Apărarea Patriei, iulie 1953 (Anul 9, nr. 155-180)
1953-07-02 / nr. 155
^^Perofra patria noastrc Republica Populara Română f*apararea patriei isjr ^ Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL IX Nr. 155 (2150)ș i 2 Iulie 1953 • 4 PAGINI — 20 BANI ......................................................... I — ii mi I iii I ■ '■■III i|i —— ■TIlTiMIIIIIIIII IIM'I'I lllllllllllllll I ■llllllllll Activul de propagandă și agitație Munca de propagandă și agitație stă în centrul atenției întregii munci politice de partid din Forțele noastre Armate. In etapa actuală, intensificarea muncii de propagandă și agitație, desfășurarea cu energie a unei temeinice munci politice de masă, constitue un factor principal pentru îndeplinirea în cât mai bune condițiuni a sarcinilor multiple care stau în fata unităților și subunităților. In această perioadă trebue să se manifeste cu putere o grijă deosebită din partea tuturor comandanților și organelor politice pentru a realiza un conținut bogat și un nivel ideologic înalt tuturor formelor muncii politice de masă. Pentru îndeplinirea tuturor cerințelor pe care Partidul Muncitoresc Român le pune în fața activiștilor din domeniul muncii de propagandă și agitație este absolut necesară îndrumarea atentă, zilnică și efectivă a activității propagandiștilor și agitatorilor. Este deosebit de important ca în munca politică de masă să fie antrenați un număr cât mai mare de militari bine pregătiți, indiferent de sarcinile speciale pe care le au. In ridicarea conținutului ideologic al muncii politice de masă, un rol de seamă îl au — așa cum o dovedește experiența muncii politice din Armata Sovietică — activele de propagandă și agitație. Aceste active se creează pe lângă fiecare mare unitate. Ele sunt un ajutor de seamă în munca de răspândire a științei marxistleniniste, în munca de mobilizare a militarilor pentru îndeplinirea conștientă a îndatoririlor lor militare. Activele de propagandă și agitație sunt chemate să ducă în mod efectiv munca de educație comunistă a militarilor, folosind în acest scop conferințele, lecțiile, referatele, etc. Răspunderea pentru constituirea și conducerea activului de propagandă și agitație revine șefilor de secții politice. Ei sunt datori să atragă în aceste active ofițeri bine pregătiți, să-i îndrumeze în munca lor de propagandiști și agitatori, să se îngrijească de creșterea nivelului lor ideologic și politic. Fiind convinși că un activ de propagandă și agitație puternic constitue un prețios ajutor în rezolvarea cu succes a sarcinilor muncii politice de masă,, șefii organelor politice sunt datori să sprijine din plin pe membrii activului, să se creeze condiții de muncă favorabile pentru desfășurarea activității lor. Trebue lichidată orice atitudine de neglijență față de activele de propaganda și agitație, atitudinea neadmisă de a considera munca de constituire a acestor active ca o sarcină de mâna a doua. Asemenea atitudini explică faptul că, pe alocuri, activele de propagandă și agitație există doar pe hârtie, că unii ofițeri din aceste active, nefiind chemați niciodată pentru a primi vreo sarcină, nu mai știu dacă fac parte din activul de propagandă și agitație. Sunt cazuri când activele de propagandă și agitație nu se întrunesc decât foarte rar, din cauza lipsei de preocupare a celor care răspund de ele. Așa, de pildă, lucrătorii politici din organul politic în care lucrează ofițerul Rusneac Vasile nu se ocupă deloc de activul de propagandă și agitație, lipsindu-se astfel de ajutorul prețios pe care acesta îl poate da în munca de propagandă și agitație. Cauzele lipsurilor trebuesc căutate în orientarea greșită pe care au avut-o unii lucrători politici atunci când au constituit activul de propagandă și agitație. Ei nu au selecționat în active pe ofițerii cei mai corespunzători. In viitor, trecând la organizarea mai temeinică a muncii activelor de propagandă și agitație, trebue să se țină seama ca ele să cuprindă numai tovarăși capabili să facă față sarcinilor grele ale muncii din acest domeniu. Organul politic, în care activează ofițerul Zaharescu C., a rezolvat cu pricepere sarcina importantă a selecționării și atragerii ofițerilor bine pregătiți în activul de propagandă și agitație. Lucrătorii politici au ținut cont de capacitățile și înclinațiile fiecărui ofițer în parte. Ei au văzut că există mulți ofițeri care pot face față în bune condițiuni sarcinilor ce le revin ca membri ai activului de propagandă și agitație și care vor participa la munca activului cu însuflețire. Astfel, pentru întocmirea și expunerea lecțiilor, conferințelor și referatelor din domeniul științei și artei militare au fost solicitați tovarăși competenți, care cunosc temeinic domeniul respectiv ca, de exemplu, șeful statului major, iar pentru problemele de științe naturale, medicul șef. Șeful organului politic s-a orientat bine atunci când a format activul de propagandă și agitație ; el a ținut seamă de faptul că acest colectiv poate să lucreze în bune condițiuni numai dacă efectivul lui nu depășește 15—20 de tovarăși. Activul de propagandă și agitație trebue să-și axeze întreaga activitate pe problemele cele mai arzătoare care stau în fața unității respective. El trebue să dea sprijinul cel mai operativ atunci când se ivește nevoia de a duce o campanie de lămurire a unor probleme teoretice sau când se desbat probleme deosebite din politica internă și internațională. Acest lucru nu înseamnă însă că activul de propagandă și agitație trebue să duci o muncă sporadică, doar la anumite ocazii, așa cum se întâmplă în unitatea din care face parte ofițerul Rezeanu Marin. Activul de propagandă și agitație lucrează pe baza unui plan de perspectivă, întocmit pe probleme. Organul politic în care activează ofițerul Zaharescu C. a întocmit un asemenea plan. La întocmirea acestui plan s’a ținut cont în primul rând de sarcinile legate de etapa respectivă de instrucție, de planurile de studiu din învățământul politic de masă, în special de planul de studiu de la pregătirea marxist-leninistă a ofițerilor și de sarcinile agitației politice. Organele politice trebue să aibă grijă să existe o proporție justă în extinderea care se va da diferitelor probleme conținute în plan. Astfel este necesar să se stabilească numărul de lecții care se țin în fiecare perioadă, la fiecare categorie de probleme. In actuala perioadă este necesar să se dea o atenție deosebită, în special, aprofundării documentelor Congresului al XIX-lea și tezelor lucrării lui I. V. Stalin „Problemele economice ale socialismului în U.R.S.S.“. Problemele legate de practica muncii politice în unități, problemele de educație ostășească, explicarea cerințelor jurământului militar și a regulamentelor militare, explicarea evenimentelor politice interne și internaționale, trebue să ocupe de asemenea un loc important în planul activului de propagandă și agitație. Astfel se pot ține referate și conferințe despre „Munca de propagandă și agitație pentru asigurarea politică aplicațiilor tactice“, „învățătura marxist- a leninistă despre disciplina militară“, „Patriotismul — izvor al înaltelor calități morale ale militarilor“, cât și altele din domeniul științei, artei, etc. Comandanții și lucrătorii politici, conducând munca activelor de propagandă și agitație, sunt datori să vegheze ca nu cumva problemele practice ale agitației să fie puse pe planul al doilea, să fie neglijate. De aceea este necesar ca membrii activului de propagandă și agitație să fie atrași în toate acțiunile de agitație legate de sarcinile pregătirii de luptă și pregătirii politice, să participe în toate ocaziile la lămurirea maselor de militari, la acțiunile de pregătire a unor evenimente importante din viața politică și economică a țării. In această privință munca activului de propagandă și agitație din care face parte ofițerul Zaharescu C. a avut o serie de lipsuri. In primul rând, chiar planul de activitate al activului a oglindit slab problemele agitației. In al doilea rând și puținele sarcini din acest domeniu nu au fost duse până la capăt. Așa se explică și faptul că la ultima ședință a activului nu s’au desbătut decât problemele legate de munca de propagandă. Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român cu privire la măsurile de îmbunătățire a agitației politice în rândurile oamenilor muncii atrage în special atenția asupra pericolului de subapreciere a muncii de agitație politică de masă și trasează sarcina întăririi ei prin toate mijloacele, întărind activele de propagandă și agitație, punând îndeosebi accentul pe problemele practice cele mai arzătoare, comandanții și organele politice acționează în spiritul Hotărîrii Comitetului Central, sprijină ridicarea pe o treaptă mai înaltă a muncii politice de masă din Forțele Armate ale R. P. R. Pentru înlăturarea lipsurilor existente, comandanții și organele politice care răspund de constituirea și conducerea activelor de propagandă și agitație trebue să-și analizeze în spirit critic și autocritic activitatea. Ele trebue să determine o cotitură în munca acestor active. Membrii activelor de propagandă și agitație vor fi programați periodic cu lecții, conferințe sau referate, în unități și subunități. Organele politice, împreună cu organizațiile de partid, trebue să muncească zilnic cu membrii activului de propagandă și agitație, cu atât mai mult cu cât nu toți tovarășii care fac parte din acest activ au deprinderea metodică a pregătirii și expunerii lecțiilor și referatelor. De aceea, aceștia trebuesc ajutați. O mare atenție trebue acordată problemelor de organizare a muncii activului. Planurile de muncă întocmite și aprobate în ședințele activului de propagandă și agitație trebuesc respectate cu stricteță. Comandanții și locțiitorii lor politici din unitățile în care au fost programate a se ține de către membrii activului de propagandă și agitație lecții, referate sau conferințe sunt datori să pregătească cele mai bune condițiuni pentru desfășurarea activității. Ei trebue să ducă în prealabil muncă de popularizare a temelor care se vor desbate și să asigure participarea militarilor în număr cât mai mare. Folosind pentru întărirea activității activelor de propagandă și agitație totalitatea metodelor indicate, comandanții și organele politice vor avea țn aceste active un sprijin prețios pentru ridicarea nivelului ideologic al muncii politice de masă în Forțele Armate ale R.P.R. Pentru extinderea metodei Claudiei Baranovscaia IAȘI, (de la corespondentul nostru). — Zilele acestea s'a împlinit un an de când, din inițiativa unui grup de mecanici de locomotivă, s’a trecut la aplicarea în cadrul Depoului C.F.R.Iași, a metodei Claudiei Baranovscaia, „planul financiar al locomotivei“. Analiza rezultatelor obținute prin aplicarea acestei metode a scos la iveală faptul că astăzi în cadrul depoului " există 27 echipe de locomotivă care aplică cu succes metoda Claudiei Baranovscaia. Numai în primele 5 luni ale anului, aceste echipe au economisit 986 tone de combustibil convențional. Succesele obținute de mecanici și fochiști prin aplicarea metodei „planul financiar al locomotivei“ au dus, in același timp, la sporirea simțitoare a salariilor lor. Mecanicul Ion Dumitru, de pildă, a câștigat în luna Mai 2746 lei, Dumitru Dochița, 2591 lei, Nicolae Popa, 2212 lei, etc. Cu prilejul consfătuirii, colectivul depoului s’a angajat să extindă la toate locomotivele aplicarea metodei Claudiei Baranovscaia și să economisească, până la 23 August, 400 tone combustibil convențional. In numărul de azi: In ajutorul micilor comandanți — Metode pentru învățarea luptei corp la corp (pag. 2-a), Unele aspecte din munca mea cu agitatorii (pag. 2-a). Din experiența muncii politice de partid din Armata Sovietică. — Comandantul companiei și comuniștii (pag. 2-a). Două atitudini față de pregătirea marxist-leninistă (pag. 3-a). Pentru marea sărbătoare a tinereții și păcii. — Pe șantierul Muzical. — Pentru o bună Teatrului desfășurare a manifestărilor în cadrul Festivalului (pag. 3-a). Viața nouă a minorităților naționale din China (pag. 3-a). Folosirea celor mai bune metode de muncă este chezășia succesului (pag. 3-a). Scrisoarea generalului-maior Dibrova către comandanții sectoarelor occidentale ale Berlinului (pag. 4-a), înrăutățirea situației economice în țările capitalului (pag. 4-a). Se intensifică lupta muncii împotriva exploatării oamenilor (pag. 4-a). * Tratative în vederea formării noului guvern în Italia (pag. 4-a). Militarii întâmpină cu entuziasm marea sărbătoare a tineretului Un „Colț al Festivalului”. Elanul pregătirilor pentru Festival a cuprins și pe militarii unității din care face parte ofițerul Miron Dumitrescu. Pentru a cunoaște cât mai multe lucruri în legătură cu felul cum este întâmpinat Festivalul de către întreg tineretul lumii, la clubul unității s’a amenajat un frumos „Colț al Festivalului“. In fotomontajele expuse se arată aspecte ale vieții fericite a tinerilor din U.R.S.S. și tarile de democrație populară, pe de o parte, iar pe de altă parte, aspecte ale vieții grele, de șomaj și mizerie, la care este osândit tineretul din țările capitaliste și din colonii. Tot la „Colțul Festivalului“ se găsesc ziarele „Scânteia Tineretului“ și „Festival“, reviste, printre care și revista „Tineretul lumii“, broșuri în legătură cu Congresul și Festivalul, etc. De asemenea, se mai găsesc aci două mape - una cu articole decupate din ziare și alta cu fotografii în legătură cu Festivalul, precum și un caiet de întrebări și răspunsuri. Calendarul de la „Colțul Festivalului“ arată militarilor câte zile îi mai despart de marea sărbătoare a tinereții. Pe lângă „Colțul Festivalului“ s-a amenajat un bogat stand de cărți care funcționează în permanență. Cele mai multe cărți și broșuri au fost cumpărate până în prezent de către ofițerii Berea Valeriu, Hogea Vasile, Herlei Arseni și alții. In munca de organizare și înfrumusețare a „Colțului Festivalului“ s’au evidențiat utemiștii : ofițerul Miron Dumitrescu, sergentul Kerekeș Vasile și caporalul Traian Vasile, care duc și o intensă muncă de popularizare a Festivalului în rândurile militarilor. Locotenent V. VOCHIȚU La „Colțul Festivalului“ din unitatea noastră se desfășoară o intensă activitate de popularizare a marii sărbători a tinereții și păcii. Sergentul Smarandache Vasile, agitator, dă explicații militarilor în legătură cu Festivalul. El a studiat cu atenție articolele legate de această temă, care au apărut în „Scânteia“, „Apărarea Patriei“ și „Scânteia Tineretului“. Comitetele de club își desfășoară activitatea în această privință conform planului de muncă stabilit împreună cu locțiitorul politic și cu secretarul organizației U.T.M. La „Colțul Festivalului“ sergentul Tomi Virgil, agitator de subunitate, a ținut referatul „Să urmăm exemplul tineretului nostru muncitor și să întâmpinăm Festivalul cu noi realizări în muncă“. In cinstea Festivalului s’a intensificat și activitatea sportivă din unitate. Subunitatea noastră a concurat la probele atletice și s-a clasat pe locul 3. Diploma cu care au fost distinși sportivii noștri a fost expusă la „Colțul Festivalului“. Printre militarii care au contribuit la acest succes sunt caporalul Tunisiu Mihai și soldatul fruntaș Druță. La rândul lor, echipele artistice muncesc și ele cu însuflețire, pregătindu-se pentru Festival. Sergentul major Tănase Mihai, sergentul Catruța Ioan, soldatul fruntaș Nițu Teodor și alții repetă piesa de teatru „Mărăcinii satului“ în care este redată rodnica muncă de lămurire pe care o desfășoară la sate tinerii care se reîntorc din armată. Se simte puternic în unitatea noastră entuziasmul cu care militarii întâmpină marea sărbătoare a tineretului lumii — Festivalul de la București. SIMION RÄCARU Popularizează sărbătoarea din August Până la 2 August Strungarii și frezorii marinari din atelierele unității „N“ sunt angrenați in luptă pentru depășirea normelor, pentru asigurarea funcționării perfecte a motoarelor și a aparatelor. Ei se străduesc ca reparațiile pe care le execută să fie cât mai trainice și de o calitate superioară. Nu demult, ofițerul Alexandru Dumitriu, unul dintre cei mai buni specialiști mecanici ai atelierului, a făcut o nouă raționalizare. El a pregătit schițele necesare pentru executarea unui banc de reglare a pompelor de combustibil de la motoarele Diesel. Acest banc perfecționat este foarte necesar atelierelor unității deoarece, cu ajutorul lui, mecanicii au posibilitatea, să nu inflrtimeze mersul motoarelor și să regleze cu precizie debitul pompelor. Totodată acest aparat permite descoperirea cu ușurință a uzurii elementelor pompei. Lucrările pentru punerea în practică a acestei raționalizări au și început. Astfel, un colectiv de marinari condus de cartnicul major Baki Gheza, unul dintre cei mai pricepuți ajustori ai atelierului, s-a angajat să confecționeze piesele necesare bancului de reglare a pompelor de combustibil și să termine această lucrare până în ziua de 2 August, zi în care se va deschide Festivalul Mondial al Tineretului și Studenților pentru Pace și Prietenie Locotenent VIOREL LUPU Răspund Apelului C.C. al U.T.M. Răspunzând Apelului C.C. al U.T.M., militarii din unitatea noastră și-au intensificat munca în vederea întâmpinării cu noi realizări a celui de al 4-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților pentru Pace și Prietenie. Astfel, din inițiativa organizației U.T.M., pe un loc viran situat în incinta unității, a început construirea unui teren sportiv, care să asigure trecerea în cât mai bune condițiuni a normelor G.M.A. Militarii unității noastre, în frunte cu comuniștii și utemiștii, au reușit să termine într'un timp scurt construirea acestui teren. Pe marginea lui, de jur împrejur, s’a amenajat o pistă de atletism. In interiorul terenului s’au construit două terenuri de volei, o groapă cu nisip pentru sărituri in lungime, o pistă G.M.A., iar în prezent se construește un teren de baschet. Dintre militarii unității noastre care și-au dat concursul la construirea acestui teren sportiv s-au evidențiat ofițerii Balașa Cezar, Petreuș Zachei, caporalul Forț Nicolae și soldații Stan Nicolae, Rodeanu Nicolae, Rusu Constantin și Rădoiu Victor. PETRE NOVACONI Darurile lor Militarii care urmează cursurile școlii de alfabetizare din unitatea noastră întâmpină Festivalul cu rezultate din ce în ce mai bune la învățătură. In sprijinul lor vin în permanență Comandanții de subunități și locțiitorii lor politici, care își dau tot interesul să le asigure cele mai bune condiții de învățătură. Astfel, ofițerii Polifrenie Dumitru, comandantul une subunități, și David Laurențiu, locțiitorul său politic, manifestă o permanentă grijă față de militarii din subordine care urmează cursurile școlii de alfabetizare. Ei se străduesc să le pună la dispoziție cărți, rechizite și săli pentru a putea învăța cât mai bine. De asemenea, pentru buna reușită a muncii de alfabetizare ei țin o strânsă legătură cu învățătorii militari. Organizația U.T.M. a mobilizat pe cei mai buni utemiști în sprijinul militarilor neștiutori de carte. Astfel, soldații Nistor Dumitru, Mencu I., Lovin C. și Andronie D., care la venirea în armată nu știau carte, astăzi citesc și scriu corect, iar la pregătirea de luptă și la pregătirea politică ei se numără printre militarii fruntași. Succesele la învățătură ale acestor militari constitue darurile lor prețioase cu care întâmpină Festivalul Mondial al Tineretului. MARIUS LORDER In atelierul de reparații al unității Militarii din unitatea noastră desfășoară o muncă intensă pentru a întâmpina cel de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului, cu noi succese. In cadrul atelierului de reparat materiale de transmisiuni se dă bătălia pentru economii prin folosirea materialelor vechi, scoase din uz. Caporalul Duma Pavel a reparat într-o lună mai multe telefoane, reușind să-și îndeplinească planul lunar cu 8 zile înainte de termen. El s-a angajat ca până la Festival să repare întregul material telefonic. Caporalul Grozav Dumitru și-a luat angajamentul să facă din cele 40 de baterii anodice reformă, baterii bune pentru întrebuințare. Prin munca neobosită, el a reușit să pună din nou în funcție 75 la sută din baterii, realizând astfel economii importante.. Sergentul Iordache Vasile, sergentul Dineș Ioan și soldatul Olah Samoil au realizat la atelierul de reparare a materialelor de transmisiuni, într-o singură lună, economii în valoare de 1500 lei prin recuperarea materialelor trecute la reformă. Locotenent major RADU TÂNȚU Un tânăr profesor Când ziua de muncă s’a sfârșit și seara își lasă umbrele peste sat, din clădirea unde se află colțul roșu al gospodăriei agricole colective din comuna Popești se aud până departe vocile colectiviștilor care repetă noi cântece. Băieții și fetele au prins drag de meșteșugul acordurilor și cântă, ducând până departe ecoul bucuriei vieții noi. Cel care animă munca culturală a colectiviștilor din Popești este tânărul profesor Virgil Ien, de la clasele 5-7 ale școlii de șapte ani din sat. El este preocupat mereu de întărirea muncii artistice a colectiviștilor, de ridicarea nivelului lor cultural. Corul gospodăriei a fost format de el și tot cu ajutorul lui a fost pusă în scenă și piesa „Soacra cu trei nurori“, cu care colectiviștii se prezintă adesea la serbările pe care le dau în satele învecinate. Deși e abia de un an prin partea locului, atemistul Virgil Ien a devenit apropiat și drag colectiviștilor și țăranilor muncitori din sat. Mereu stă de vorbă cu ei, îndrumă pe țăranii muncitori să intre în colectivă, stă la sfat cu colectiviștii și le vorbește despre minunata viață a colhoznicilor sovietici, despre aplicarea noilor metode agrotehnice și despre multe altele. Tânărul profesor este mândru că și el, Virgil loi, ca și mulți alții, face parte din marea armată de învățători educați de regimul democrat-popular pentru răspândi în masa poporului muncitor lua mina științei marxist-leniniste. El știe că și el este chemat să meargă, alături de toți intelectualii devotați poporului, pe drumul participării active la făurirea vieții fericite ce ne-o aduce construirea socialismului în patria noastră. Și într’adevăr, pentru tânărul Virgil lon aceste gânduri înseamnă însuși țelul vieții sale. El are misiunea de a lupta pentru stârpirea analfabetismului, pentru stârpirea înapoierii culturale, moștenire lăsată de regimul burghezo-moșieresc. Virgil leii — ca și toți învățătorii și profesorii — are înălțătoarea misiune de a crește oameni devotați cu trup și suflet poporului muncitor, patriei noastre, de a crește cetățeanul de tip nou. De multe ori el stă seara și se gândește la elevii lui, se gândește că, peste câțiva ani, elevii aceștia care acum învață istoria, geografia sau matematica, vor construi terme și hidrocentrale, alții vor face pictură sau vor scrie romane frumoase. Mulți dintre elevii lui poate vor fi agronomi sau președinți de colective, alții vor lucra în fabrici, în uzine, vor fi inovatori și raționalizatori. Atunci, când se gândește că vreun elev de-al lui și-ar alege meseria de a învăța la rândul lui pe alții — inima îi tresaltă mai mult de bucurie. Poate chiar parcă aici, în școala, în clasa în care predă el acum, atunci, când el va fi bătrân, locul i-l va lua un fost elev al lui! Virgil leu se gândește cu emoție că poate peste câțiva ani, când va deschide ziarul, va vedea că inițiatorul unei noi metode este fostul său elev. Tare mult se va bucura atunci, pentru că știe că o părticică din succesul acelui tânăr i se datorește și lui Și visând așa la anii care vor veni, la zilele fericite și pline de bucurii pe care le trăiesc azi elevii lui, în mintea tânărului profesor apar crâmpeie din copilăria lui, din mizeria pe care a îndurat-o pentru a putea învăța la școală. De multe ori, în loc să învețe, a trebuit să pască oile pe moșia Siculeștilor. In anii de învățământ a trebuit să-și împartă timpul de studiu pentru a câștiga cele necesare întreținerii. De aceea azi, în regimul democrat-popular, când sunt create toate condițiile pentru educarea cât mai bună a copiilor, el depune toate eforturile pentru îndeplinirea misiunii de educator al tinerelor vlăstare. Dar nu numai atât. El luptă din răsputeri pentru lichidarea analfabetismului. Bezna neștiinței de carte în care țăranii muncitori au fost ținuți de regimul burghezo-moșieresc a lăsat urme adânci. Și el este chemat să lupte cu entuziasm pentru ștergerea cât mai grabnică a acestor urme. In această muncă nobilă, profesorul leii nu-și precupețește eforturile. Tânărul profesor își amintește cu drag de zilele petrecute în timpul când și-a făcut stagiul militar. In armată a învățat și mai mult să prețuiască omul, a învățat să se apropie cu drag de el, să-l ajute, să muncească pentru a-i împărtăși din cunoștințele sale. Acolo, în unitatea în care și-a făcut el stagiul militar, erau și câțiva ostași care nu știau să deslușească budiile cărții. A stat o zi, două, s‘a tot gândit și apoi s’a dus la locțiitorul politic al comandantului și i-a vorbit despre gândul ce-l frământa. Așa a început în unitate ieri să învețe carte pe cei care nu știau. Și tânărul învățător aștepta cu emoție rezultatul muncii sale. Intr'o zi, un ostaș care prinsese mai repede decât ceilalți a citi și scrie a venit și l-a rugat să-i asculte cartea pe care el o scrisese acasă. Și așa, rând pe rând, toți aceia de care el s-a ocupat au deprins a citi și scrie. Dorința de a sluji operei de luminare a poporului, de a învăța carte pe copiii oamenilor muncii, i-a adus încă de la început una din cele mai mari bucurii. Cursurile de limba română pe care le predă la clasele a 6-a și a 7-a au fost dela început deosebit de atrăgătoare pentru elevi, știut cu răbdare să atragă interesul copiiilor pentru învățătură. Curând, aceste clase au devenit fruntașe pe școală. Când a venit în sat, tânărul profesor a găsit destui țărani muncitori neștiutori de carte. Cine nu-l știe în sat pe Ilie Mărgineanu? Om harnic și priceput în munca câmpului. Dar chiaburul Ion Ihaia, la care a argăsit o viață întreagă, l-a împiedicat să învețe carte. Virgil lu l-a ajutat însă cu dragoste pe Mărgineanu. Nu mică a fost mirarea țăranilor muncitori din sat când, în serile trecute, la una din șezătorile căminului cultural, cu vocea lui domoală, Ilie Mărgineanu le-a citit cu pricepere un fragment din „Nicoară Potcoavă“. Să dezlege bubea cărții, leii i-a învățat și pe țăranii muncitori Maria Rusu, pe Zamfira Andrei și Ion Hostaș. 12 oameni de care el s-a ocupat și pe care i-a ajutat cu drag și-au trecut cu succes examenul de alfabetizare. Când tineretul patriei noastre a început să se pregătească cu entuziasm pentru Festivalul Mondial al Tineretului, Virgil Iu s’a gândit la ce ar putea face el mai deosebit în întâmpinarea măreței sărbători. „Mă pricep la muzică, a spus el într’o zi președintelui colectivei. Aș putea ajuta corului gospodăriei colective din sat. Nu se poate să stau deoparte“. Și seară de seară, el își petrecea timpul liber în mijlocul colectiviștilor. Corul devenit locul de recreare pentru colectiviștii și țăranii muncitori din sat. In ultimul timp, el a ajutat tinerilor colectiviști să pună în scenă o nouă piesă de teatru. Echipa artistică ia parte de multe ori și la șezătorile de la căminele culturale din satele învecinate. Tinerii colectiviști, însuflețiți de gândul că în zilele lui August în Capitala patriei noastre se vor întâlni tineri din lumea întreagă, muncesc cu mult elan pentru a învăța noi melodii, pentru a se pregăti, alături de ceilalți tineri din țară, să întâmpine cu noi realizări marea sărbătoare a tineretului. Ansamblul de cântece și dansuri al Forțelor Armate ale R.P.R. a dat primul spectacol la Moscova (PRIN TELEFON DE LA TRIMISUL NOSTRU). — In monumentalul palat de cultură al combinatului „Pravda“, în prezența muncitorilor, tehnicienilor și redactorilor ziarului „Pravda“, ziarul iubit al marelui Partid al lui Lenin și Stalin, Ansamblul de Cântece și Dansuri al Forțelor Armate ale R.P.R. a prezentat, în ziua de 30 iunie a. c., primul său spectacol la Moscova. Au fost prezenți tovarășul Tviordohrebov, director adjunct al Direcției Generale pentru Problemele Artei de pe lângă Ministerul Culturii al U. R. S. S., membri ai Ambasadei R.P.R. la Moscova în frunte cu Mihail Dalea, ambasador extraordinar și ministru plenipotențiar al R.P.R. în U.R.S.S., precum și numeroși reprezentanți ai vieții culturale din Moscova. Tovarășul N. A. Abalkin a adus salutul colectivului ziarului „Pravda“, arătând că dragostea cu care artiștii Ansamblului au fost înconjurați în sala „Pravdei“ o vor găsi pretutindeni în Moscova și în celelalte orașe ale Uniunii Sovietice în care vor da spectacole. Din partea Ansamblului a răspuns locotenent-colonelul Ion Gheorghe. A urmat prezentarea programului artistic. Fiecare număr din program a fost răsplătit cu aplauze îndelungi. Dansurile românești și sovietice au fost bisate. Un deosebit succes au obținut soliștii Nicolae Trofin și Nistor Tocariu. La sfârșitul spectacolului, membrii Ansamblului au fost felicitați de o delegație a colectivului ziarului „Pravda“, care, urcând pe scenă, a îmbrățișat frățește pe artiștii români. Tovarășul P. A. Satiacov, mulțumind artiștilor români, a spus printre altele : „Colaboratorii ziarului „Pravda“ salută frățește pe artiștii români cu ocazia spectacolului dat în sala noastră. Ideile artei tuturor popoarelor libere sunt idei internaționaliste. Ele sunt întâmpinate în U.R.S.S. cu cele mai călduroase sentimente“. In încheiere, tovarășul Satiacov a urat succes Ansamblului. In numele Ansamblului, generalul-maior Mănescu Corneliu a mulțumit colectivului ziarului „Pravda“, pentru călduroasa și frățeasca primire. Astăzi, Ansamblul de Cântece și Dansuri al Forțelor Armate ale R.P.R. va da al doilea concert la Casa Centrală a Armatei Sovietice. Moscova, 1 iulie 1953. Maior Nicolae TAUTl „Concursul tinerilor soliști“ De la începutul lunii iunie s'a desfășurat în principalele orașe ale țării noastre „Concursul tinerilor soliști“ organizat de Comitetul pentru Artă în cinstea celui de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților pentru Pace și Prietenie. La acest concurs au participat soliști vocali, instrumentiști și dansatori din întreaga țară, membri ai institutelor de artă și ai instituțiilor culturale. In prima etapă a concursului, care a avut loc între 1 și 5 Iunie, la Iași, Cluj, București și Timișoara, au participat peste 500 de tineri soliști din diferite centre ale țării. Dintre aceștia au fost selecționați un mare număr pentru etapa finală, care s’a desfășurat la București între 25 iunie și 1 iulie. La concursurile de canto s’au prezentat în etapa finală 69 de soliști, la concursul instrumentelor de coarde 33 de soliști, la concursul instrumentelor de suflat 40 de tineri, la concursul de muzică de cameră, 5 formații care au cuprins 23 persoane, iar la concursul de pian au participat peste 50 de soliști. „Concursul tinerilor soliști“ este încă unul din succesele artei noastre muzicale care se desvoltă din plin, în condițiile minunate create de regimul nostru democrat-popular. Comunicatul Comitetului Internațional pentru pregătirea celui de al IV-lea Festival Mondial Comitetul Internațional pentru pregătirea celui de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților pentru Pace și Prietenie a dat publicității următoarea declarație : In Iran, zeci de mii de tineri din toate regiunile țării sunt preocupați de pregătirea Festivalului. Cei mai buni poeți, scriitori, muzicieni, pictori, miniaturiști, sportivi cu renume mondial, cluburi sportive, conducători ai mișcării de tineret, asociații și cercuri culturale, ziare de cel mai mare tiraj și-au dat adeziunea și sprijinul activ Festivalului. Pentru a răspunde acestei primiri generale și entuziaste, Comitetul Național de Pregătire și-a propus să organizeze o delegație cuprinzând 1.000 membri, care să fie trimisă la București. Dar, recent, măsuri represive ale autorităților iraniene vin să se opună acestei hotărîri și activității pline de înflăcărare a tineretului. Poliția și forțele armate au tras asupra sutelor de tineri din Mahabad (Kurdistan) care organizaseră o reprezentație culturală în cinstea Festivalului, într-o grădină situată în afara orașului. Doi tineri au fost uciși și mai mulți răniți. Tinerii au transportat victimele și răniții în oraș, unde s-a desfășurat o manifestație spontană exprimând ostilitatea populației față de aceste represiuni. Concomitent cu aceste brutalități împotriva tinerilor — a căror singură crimă este aceea că vor să fie liberi și fericiți, că vor să-și întâlnească frații din alte țări, că doresc prietenia între popoare — autoritățile iraniene au luat în mod deschis măsuri pentru a face imposibilă participarea tineretului iranian la Festival. Aceleași autorități au interzis să se elibereze pașaport celor care au mai puțin de 30 de ani. Aceste măsuri brutale și nedrepte au stârnit pretutindeni un val de proteste și indignare. Comitetul Internațional de Pregătire a Festivalului și tineretul din numeroase țări au adresat Primului Ministru iranian proteste, au cerut pedepsirea celor răspunzători și încetarea represiunilor împotriva tinerilor care doresc să participe la Festival. (Agerpres),