Adevěrul, aprilie 1923 (Anul 36, nr. 12000-12027)

1923-04-02 / nr. 12001

PAGtIA ! aa pe Dedeagaci $i p« Tr«cîa ›=* deocamdată pe TracLa orientală? Şi nu recunoaşte însuşi „Echo de Bulgarie" în articolul în care se sileşte să combată afirmaţiile noas­tre întemeiate că „marea confede­raţie slava poate fi visul unor ar­numiţi politiciani idealişti, aparţi­nând celor două regate slave? idealiştii de azi însă pot fi câr­­v«fîl­rii de mâine şi o datorie im­perioasă, dictată de simţul de con­servare, ne impune şi nouă, popor latin înconjurat de o mare slava* să urmărim cu atenţie astfel de vi­suri care pot deveni într’un viitor mai mult sau mai puţin apropiat o realitate ce n’are să ne fie tocmai plăcută. . „ E adevărat. „Echo de Bulgarie" îşi dă apreciabile silinţe, ca să ne liniştească, spunând că „Slavia cehoslovacă (despre care am vor­bit în precedentul nostru articol) nu este decât an ideal de solida­ritate de rasă în tot ceea ce această solidaritate comportă mai aolea şi mai generos“. Astfel de asigurări cu caracter liniştitor nu fac decât să confirme spusele noastre despre existenţe unor sforţări ce se fac pentru, ca să înlăture toate frecările şi conflic­­tele — de­o­cam­data între sârbi şi bulgari — şi pentru ca să se în­lesnească terenul prielnic înjgheba­rea unui bloc slav. ■ Că scopul urmărit ar îi de o­ na­tură pur ideală, aceasta e o afir­­maţiune care­­se potriveşte aşa de puţin ar sentimentele şi ideile tim­purilor de faţă, în­cât nu o cred nici autorii lor. Rămâne clar ca un fapt ce nu sufere dezminţire că între slave se fac toate încercările de o apropie­re de o strângere a raporturilor dintre dânşii şi că, ceea ce ne inte­resează în grad mai mare,­se nete­zeşte din ce în ce terenul pentru o eventuală îmjsl^bâre a tinei m­ari confederaţii iugoslave în care să intre şi bulgarii, cari astăzi susţin ca sunt fraţi de tată şi de mama cu sârbii, pe când în­­ decursul răz­boiului mondial respingeau cu in­dignare orice comunitate de origi­nă cu poporul sârbesc­ ' . Să ne uităm, prin urmare, mai mult la vecinii noştri, iar nu să gă­sim Înilăuntrul ţârei duşmani acolo ei . Dacă eta­pa anormală care recla­mă regularea forţată a raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi, crează multe uuităţi chiriaşilor şi dacă în genere protecţia se acordă mai mult acestora, sunt, cum e fatal să fie, ţî mari nedreptăţi cari lovesc pe pro­prietar. Un caz cu deosebire dSnaarae, ni se pare a îi cel descria în următoarea scrisoare : Sunt văduvă cu patru copii 1® şcoală. Singura mea avere dan care trăesc ţi trete® sft-m­i cresc copiii «unit câteva, prăvălii ce *um în oraşul Bacău. Unul din chiriaşii mei un cofetar care deţine trei prăvălii (Cofetărie) pentru suma de (6.000) ţease mii lei anual, a devenit milionar cumpărân­­du-şi imobile, automobile, ete. A subînchiriat una din c^l© 3 pră­­vălii cu suma de 20.000 unui coa­­prazar, (deci pe lângă că »tăi de­geaba mai câştigă încă 12.000 anual). De acest motiv împreună cu altele mă judec cu el de 3 ani, cheltuind cu avocaţii şi nici azi n’aau ajuns la vre-un resul­tat .­­Cei 6.000 lei îi plăteşte pentru dări către stat şi eu In realitate nu primesc niici un ban, plus mai tre­­bue să plătesc di­n punga mea către stat, comună, asigurări, (împrumut tfind mereu). La rugămintel» şi Intervenţii!» mele ca să plece o plată din casa mea căci a a. hi destul 4 ani gratis, ddn. sul tmţ cere fit o dorm­ă de 500.000 tei. Al doilea caz, un fabricant de me­zeluri deţine o prăvălie în plin cen­tru cu sum­a de 3.000 (trei mH lei ANUAL) if ii rând de asemenea mi­lioane. Al treilea chiriaş, coafor, disţâne o prăvălie ,pentru ridicol« «urnă de 1.000 (una mie cinci sute lei ANUAL). Al patrulea deţin» pentru «urna de 1.800 (una mie opt sute lei A­­NUAL) o prăvălie de ceaprazerie şi croitoria Al cincilea îmi plăSwţt® pentru o prăvălie de încălţâminte «un«­m 1100 lei (una mie două sute lei ANUAL). Al ţeaselea plăteşte pentni o pră­vălie­­croitorie maia de una mie cinci rute lei (1.500 lei) ANUAL. Al ţeapte­a, avocat, ocupă un e­­partament corn pai» din B camere şi a­bnpuse în plin eswtra pentru suma de 5.000 (cinci mii lei) ANUAL. In total, pentru 8 prăvălii şi un apartament mi se plăteşte b­ana de 20.000 Iei anual chirie cu care tre­­bue să plătesc dările către stat, co­mună, asigurare, etc. Mie şi copiilor nu numai eti au nu rămâne nimic adică nici o centi­mă venit, ba încă trabue să împru­mut bani pentru avocaţi şi asigu­rare.. De 7—8 ani nu am­ făcut nici un fel de reparaţii necesare imul imo­bil şi foarte curând nu se va alege din acest imobil decât l o­ ruină, din cauză că sunt în imposibilitatea de a face reparaţiile necesare, din cau­za scum­petei şi din cauza chiriilor ridicule ce nu acoperă per dările şi asigurarea1. Şi din­ scrisorile ce primim vedem că asemenea cazuri sunt mul­te. To­tuşi se înţelege, că legea, nu putea v­edea prea multe excepţii- Lat P® ă lege, trebe» să existe şi d­o­­menie. Dacă chiriaşii de categoria celor de mai sus nu vor înţelege că trebuie să facă de la el gestul cinstit, vor perde în cele din urmă privilegiile de cari sa bucură acum. b­ire chiriaşi şi proprietari Plângerea unei proprietarele 1 1 f ^ Trebue puţintică omenie ¥ ¥ Congresul Camerelor de Comerţ Interna­ţionale;­­ STAREĂ ECONOMICĂ A RO­­MANIEI Citim la’ ziarul L'Italie! ! Congresul Camerii de comerţ in­terna­ţionale lucrează cu activitate. In secţia finanţelor d. Volum­is a citit raportul ferit de delegaţia grea­că asupra situaţiei economice şi fi­nanciare a Greciei . T) Reeks till a citit raportul «sris prezintat de Legaţiunea Letoniei. ţi­ll Wurth pe acela al delegaţiei Lu­xemburgului. . . D. Teleky a expus raportul­­dele­gaţiei ungare retrăgând premisa de caracter politic. D. Kirschen a remarcat­ că Româ­nia era înainte de război una din ţările cele mai bogate din Europa şi cu toate că teri­toriul ei a fost mărit, economia sa naţională e pe­riclitată ai schimbul ei scăzuţi Cauza constă în­ distrugerile făp­tuite de nemţi în timpul ocupaţi­ei lor. Cât despre războiul împotriva Un­gariei bolşevice s’a dovedit că Ro­mânia este un adevărat zid al re­zistenţei europene împotriva bolşe­vismului. ? Scăderea «schimbului este un non­sens faţă de marile bogăţii ale Ro­mâniei care vor fi puse cu totul în valoare cu ameliorarea transportu­rilor. Pe de altă parte bugetul sta­tului este echilibrat Noua linie a Carpaţilor a dat Ro­mâniei mari bogăţii forestiere şi i-a mărit bogăţia minieră,­­-­­Ţara are astfel disponibilă o mare cantitate de lemne. România posedă asemeni impor­tante mine de aur, de fier, de mi­că, de asfalt şi­ cărbune care nu sunt încă exploatate. " Sprijinul capitalurilor străine și ameliorarea transporturilor vor per­mite României să ajungă la o ma­re dezvoltare economică intr’um a­­propiat viitor. ident intre comunişti şi a­saişti --------. • Berlin, 31. • Eri a avut loc la Clubul comunist din Berlin o întru­nire comunistă, la care au asistat câteva mii de muncitori. In timp ce oratorii vorbeau la tri­bună, în sală s’a născut un incident intre poliţie şi comunişti. Au fost răniţi mai mulţi munci­tori. au se scuză prin stupiditatea unui ipseism îngâmfat şi gol şi împli­nind de­opotrivă gustul artistului ca şi pe-al lumii obişnuite, are pen­tru fiece ochiu şi pentru fiece suflet farmecul unei culori, al unei linii ori al unui sentiment. Techniceşte, Theodorescu-Sion mi-a schimbat paleta şi pensulaţia păs­trând pasta lui grasă ca de amai), desenul viguros. Şi dacă In compo­ziţie (Fântâna lui Manole de pildă) a introdus un element decorativ bi­zantin, şi clădeşte „ca o troiţă“ — cum spune el — În capete şi-a păs­trat adânca reliefare a sufletului o­­menesc pe care i-o cunoaştem de­­ uit. R. Căci Th®odoreaeu­ Sion se schimbă păd­rându-şi vechile virtuţi. Şi dacă mâine, peste­ o lună ori peste un an îl vom vedea sub cine ştie ce nouă formă, ştim bine că şi atunci îl vom găsi meritele mari de-acum. Paieta galbenă şi caldă de azi, care expri­mă dureros de adânc toată exube­ranţa adumbrită, de doină a unui neam întreg are într’ânsa un senti­ment de a cărui putere arta picto­­mlui român nu se mai poate lipsi. Vor mai veni dezvăluiri de taine asi, se vor preciza linii „ale noas­­peate, dar de-acum încolo, tot «sauna Theodorescu-Sion va rămâ­­©gt MR mftrg Bieter, na­­iind­ La Tecuci a sosit un grup de stu­denţi din Iaşi pentru a împărţi ma­nifeste aţâţătoare. Aci prefectul şi-a făcut datoria: a ordonat evreilor să închidă prăvăliile. Ministerul de Domenii face cu­noscut că întreaga cantitate de peşte ce va sosi astăzi (Dumini­ca Floriilor). In Capitală sa va vinde numai la halel românesc. Sculptorul O. Han ameninţă grav toate gloriile meşteşugului său de la noi. Vlaţa impresionantă a lu­crărilor expuse, dovedeşte şi un o­­biectiv limpede fixat, şi un elan ca­­re-l va întrece. E o bărbăţie fără de seamăn în delicateţea sculpturilor d-lul Han şi adâncirea sufletească a fiinţei onmeneşti încalcă hotărât realitatea şi nu se teme de carica­tură. In schiţe, atitudinea îl interesea­ză. Şi nu-i o atitudine­­­e trup, e a­­titudine de suflet. Suflet pretutin­deni, suflet cu orice preţ. Suflete fixate în bronz, iată ce sunt sculp­turile d-luî Han. Şi această „litera­tură ridică însuşi bibeloul la rang necontestat de artă. Materialul e mânuit cu meşteşug demn de invidiat. Construcţia sculp­turată păstrează atmosferă împre­jurul ei şi bustul indică singur şi lămurit trupul întreg.­­ Sunt iu as­tea dibăcii şi­ o pricepere Care expli­că de­o potrivă­ de bine graţia linii­lor dintr’o sttt.tue femenină ca şi sarcasmul unei trăsături de gură înjunghiată în zâmbet dintrun cap bărbătesc., lai* stilul neşovăelnic din capul .d-soareî Iulia” clădit tot în gama jjjKft priviri bolnave, îndepăr­tate in infinit şi fascinante, dau măsura în care artistul sa poate a­dapta subiectului şi inspiraţiei sale. Epoca de-acum a d-lui Han poate fi numită „capul de expresie“. Ii aş­teptăm urmarea cu toată încrede­rea şi cu o legitimă nerăbdare. D. Dărăscu din câteva bucăţi ne­ a desprins o neobişnuită transparenţă de culori fine şi delicate, jilave şi plăcute, aeriene şi armonizate cu mână şi ochi de meşter. D. Petre Iorgulescu cu rămăşiţe de tălăzuire, aduce o natură moartă excelentă în discreta ei dezvăluirea „tainei intime a lucrurilor“ şi în pasta de bună calitate. Alături un seminud păstrat în­­cadru ad­equat şi o pochadă decorativă, cu armo­nie discretă de „Gobelin“, cochetă­rie plastică de stil uşor şi elegant, D. Cornescu schimbat de la paletă caldă la paletă rece, şi dus peste măsura de departe în întrebuinţa­rea unei pensulaţii întrerupte şi torturate, expune peisagii de mare şi de plajă. Apa e plină de tumult­u şi­­ rece , efect bun al paletei şi al pensu­laţiei. Aceleaşi mijloace în­trebuinţate însă asupra pământului, greşesc. Efect contrar. D. Pacioxea mistic, mistic, vapo­raş şi confuz. Graţie multă uneori, şi foarte mult astro-babilonism. „Monumentul lui Eminescu“? Mo­numentul celui care a scris versu­rile de cristal din „Somnoroasei pă­sărele“ şi din „Călin“? Dar ca au comun cu poezia lui şi cu sufletul nostru, turmele de jivine care-şi tâ­răsc burta pe pământ ori se coco­ţează în capul poetului? Primiti­vism? Dar unde-i sănătatea zdra­vănă a inspiraţiei primitive? De ce d­ă tocmai d. Paciurea un exemplu greşit unei­ generaţii care s’ar putea lăsa influenţată ? D. Modrea e acelaş meşteşugar şi acelaş artist, cu nerv şi cu expre­sie, d. Bunescu mai neegal şi mai puţin artistic decât in expoziţia sa personală. D. Ghiamă cu pasta ceva mai puţin transparentă, oarecum în răscoală, d. Tonitza ceva mai negli­jent şi deci mai puţin in nota su­perioară a picturii sale fine şi de­corative de anul trecut, d. Şirato iar schimbat, viguros In linie şi pensulă, artificial in­ culoare dar expresiv în desen. Steriade, neschim­bat, pila de toată delicateţea cenu­şiului său colorat, d. Dimitrescu cinstit şi curat, d. Pallady rafinat în paleta sa vânătă şi desenul său ex­celent, d. Teişanu cu un desen în genul său obişnuit colorat, şi în sfârşit, d-nui Iser şi Ionescu Dara de care am vorbit cu prilejul expo­ziţiilor lor şi cari n’au adus decât lucrări rămase din expoziţie. VICTOR ION POPĂ Wmâ&BtâSSB&mi­ilFORMATIUII Mâine Duminică opoziţia unită va ţine fre mari întruniri publice: la Galaţi, Brăila şi Târgovişte. întrunirea din Braşov nu se poate ţine din cauză că fiind Paştele ca­tolic, tooate sălile mari sânt ocu­pate cai diferite festivaluri. In urma declaraţiei d-lui Niculae M. Pârvulescu, decanul baroului Prahova, că advocaţii nu vor mai pleda in fata tribunalelor, până când salariile magistraţilor nu se vor spori, guvernul a însărcinat pe d. Mosgos, procuror general, să ia con­tact cu d. Pârvulescu. Acesta persistă însă, în hotărîraa luată ţî a Comunicat d-luî procuror general textual că „Până nu vom vedea negru pe alb, greva advocaţi­lor din Prahova nu va înceta". Complect renovate vor fi deschise anul acesta de la 1 Iunie până la 15 Septembre pentru cura de apă de băut, băi mi­nerale da rod şi pucioasă (cele mai concentrate din întreaga ţară­ şi hidro­terapia Teatrul Cărăbuş, care A ars în mare parte în toamna trecută va fi reconstruit Reparaţiile au şi început însă aspectul teatr­ului pare schim­bat. D. architect L. Van­ Saanem- Algi pe care l-am întrebat asupra cauzei acestei schimbări ne-a decla­rat că autorul reconstrucţiei nu e d-sa­ *­­.l . Teatrul Repina Mana Compania Dramatică „Bulandra“ Luni 2 Aprilie 1523 va juca Farsă în 3 acte de Kadelburg La Iaşi, după devastări, un grup de studenţi, cu crucea pangermană, în doliu, la piept au fă­cut o proce­siune, având doi preoţi cu cruci îndoliate în frunte. Cortegiul s’a dus de la Universitate la Mitropo­lie. Acolo s’au făcut jurăminte şi im­­precaţiuni pentru că România şi-a îndeplinit elementara dat­orie de stat civilizat, şi a recunoscut, prin con­stituţie, că toţi locuitorii sunt cetăţeni. Nici o­ autoritate n’a intervenit pentru a împiedica profanarea Mi­tropoliei cre o acţiune atât de ne­creştină. Eri a avut loc la barou, aduna­rea generală a avocaţilor pentru votarea viitonlui buget .ricânduri« de către câţi­va a­­vocaţi chestiunea prealabilă, că ar­dunarea nu ar fi legal constituită, de­oarece legea cere ca toţi avo­caţii să fl© Incunoştiintaţi perso­nal, în urma dreaîţliuniîor cari au avut loc,, s’a hotărât ca să se con­voace o nouă adunare conform dis­­poziţiuirilor legale, când se va pro­ceda la votarea viitorului buget. • S'a găsit pe stradă paşaportul supusului sârb Mourtesan Arslan Djeh­lerlich de fel din Vrantov. Cel care l-a pierdut îl poate ri­dica de la redacţia ziarului nostru. tf:’ CAPITALA O CĂRUŢĂ CU SIFOANIi STRI­VESTE UN BATRAN Măcelarul Iohan Weig, de 51 ani, din calea 13 Septembrie 209, pe când venea eri la amiazi spre casă, a fost trântit la pământ de o căruţă cu sifoane. Roatele au trecut peste abdomenul nefericitului bătrân. Conducătorul cu căruţa a dispă­rut. Victima, în stare gravă, a fost ridicată de „Salvare” şi transpor­tată la spitalul „Brâncovenesc“. Circa 3 de poliţie caută pe că­ruţaş. SINUCIDERE Femeia Alexandrina N. Anghel, în vârstă de 51 ani, originară din Brăila, domiciliată la Căminul asis­tenţei sociale din calea Şerban- Vodă No. 208, fiind suferindă de mai mult timp, ori pe la orele 11 jiuți, s’a aruncat jos din balconul situat la etajul II­După o oră în jumătate de chi­nuri, nenorocita femee a încetat din viață. O­E 7­1 R­U ! Reportaj parlamentar y vwffypfrvsr ............... •?­ • t’ipts ‘«n*» Şedinţa dela 31 Martie 1923 deschide la orele 3 ţl Şedinţa se , um. d. a. Prezidează d. M. Orleanu. Pe banca ministerială d-nii I. G. Duca, V. Brătîanu, V. P. Sasau, A. Coama, General Moşoiu, D. PARASCHIVESCU tntreabă pe d. ministru de război da­ce nu se aplică legea votată şi promulgată, a înaintării ofiţerilor invalizi de război. D. GIURCULESCU face o comu­nicare d-lui ministru de finanţe re­lativ la despăgubirile de război. Cere aplicarea unui impozit pe îmbogăţiţii de război din care să se plătească despăgubirile de război Se votează budgetul Eforiei Spita­lelor Civile. Se votează un credit de 400.000 Iei pe seama ministerului de inter­na redeschide la orele 4 -­ 15. Prezidează d .P. Piso. Se ia în discuţie legea chiriilor. D. AL. Doneanu citeşte rapor­tul legii. D. SIMIONESCU-BARLAD. Ţin să arăt că am depus un amendament care nici n’a fost luat în conside­raţie. LEGEA VA ÎNĂSPRI RELAŢIILE D. V. RAUTU, naţionalist-democrat spune că legea aceasta va înăspri mai mult, relaţiile dintre proprietari şi chiriaşi. Problema aceasta e adevărat că nu se poate rezolvi cu o lege ci cu rezolvirea problemei locuinţelor. Legea aceasta interesează populaţia mai mult decât Constituţia. Sin­gura măsură mai convenabilă ar fi fost prelungirea legei care expiră acum. Impresia mea este că s-a adus acest proect fiindcă guvernul nu e în stare să atace problema, întrucât nu o poate rezolva. De aceea ocolește chestiunea. .. PROVIZORAT 5 " Legea aceasta nu face altceva de­cât să zgândărească raporturile din­tre proprietari şi chiriaşi, acum când avem destule tulburări so­ciale, şi când guvernul declară me­reu că vrea linişte. Se zice că d. prim ministru a spus că legea e un provizorat. Dar atunci era mai bine să se fi venit pur şi simplu cu o prelungire. Am impresia că guvernul știind că pleacă, vrea să lase o piedecă succesorilor săi. PANA LA NORMALIZARE D. IONEL BRATIANU. Se pare că oratorul a fost mult preocupat de greutatea ce o vor avea moştenitorii noştri. Să fie linib­i. Vom avea noi grijă de aceasta. Vom­ sta la guvern până când se vor normaliza lucru­rile. Şi astfel moştenitorii guvernu­lui nostru nu vor avea greutăţi de rezolvat. ... . VINA OPOZIŢIEI Legea aceasta este o ameliorare a legii în vigoare. Din cauza atitudi­­nei opoziţiei la Constituţie, nu s’a putut veni cu legea aceasta decât în ajunul sărbătorilor. Vom aduce în sesiunea viitoare o altă lege complectă care va fi desbătută în­delung de Parlament. De altfel, până atunci sper că lucrurirle vor merge spre normalizare şi că atunci vom putea face mai mult ca acum. Se cere închiderea discuţiei. O bună parte a majorităţii se opune. Preşedintele declară discuţia închisă şi pâna la vot luarea în consideraţia a legii, care se aprobă. DISCUŢIA PE ARTICOLE Se precede la discuţia pe articole, D. RAUTU spune că în legea de faţă sunt pasagii cari nici nu se pot înţelege. Citează următorul pasaj: „Proprietarii şi coproprietarii ai căror chiriaşi se găsesc în această din urmă situaţiune nu vor fi o­bligaţi a se muta ei înşişi în imo­bilul lor, fiind dispensaţi de con­diţiunea de a fi chiriaşi sau to­leraţi*1. Mai departe arată că legea are multe defecte şi că încurajează pe speculanţi. Analizează fiecare pa­ragraf şi cere explicaţii şi amelio­rări pentru chiriaşi. VOCI: închiderea discuţiei! închi­derea discuţiei! D. DUMITRIU-IAȘI face critica legii. Spune că ministrul de justiție a numit o com­­isiiue care să alcătu­iască un proect. Gol adus aci, nu este cel alcătuit de comisiune. ci cu totul altul. Ceri ca prelungirea termenului să fie pe doi ani, cum era în proectul inițial adus de ministru. Termenul acesta scurt va face ca cele două armate, proprietari şi chiriaşi, să se afle în­­tr o permanentă agitaţie. Suntem o majoritate şi un guvern al ordinei la interesul acestei ordine... !«13. Se votează un proiet de lege, vo­tat de Senat, prin care pe teritoriul statului român nu poate exista un aşezământ călugăresc care să se conducă după alte legi decât cele româneşti Se votează proectul de lege prin care se scuteşte societatea anonimă „Colaboraţia Latină“ de toate taxe­le de constituire şi acele de timbru şi înregistrare, atât acum cât şi la orie© mărire viitoare a capitalului De asemenea se scuteşte de orice impozit toată partea din beneficiul societăţii ce se va aloca fondului său cultural. D. V. BRATIANU depune un pro­­ect de lege pentru votarea unui credit de 1.700.000 lei cheltueli ne­cesare pentru aducerea în ţară a unei părţi din institutul de carto­grafie, revenit nouă, în urma trata­tului de pace. D. DINU BRATIANU. Demago­gia .4 TUMULT 'F D. DIMITRIU: e lesne ce termenul să fie de doi ani. Majoritatea cere închiderea discu­ţiei. ' Se naşte un tumult D. G. ORLEANU ' ia cuvântul spre a pune câteva întrebări dar majoritatea nu-l lasă să vorbească. Cu mare greutate d. Orleanu poate citi un amendament prin care se hotărăşte că hotelurile nu pot închiria apartamente cu luna sau anul, ci numai cu ziua, ca astfel ca­merele să poată fi puse la dispozi­ţia populaţiei flotante. D. ministru FLORESCU vrea să vorbească dar deputaţii cer închide­rea discuţiei. Se face linişte. D. M. DJUVARA­ : Am de pus o întrebare şi de exprimat un regret. Regretul este că încă din Decem­brie am cerut d-lui ministru de jus­tiţie să vie cu lege­a chiriilor spre a o discuta pe larg. Şi n’a venit. D. IONEL BRATIANU : Dojana aceasta o merită întreg guvernul. Ştiţi bine de ce s’a întârziat vota­rea Constituţiei. D. DJUVARA pune câteva între­bări­ d-lui ministru de justiţie. D. I. TH. FLORESCU vrea să vor­bească dar majoritatea nu-l lasă, strigând :­­r # Închiderea discuţiei ! Deputaţii cari vor să pună între­bări protestează. Sgomotul continuă. D. DR. COSTINESCUU întreabă dacă comuna Bucureşti, ca proprie­tară, are dreptul a se muta în imo­bilele sale. D. ministru FLORESCU iar vrea să vorbească, dar iarăşi • impleda eat de majoritate care cere Închide­rea discuţiei şi face un sgomot in­fernal. Cu mare greutate d. preşe­dinte Piso reuşeşte a face puţină li­nişte. D. minist. FLORESCU: E o cuvi­inţă ca să răspund întrebărlor puse. D. prof. SIMIONESCU-IAŞI: Ce folos ! D. I. TU. FLORESCU : Gurnul, pentru motivele arătate a hotărît să vie cu aceal proect. Eu eram de părere să fie prelun­gite contractele pe 2 ani. D. CHIRCULESCU: De ce l-ai a­­dus tocmai acum ? D. ministru FLORESCU : E în interesul ei al chiriaşilor şi al pro­­pietarilor ca chestiunea bine studiată să fie supusă unei ample discuţii. D. prof. SIMIONESCU-IAŞI : Da, dar până atunci rămâne atâta lume pe drumuri. D. ministru FLORESCU : Nu ră­mâne nimeni pe drumuri. Am stu­diat legea un an. VOCI : A! A! A. Nu se vede. D. ministru FLORESCU : Voi răs­punde d-lui Dumitriu, pentru care am multă consideraţie. VOCI : A! A! (Ilaritate). D. DIMITRIU : Mai bine lăsaţi discuţia liberă. D. ministru FLORESCU răspun­de: In ce priveşte rechiziţiile, ele nu sunt cuprinse in lege. Cine le-a făcut, le mai poate face. In ce priveşte aliniatul pe care sa face că nu-1 pricepe d. Răut, el lă­mureşte că chiriaşul, care a vândut un imobil, poate fi evacuat de pro­prietar, care e liber să facă ce vrea cu apartamentul. La întrebarea d-lui dr. Costinescu răspunde că crede că primăria, co­muna şi judeţul tebue să intre în proprietăţile lor. Se cere închiderea discuţiei. Se aprobă. Articolul unu este votat. Legea în total pusă la vot cu bile, este admisă cu 128 voturi contra 28. Şedinţa se suspendă la orele S. La redeschidere de preşedinte P. Piso ridică şedinţa, anunţând că A­­dunarea ia vacanţă până Luni 21 A­­prili­e­­­ne. Legea chiriilor Şedinţa dela 31 Martie 1923 Şedinţa se deschide la 350. Prezidează d. M. PHEREKYDE. Pe banca ministerială d-nii Ion Bratianu, Al. Constantinescu, C. Bana şi general Văitoianu. Iau par­te la şedinţă pentru prima oară şi episcopii noi aleşi Iacov al Dunării de Jos şi Justinian de Alba-Iulia, episcopul armatei. PRIMIREA NOILOR SENATORI D. M. PHEREKYDE, înainte ca Senatul să intre in ordinea de zi, anunţă intrarea pentru prima oară în maturul corp a celor doi episcopi: Iacov Antonovici al Dunării de Jos şi Justinian Teculascu, de Alba-Iulia episcopul armatei ca senatori de drept. Senatul ii primeşte cu aplauze. EPISCOPUL DUNĂRII DE JOS mulţumeşte pentru cuvintele bine­voitoare ale preşedintelui şi spune că, Constituţia votată de parlament este actul cel mai măreţ din viaţa neamului românesc. EPISCOPUL JUSTINIAN DE AL­­BA-IULIA arată fostul episcopatu­lui armatei şi exprimă guvernului şi Senatului mulţumirile sale, asi­gurând, că va fi vrednic de sarcina ce i s’a încredinţat. Se repetă votul rămas nul pentru recunoaşterea ca persoană morală a societăţii „Renaşterea clerului din eparehia Râmnicului”. Şedinţa se suspendă. Senatorii trec în secţiuni pentru a discuta mai multe proecte de legi, depuse de d. general Văitoianu. La redeschiderea şedinţei, se votează un proect de lege pentru introducerea unor modificări în ta­bloul plăţilor, comunelor rurale, satelor şi cătunelor din judeţul Dolj. POLIŢIA­ RURALĂ Se ia în discuţie proectul de le­ge pentru modificarea art. 133, 134 şi 137 din legea de organizare a comunelor rurale prin care se desfiinţează străjile satelor şi se în­fiinţează poliţia rurală. La discuţia generală luând cu­vântul d­-nii Trafin şi Buţureanu, cer să nu fie obligaţi la plata pen­tru străji, preoţii şi învăţătorii. D. I. PANAITESCU (raportor) cere să se voteze legea aşa cum a fost alcătuită. D. GHIAŢA vorbeşte în sensul d-lor Buţureanu şi Trafin. D. MINISTRU COSMA roagă Senatul să primească legea a­­a cum a fost întocmită. Legea este votată. * * * Se votează apoi următoarele proecte de legi: 1) Deschiderea unui credit de 2.980.000 lei pe seamă ministeru­lui de finanţe, care va fi achitat din taxele de joc ce se percepe la cazinourile din Sinaia şi­ Cons­tanţa. " ( 2) Ministerul de finanţe este au­torizat , s­peda Băncii Naţionale, 30 de mil­ioane coroane aur, pro­venit din lichidarea băncii im­periale austriace, precum şi orice alt aur i-ar reveni ministerului, în scop de a se acoperi plăţile fă­cute cu preschimbarea­ coroanelor hârtie. Acest aur se va adăuga la stocul metalic al Băncii Naţio­nale. 3) Legea pentru înfiinţarea, unei catedre de procedură civilă, la fa­cultatea juridică din Iaşi. 4) Se autoriză enitromia nesrohiei „Izvorul Maicii Domnului’*­­din Galaţi să cedeze măriei un­ te­­ren condiţiune să se ponăteitea­scă pe el o grădină de copii, 5) Indteeffmtele d-lor Adoll, Ernst Beckmann si Woit. •tjjNî'* Se votează următoarele recu­noașteri c­e români macedoneni: Anastasi C. Tripcea, Alexandru T. Fot­î, Akibia,de Gr­igor­iade, Anist. Hagi Nicola zis Nicoîaide, Const. N. Ceva, Const. D. Tripcea, Const. Hr. Velciu, Dimitrachi Ce­va, G. Dadami, Haralambie Tătă­ rescu, Hrisfcu D. Ni tu, loan G. Tripcea, Leonida D. Tonotpa, LiU G. Toma, Mihailache I. Bebi, xfît* colae Anastase, Nicolae Mizu, zis Mizot, Spira Dumitru, Ştefan Cri­stei, Tănase Roşu, Tănase Sotir, Theodor N. Ilie, Theodor Hr. Pa* pasim«., Theodor Hr. Romcea, Ton­ia Petirescu. Şedinţa se ridică la­ orele 6,20 a­­nunţându-se cea viitoare Luni 23 Aprilie, orele 3, 1 Noul director al Teatrelor BANCHETUL DE LA «BOULE­­VARD“ Aseară, 1st „Boulevard“, un ma­re număr de prieteni ai d-lui Va­­silescu-Valjean, i-au oferit o ma­să, cu prilejul numirii sale în funcţia de director general al teatrelor. Magistraţi, avocaţi, scrii­tori şi ziarişti au ţinut să-l feli­cite şi să-i ureze succes In noua-i misiune. Au­toastat d-nii I. Gr. Perieţea­­nu, I. Negoiescu, Zamfirescu şi Al. Oprescu, procuror general la Casaţie. D. Vasilescu-Valjean, într’o cu­vântare foarte spirituală, mult a­­plaudată, a mulţumit celor pre­zenţi pentru cinstea şi plăcerea pe care i-au făcut-o de a-1 invita la această masă. In cuvântarea sa, deşi în formă glumeaţă, d. Valjean a spus câteva lucruri foarte serioase, schiţându-şi, in trăsături generale, programul de lucru. D-sa Îşi propune să stă­, rule, prin activitatea-i teatrală, pentru unificarea sufletească a României Mari. Pe calea aceasta crede că s’ar putea face mai mult decât prin volume întregi de co­duri. Printre cei prezenţi am remar­cat pe d-nii: Al. Oprescu, Bădes­­cu-Roşiori, Cătuneanu, Liciu, Sil­viu Rădulescu, Costin, Zătreanu, Gorges, Radovici, G. Popescu, Bordeianu, Boboc, Negoescu, Cer­­năţeanu, Niculescu-Bolintin, D. G. Maxim, Mihaileanu, Slama, magistraţi; I. Gr. Perie­eanu, Netter, Gh. Dumitrescu, Arnold, Negoiescu, N. Stănescu, Gerota, Popescu-Necşeşti, Vorobchievici, Gogu Constantinescu, Papadopol, Gruia Păunescu, Bercuş, Remi Ciuceanu, Paul Popovici, Andro­­nescu-Dan, Brăiloiu, Zamfirescu, avocaţi; Stănoiu, V. Dumitriu, comercianţi; Vasile Petrescu, in­giner; T. Argh­ezi, Alex. Călin, E. D. Fagure, Const. Graur, Hara­­lanxb, T. Rosenthal, Sergiu Aolano­­­escu, F. Mohr, Iosif Nădejde, H. Petrovici, Victor Ion Popa, Boss, ziariști. A participat şi d. Drăgoiescu, directorul teatrului din Craiova, D. Al. Mavrodi, fostul director ge­neral al teatrelor, s’a­ scuzat că fiind bolnav n’a putut veni şi a transmis prin scrisoare urări cor­diale Succesorului său. La orele 12, într’o atmosferă de caldă prietenie, convivii s’au des­părțit, urând spor la muncă d-lui Vasil­escu-Val Jean. É­i is leverni Literar' contra jandarmilor D, deputat dr. Dumitru Manu a înaintat parchetului următoarea plângere: Domnule Primprocuror, In ziua de 25 Martie a. c. după în­trunirea Partidului Naţional şi a Partidului Ţărănesc, ţinută în Buf­­tea-Bucoveni în sala băncii populare „Vodă Ştirbey” la sfârşitul întruni­re­ fiind reţinuţi la secţie 10 membri ai acestor partide, am rămas în­ Buftea aşteptând eliberarea celor reţinuţi. Cam la ora 7 seara, când luam cina într un local din faţa postului de jandarmi am fost invitat la sec­ţie de către d-l căpitan Mateescu la o convorbire prietenească. Am răs­puns acestei invitaţii. La secţia de jandarmi am fost reţinut Impotri­­vindu-mă acestei reţineri, la ordinul d-luî căpitan Mateescu am fost a­­restat. Zadarnic l-am făcut atent la urmările legale ale unei arestări ile­gale. Neadmiţându-i calitatea să mă aresteze, a dat ordin să fiu depus la carceră şi să mi se pună cătu­şele. Târât pe sus de mâni şi de pi­cioare la carceră, după ce d-l suro­­locot, Vasil­iu punându-mi mâna în gât, m’a trântit la pământ, am fost depus la carceră, odaie obscură cu un singur scaun de la postul de Jan­­darmi Buftea. Acolo am fost luni de la ora 7 seara, până la ora 1 noaptea1, când am fost escortat în bezna nopţii până la gară, ca un condamnat, cu patru jandarmi cu­ armele în mâini De acolo am fost dus sub escortă la Bucureşti şi am fost depus la cazarma reg. 2 la Jan­darmi, unde am stat până la ora 12 în ziua de 26 Martie, a. c.­­ Rog Introduceți procedura împo­triva căpitanului Mateescu, pentru a­­restare ilegală și pentru violarea­­,o­­m­unității parlamentare, împotriva:­ domnului sublocotenent Vasiliu penn­tru ofensă. Martori ai Incidentului sunt: că­­pitan Chabert, avocat, fost deputat, Bucureştii Raul Crăciun, directorul ziarului „Epoca”, Bucureşti, — Mir­­cea Zilgănescu, proprietar, Târgo­­vişte, — I. Dumitrescu, avocat,­­se­cretarul Partidului Ţărănesc, Buciu­reşti. N. Enescu, avocat, Bucuraşti, — Al. V. Gazimir, avocat şi ziar­is­t, Bucureşti, ■— I. Hereacu. Bucureşti Luând în considerare gravitatea cazului care a fost ridicat şi in parl­­ament, sper că veţi ancheta şi face cele legate de urgenţă. Primiţi, domnule primprocuror, in­sigurarea deosebitei mele stime,­­ Bucureşti, 30 Martie. 1889. Dr. DUMITRU MÂNU , profesor la Academia de reri­logie din Gherla, deputat Adeverul Literar si Artiştii de Duminecă 1 Aprilie 1023 8 pagini’.­Ilustraţii In trei culori Victor Ettlmlm Sonete. Cuprinde: STUDII ESTETICO-UNGVISTCE Dr. Adolphe Stern: Shakespeare în românește. Arhimandritul Scriban 1 Pentru limba latină. ■ ,1,. ISTORIOGRAFIE LITERARĂ 1 Dr. Lupui, prof. universitar.; O prietenă a lui Avram Iancu. Gheorghe Garda?: Din cores­pondenţa lui St- O. Iosif. , STUDII DE FOLKLOR­I. Aurel Candrea, prof. universi­tar : Sfinţii. FANTEZII REALISTE Ion Teodorescu : Omenirea. NUVELE ŞI SCHIŢE Sărmanul Klopstock: Năluca. N. Batzaria: Biju. I. Călugăru: Temnicerul. POEZII U ^ ^aru: Erigfoaia» -!|g - „No. 123 VtrgUIa Moacovici 5 Plânsul Sun limitei. Ion Sân-Giorgiu 5 Traduceri din poeţi germani. Eug. Relgis : Poeme în proza. i Emil Berea, George Nikita: Strofe. Mircea Rădulescu: Eva. î CRONICA ARTISTICĂ Victor Ion Popa: Expoziţia „Arta Română”, CRONICA TEATRALĂ Dinu. Şerban: Hedda Gabler- LEXICE, DICŢIONARE, GLOSĂRI C. Pitochak : Argot-ul şcolăresc. Cronica sportivă de Dinu Cesiu­nii. — Cărţi şi reviste. — Ches­tiuni feminine. — Revista Mode­lor. — Şah, însemnări î Sarah Bernhardt. — Premiul '^argorit.re. — Fiul Isadorei Duncay '4 • % **' • • • ■ '

Next