii sale fine şi decorative de anul trecut, d. Şirato iar schimbat, viguros In linie şi pensulă, artificial in culoare dar expresiv în desen. Steriade, neschimbat, pila de toată delicateţea cenuşiului său colorat, d. Dimitrescu cinstit şi curat, d. Pallady rafinat în paleta sa vânătă şi desenul său excelent, d. Teişanu cu un desen în genul său obişnuit colorat, şi în sfârşit, d-nui Iser şi Ionescu Dara de care am vorbit cu prilejul expoziţiilor lor şi cari n’au adus decât lucrări rămase din expoziţie. VICTOR ION POPĂ Wmâ&BtâSSB&miilFORMATIUII Mâine Duminică opoziţia unită va ţine fre mari întruniri publice: la Galaţi, Brăila şi Târgovişte. întrunirea din Braşov nu se poate ţine din cauză că fiind Paştele catolic, tooate sălile mari sânt ocupate cai diferite festivaluri. In urma declaraţiei d-lui Niculae M. Pârvulescu, decanul baroului Prahova, că advocaţii nu vor mai pleda in fata tribunalelor, până când salariile magistraţilor nu se vor spori, guvernul a însărcinat pe d. Mosgos, procuror general, să ia contact cu d. Pârvulescu. Acesta persistă însă, în hotărîraa luată ţî a Comunicat d-luî procuror general textual că „Până nu vom vedea negru pe alb, greva advocaţilor din Prahova nu va înceta". Complect renovate vor fi deschise anul acesta de la 1 Iunie până la 15 Septembre pentru cura de apă de băut, băi minerale da rod şi pucioasă (cele mai concentrate din întreaga ţară şi hidroterapia Teatrul Cărăbuş, care A ars în mare parte în toamna trecută va fi reconstruit Reparaţiile au şi început însă aspectul teatrului pare schimbat. D. architect L. Van Saanem- Algi pe care l-am întrebat asupra cauzei acestei schimbări ne-a declarat că autorul reconstrucţiei nu e d-sa *.l . Teatrul Repina Mana Compania Dramatică „Bulandra“ Luni 2 Aprilie 1523 va juca Farsă în 3 acte de Kadelburg La Iaşi, după devastări, un grup de studenţi, cu crucea pangermană, în doliu, la piept au făcut o procesiune, având doi preoţi cu cruci îndoliate în frunte. Cortegiul s’a dus de la Universitate la Mitropolie. Acolo s’au făcut jurăminte şi imprecaţiuni pentru că România şi-a îndeplinit elementara datorie de stat civilizat, şi a recunoscut, prin constituţie, că toţi locuitorii sunt cetăţeni. Nici o autoritate n’a intervenit pentru a împiedica profanarea Mitropoliei cre o acţiune atât de necreştină. Eri a avut loc la barou, adunarea generală a avocaţilor pentru votarea viitonlui buget .ricânduri« de către câţiva avocaţi chestiunea prealabilă, că ardunarea nu ar fi legal constituită, deoarece legea cere ca toţi avocaţii să fl© Incunoştiintaţi personal, în urma dreaîţliuniîor cari au avut loc,, s’a hotărât ca să se convoace o nouă adunare conform dispoziţiuirilor legale, când se va proceda la votarea viitorului buget. • S'a găsit pe stradă paşaportul supusului sârb Mourtesan Arslan Djehlerlich de fel din Vrantov. Cel care l-a pierdut îl poate ridica de la redacţia ziarului nostru. tf:’ CAPITALA O CĂRUŢĂ CU SIFOANIi STRIVESTE UN BATRAN Măcelarul Iohan Weig, de 51 ani, din calea 13 Septembrie 209, pe când venea eri la amiazi spre casă, a fost trântit la pământ de o căruţă cu sifoane. Roatele au trecut peste abdomenul nefericitului bătrân. Conducătorul cu căruţa a dispărut. Victima, în stare gravă, a fost ridicată de „Salvare” şi transportată la spitalul „Brâncovenesc“. Circa 3 de poliţie caută pe căruţaş. SINUCIDERE Femeia Alexandrina N. Anghel, în vârstă de 51 ani, originară din Brăila, domiciliată la Căminul asistenţei sociale din calea Şerban- Vodă No. 208, fiind suferindă de mai mult timp, ori pe la orele 11 jiuți, s’a aruncat jos din balconul situat la etajul IIDupă o oră în jumătate de chinuri, nenorocita femee a încetat din viață. OE 71 RU ! Reportaj parlamentar y vwffypfrvsr ............... •? • t’ipts ‘«n*» Şedinţa dela 31 Martie 1923 deschide la orele 3 ţl Şedinţa se , um. d. a. Prezidează d. M. Orleanu. Pe banca ministerială d-nii I. G. Duca, V. Brătîanu, V. P. Sasau, A. Coama, General Moşoiu, D. PARASCHIVESCU tntreabă pe d. ministru de război dace nu se aplică legea votată şi promulgată, a înaintării ofiţerilor invalizi de război. D. GIURCULESCU face o comunicare d-lui ministru de finanţe relativ la despăgubirile de război. Cere aplicarea unui impozit pe îmbogăţiţii de război din care să se plătească despăgubirile de război Se votează budgetul Eforiei Spitalelor Civile. Se votează un credit de 400.000 Iei pe seama ministerului de interna redeschide la orele 4 - 15. Prezidează d .P. Piso. Se ia în discuţie legea chiriilor. D. AL. Doneanu citeşte raportul legii. D. SIMIONESCU-BARLAD. Ţin să arăt că am depus un amendament care nici n’a fost luat în consideraţie. LEGEA VA ÎNĂSPRI RELAŢIILE D. V. RAUTU, naţionalist-democrat spune că legea aceasta va înăspri mai mult, relaţiile dintre proprietari şi chiriaşi. Problema aceasta e adevărat că nu se poate rezolvi cu o lege ci cu rezolvirea problemei locuinţelor. Legea aceasta interesează populaţia mai mult decât Constituţia. Singura măsură mai convenabilă ar fi fost prelungirea legei care expiră acum. Impresia mea este că s-a adus acest proect fiindcă guvernul nu e în stare să atace problema, întrucât nu o poate rezolva. De aceea ocolește chestiunea. .. PROVIZORAT 5 " Legea aceasta nu face altceva decât să zgândărească raporturile dintre proprietari şi chiriaşi, acum când avem destule tulburări sociale, şi când guvernul declară mereu că vrea linişte. Se zice că d. prim ministru a spus că legea e un provizorat. Dar atunci era mai bine să se fi venit pur şi simplu cu o prelungire. Am impresia că guvernul știind că pleacă, vrea să lase o piedecă succesorilor săi. PANA LA NORMALIZARE D. IONEL BRATIANU. Se pare că oratorul a fost mult preocupat de greutatea ce o vor avea moştenitorii noştri. Să fie linibi. Vom avea noi grijă de aceasta. Vom sta la guvern până când se vor normaliza lucrurile. Şi astfel moştenitorii guvernului nostru nu vor avea greutăţi de rezolvat. ... . VINA OPOZIŢIEI Legea aceasta este o ameliorare a legii în vigoare. Din cauza atitudinei opoziţiei la Constituţie, nu s’a putut veni cu legea aceasta decât în ajunul sărbătorilor. Vom aduce în sesiunea viitoare o altă lege complectă care va fi desbătută îndelung de Parlament. De altfel, până atunci sper că lucrurirle vor merge spre normalizare şi că atunci vom putea face mai mult ca acum. Se cere închiderea discuţiei. O bună parte a majorităţii se opune. Preşedintele declară discuţia închisă şi pâna la vot luarea în consideraţia a legii, care se aprobă. DISCUŢIA PE ARTICOLE Se precede la discuţia pe articole, D. RAUTU spune că în legea de faţă sunt pasagii cari nici nu se pot înţelege. Citează următorul pasaj: „Proprietarii şi coproprietarii ai căror chiriaşi se găsesc în această din urmă situaţiune nu vor fi obligaţi a se muta ei înşişi în imobilul lor, fiind dispensaţi de condiţiunea de a fi chiriaşi sau toleraţi*1. Mai departe arată că legea are multe defecte şi că încurajează pe speculanţi. Analizează fiecare paragraf şi cere explicaţii şi ameliorări pentru chiriaşi. VOCI: închiderea discuţiei! închiderea discuţiei! D. DUMITRIU-IAȘI face critica legii. Spune că ministrul de justiție a numit o comisiiue care să alcătuiască un proect. Gol adus aci, nu este cel alcătuit de comisiune. ci cu totul altul. Ceri ca prelungirea termenului să fie pe doi ani, cum era în proectul inițial adus de ministru. Termenul acesta scurt va face ca cele două armate, proprietari şi chiriaşi, să se afle într o permanentă agitaţie. Suntem o majoritate şi un guvern al ordinei la interesul acestei ordine... !«13. Se votează un proiet de lege, votat de Senat, prin care pe teritoriul statului român nu poate exista un aşezământ călugăresc care să se conducă după alte legi decât cele româneşti Se votează proectul de lege prin care se scuteşte societatea anonimă „Colaboraţia Latină“ de toate taxele de constituire şi acele de timbru şi înregistrare, atât acum cât şi la orie© mărire viitoare a capitalului De asemenea se scuteşte de orice impozit toată partea din beneficiul societăţii ce se va aloca fondului său cultural. D. V. BRATIANU depune un proect de lege pentru votarea unui credit de 1.700.000 lei cheltueli necesare pentru aducerea în ţară a unei părţi din institutul de cartografie, revenit nouă, în urma tratatului de pace. D. DINU BRATIANU. Demagogia .4 TUMULT 'F D. DIMITRIU: e lesne ce termenul să fie de doi ani. Majoritatea cere închiderea discuţiei. ' Se naşte un tumult D. G. ORLEANU ' ia cuvântul spre a pune câteva întrebări dar majoritatea nu-l lasă să vorbească. Cu mare greutate d. Orleanu poate citi un amendament prin care se hotărăşte că hotelurile nu pot închiria apartamente cu luna sau anul, ci numai cu ziua, ca astfel camerele să poată fi puse la dispoziţia populaţiei flotante. D. ministru FLORESCU vrea să vorbească dar deputaţii cer închiderea discuţiei. Se face linişte. D. M. DJUVARA : Am de pus o întrebare şi de exprimat un regret. Regretul este că încă din Decembrie am cerut d-lui ministru de justiţie să vie cu legea chiriilor spre a o discuta pe larg. Şi n’a venit. D. IONEL BRATIANU : Dojana aceasta o merită întreg guvernul. Ştiţi bine de ce s’a întârziat votarea Constituţiei. D. DJUVARA pune câteva întrebări d-lui ministru de justiţie. D. I. TH. FLORESCU vrea să vorbească dar majoritatea nu-l lasă, strigând :r # Închiderea discuţiei ! Deputaţii cari vor să pună întrebări protestează. Sgomotul continuă. D. DR. COSTINESCUU întreabă dacă comuna Bucureşti, ca proprietară, are dreptul a se muta în imobilele sale. D. ministru FLORESCU iar vrea să vorbească, dar iarăşi • impleda eat de majoritate care cere Închiderea discuţiei şi face un sgomot infernal. Cu mare greutate d. preşedinte Piso reuşeşte a face puţină linişte. D. minist. FLORESCU: E o cuviinţă ca să răspund întrebărlor puse. D. prof. SIMIONESCU-IAŞI: Ce folos ! D. I. TU. FLORESCU : Gurnul, pentru motivele arătate a hotărît să vie cu aceal proect. Eu eram de părere să fie prelungite contractele pe 2 ani. D. CHIRCULESCU: De ce l-ai adus tocmai acum ? D. ministru FLORESCU : E în interesul ei al chiriaşilor şi al propietarilor ca chestiunea bine studiată să fie supusă unei ample discuţii. D. prof. SIMIONESCU-IAŞI : Da, dar până atunci rămâne atâta lume pe drumuri. D. ministru FLORESCU : Nu rămâne nimeni pe drumuri. Am studiat legea un an. VOCI : A! A! A. Nu se vede. D. ministru FLORESCU : Voi răspunde d-lui Dumitriu, pentru care am multă consideraţie. VOCI : A! A! (Ilaritate). D. DIMITRIU : Mai bine lăsaţi discuţia liberă. D. ministru FLORESCU răspunde: In ce priveşte rechiziţiile, ele nu sunt cuprinse in lege. Cine le-a făcut, le mai poate face. In ce priveşte aliniatul pe care sa face că nu-1 pricepe d. Răut, el lămureşte că chiriaşul, care a vândut un imobil, poate fi evacuat de proprietar, care e liber să facă ce vrea cu apartamentul. La întrebarea d-lui dr. Costinescu răspunde că crede că primăria, comuna şi judeţul tebue să intre în proprietăţile lor. Se cere închiderea discuţiei. Se aprobă. Articolul unu este votat. Legea în total pusă la vot cu bile, este admisă cu 128 voturi contra 28. Şedinţa se suspendă la orele S. La redeschidere de preşedinte P. Piso ridică şedinţa, anunţând că Adunarea ia vacanţă până Luni 21 Apriliene. Legea chiriilor Şedinţa dela 31 Martie 1923 Şedinţa se deschide la 350. Prezidează d. M. PHEREKYDE. Pe banca ministerială d-nii Ion Bratianu, Al. Constantinescu, C. Bana şi general Văitoianu. Iau parte la şedinţă pentru prima oară şi episcopii noi aleşi Iacov al Dunării de Jos şi Justinian de Alba-Iulia, episcopul armatei. PRIMIREA NOILOR SENATORI D. M. PHEREKYDE, înainte ca Senatul să intre in ordinea de zi, anunţă intrarea pentru prima oară în maturul corp a celor doi episcopi: Iacov Antonovici al Dunării de Jos şi Justinian Teculascu, de Alba-Iulia episcopul armatei ca senatori de drept. Senatul ii primeşte cu aplauze. EPISCOPUL DUNĂRII DE JOS mulţumeşte pentru cuvintele binevoitoare ale preşedintelui şi spune că, Constituţia votată de parlament este actul cel mai măreţ din viaţa neamului românesc. EPISCOPUL JUSTINIAN DE ALBA-IULIA arată fostul episcopatului armatei şi exprimă guvernului şi Senatului mulţumirile sale, asigurând, că va fi vrednic de sarcina ce i s’a încredinţat. Se repetă votul rămas nul pentru recunoaşterea ca persoană morală a societăţii „Renaşterea clerului din eparehia Râmnicului”. Şedinţa se suspendă. Senatorii trec în secţiuni pentru a discuta mai multe proecte de legi, depuse de d. general Văitoianu. La redeschiderea şedinţei, se votează un proect de lege pentru introducerea unor modificări în tabloul plăţilor, comunelor rurale, satelor şi cătunelor din judeţul Dolj. POLIŢIA RURALĂ Se ia în discuţie proectul de lege pentru modificarea art. 133, 134 şi 137 din legea de organizare a comunelor rurale prin care se desfiinţează străjile satelor şi se înfiinţează poliţia rurală. La discuţia generală luând cuvântul d-nii Trafin şi Buţureanu, cer să nu fie obligaţi la plata pentru străji, preoţii şi învăţătorii. D. I. PANAITESCU (raportor) cere să se voteze legea aşa cum a fost alcătuită. D. GHIAŢA vorbeşte în sensul d-lor Buţureanu şi Trafin. D. MINISTRU COSMA roagă Senatul să primească legea aa cum a fost întocmită. Legea este votată. * * * Se votează apoi următoarele proecte de legi: 1) Deschiderea unui credit de 2.980.000 lei pe seamă ministerului de finanţe, care va fi achitat din taxele de joc ce se percepe la cazinourile din Sinaia şi Constanţa. " ( 2) Ministerul de finanţe este autorizat , speda Băncii Naţionale, 30 de milioane coroane aur, provenit din lichidarea băncii imperiale austriace, precum şi orice alt aur i-ar reveni ministerului, în scop de a se acoperi plăţile făcute cu preschimbarea coroanelor hârtie. Acest aur se va adăuga la stocul metalic al Băncii Naţionale. 3) Legea pentru înfiinţarea, unei catedre de procedură civilă, la facultatea juridică din Iaşi. 4) Se autoriză enitromia nesrohiei „Izvorul Maicii Domnului’*din Galaţi să cedeze măriei un teren condiţiune să se ponăteitească pe el o grădină de copii, 5) Indteeffmtele d-lor Adoll, Ernst Beckmann si Woit. •tjjNî'* Se votează următoarele recunoașteri ce români macedoneni: Anastasi C. Tripcea, Alexandru T. Fotî, Akibia,de Grigoriade, Anist. Hagi Nicola zis Nicoîaide, Const. N. Ceva, Const. D. Tripcea, Const. Hr. Velciu, Dimitrachi Ceva, G. Dadami, Haralambie Tătă rescu, Hrisfcu D. Ni tu, loan G. Tripcea, Leonida D. Tonotpa, LiU G. Toma, Mihailache I. Bebi, xfît* colae Anastase, Nicolae Mizu, zis Mizot, Spira Dumitru, Ştefan Cristei, Tănase Roşu, Tănase Sotir, Theodor N. Ilie, Theodor Hr. Pa* pasim«., Theodor Hr. Romcea, Tonia Petirescu. Şedinţa se ridică la orele 6,20 anunţându-se cea viitoare Luni 23 Aprilie, orele 3, 1 Noul director al Teatrelor BANCHETUL DE LA «BOULEVARD“ Aseară, 1st „Boulevard“, un mare număr de prieteni ai d-lui Vasilescu-Valjean, i-au oferit o masă, cu prilejul numirii sale în funcţia de director general al teatrelor. Magistraţi, avocaţi, scriitori şi ziarişti au ţinut să-l felicite şi să-i ureze succes In noua-i misiune. Autoastat d-nii I. Gr. Perieţeanu, I. Negoiescu, Zamfirescu şi Al. Oprescu, procuror general la Casaţie. D. Vasilescu-Valjean, într’o cuvântare foarte spirituală, mult aplaudată, a mulţumit celor prezenţi pentru cinstea şi plăcerea pe care i-au făcut-o de a-1 invita la această masă. In cuvântarea sa, deşi în formă glumeaţă, d. Valjean a spus câteva lucruri foarte serioase, schiţându-şi, in trăsături generale, programul de lucru. D-sa Îşi propune să stă, rule, prin activitatea-i teatrală, pentru unificarea sufletească a României Mari. Pe calea aceasta crede că s’ar putea face mai mult decât prin volume întregi de coduri. Printre cei prezenţi am remarcat pe d-nii: Al. Oprescu, Bădescu-Roşiori, Cătuneanu, Liciu, Silviu Rădulescu, Costin, Zătreanu, Gorges, Radovici, G. Popescu, Bordeianu, Boboc, Negoescu, Cernăţeanu, Niculescu-Bolintin, D. G. Maxim, Mihaileanu, Slama, magistraţi; I. Gr. Perieeanu, Netter, Gh. Dumitrescu, Arnold, Negoiescu, N. Stănescu, Gerota, Popescu-Necşeşti, Vorobchievici, Gogu Constantinescu, Papadopol, Gruia Păunescu, Bercuş, Remi Ciuceanu, Paul Popovici, Andronescu-Dan, Brăiloiu, Zamfirescu, avocaţi; Stănoiu, V. Dumitriu, comercianţi; Vasile Petrescu, inginer; T. Arghezi, Alex. Călin, E. D. Fagure, Const. Graur, Haralanxb, T. Rosenthal, Sergiu Aolanoescu, F. Mohr, Iosif Nădejde, H. Petrovici, Victor Ion Popa, Boss, ziariști. A participat şi d. Drăgoiescu, directorul teatrului din Craiova, D. Al. Mavrodi, fostul director general al teatrelor, s’a scuzat că fiind bolnav n’a putut veni şi a transmis prin scrisoare urări cordiale Succesorului său. La orele 12, într’o atmosferă de caldă prietenie, convivii s’au despărțit, urând spor la muncă d-lui Vasilescu-Val Jean. Éi is leverni Literar' contra jandarmilor D, deputat dr. Dumitru Manu a înaintat parchetului următoarea plângere: Domnule Primprocuror, In ziua de 25 Martie a. c. după întrunirea Partidului Naţional şi a Partidului Ţărănesc, ţinută în Buftea-Bucoveni în sala băncii populare „Vodă Ştirbey” la sfârşitul întrunire fiind reţinuţi la secţie 10 membri ai acestor partide, am rămas în Buftea aşteptând eliberarea celor reţinuţi. Cam la ora 7 seara, când luam cina într un local din faţa postului de jandarmi am fost invitat la secţie de către d-l căpitan Mateescu la o convorbire prietenească. Am răspuns acestei invitaţii. La secţia de jandarmi am fost reţinut Impotrivindu-mă acestei reţineri, la ordinul d-luî căpitan Mateescu am fost arestat. Zadarnic l-am făcut atent la urmările legale ale unei arestări ilegale. Neadmiţându-i calitatea să mă aresteze, a dat ordin să fiu depus la carceră şi să mi se pună cătuşele. Târât pe sus de mâni şi de picioare la carceră, după ce d-l surolocot, Vasiliu punându-mi mâna în gât, m’a trântit la pământ, am fost depus la carceră, odaie obscură cu un singur scaun de la postul de Jandarmi Buftea. Acolo am fost luni de la ora 7 seara, până la ora 1 noaptea1, când am fost escortat în bezna nopţii până la gară, ca un condamnat, cu patru jandarmi cu armele în mâini De acolo am fost dus sub escortă la Bucureşti şi am fost depus la cazarma reg. 2 la Jandarmi, unde am stat până la ora 12 în ziua de 26 Martie, a. c. Rog Introduceți procedura împotriva căpitanului Mateescu, pentru arestare ilegală și pentru violarea,omunității parlamentare, împotriva: domnului sublocotenent Vasiliu penntru ofensă. Martori ai Incidentului sunt: căpitan Chabert, avocat, fost deputat, Bucureştii Raul Crăciun, directorul ziarului „Epoca”, Bucureşti, — Mircea Zilgănescu, proprietar, Târgovişte, — I. Dumitrescu, avocat,secretarul Partidului Ţărănesc, Buciureşti. N. Enescu, avocat, Bucuraşti, — Al. V. Gazimir, avocat şi ziarist, Bucureşti, ■— I. Hereacu. Bucureşti Luând în considerare gravitatea cazului care a fost ridicat şi in parlament, sper că veţi ancheta şi face cele legate de urgenţă. Primiţi, domnule primprocuror, insigurarea deosebitei mele stime, Bucureşti, 30 Martie. 1889. Dr. DUMITRU MÂNU , profesor la Academia de rerilogie din Gherla, deputat Adeverul Literar si Artiştii de Duminecă 1 Aprilie 1023 8 pagini’.Ilustraţii In trei culori Victor Ettlmlm Sonete. Cuprinde: STUDII ESTETICO-UNGVISTCE Dr. Adolphe Stern: Shakespeare în românește. Arhimandritul Scriban 1 Pentru limba latină. ■ ,1,. ISTORIOGRAFIE LITERARĂ 1 Dr. Lupui, prof. universitar.; O prietenă a lui Avram Iancu. Gheorghe Garda?: Din corespondenţa lui St- O. Iosif. , STUDII DE FOLKLORI. Aurel Candrea, prof. universitar : Sfinţii. FANTEZII REALISTE Ion Teodorescu : Omenirea. NUVELE ŞI SCHIŢE Sărmanul Klopstock: Năluca. N. Batzaria: Biju. I. Călugăru: Temnicerul. POEZII U ^ ^aru: Erigfoaia» -!|g - „No. 123 VtrgUIa Moacovici 5 Plânsul Sun limitei. Ion Sân-Giorgiu 5 Traduceri din poeţi germani. Eug. Relgis : Poeme în proza. i Emil Berea, George Nikita: Strofe. Mircea Rădulescu: Eva. î CRONICA ARTISTICĂ Victor Ion Popa: Expoziţia „Arta Română”, CRONICA TEATRALĂ Dinu. Şerban: Hedda Gabler- LEXICE, DICŢIONARE, GLOSĂRI C. Pitochak : Argot-ul şcolăresc. Cronica sportivă de Dinu Cesiunii. — Cărţi şi reviste. — Chestiuni feminine. — Revista Modelor. — Şah, însemnări î Sarah Bernhardt. — Premiul '^argorit.re. — Fiul Isadorei Duncay '4 • % **' • • • ■ '