Apărarea Patriei, iulie 1954 (Anul 10, nr. 152-178)
1954-07-01 / nr. 152
BMiNESC J. w A Pentru patria noastră, Republica Populară Homing / ★APĂRAREA patriei Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL X Nr. 152 (2457) | Joi 1 iulie 1954 || 4 PAGINI — 20 BANI Pentru o cît mai temeinica pregătire a lunetiștilor Pe cîmpul de luptă, militarilor li se cere să execute împotriva inamicului un foc precis, repede și prin surprindere, folosind un consum minim de muniție. Luptătorii care execută în cele mai bune condiții un astfel de foc sînt pușcașii lunetiști. Contribuția însemnată la nimicirea dușmanului pe care o aduc lunetiștii pe cîmpul de luptă este oglindită strălucit de experiența Marelui Război al Uniunii Sovietice pentru Apărarea Patriei. Vestiții lunetiști sovietici, înflăcărați de urs fierbinte patriotism, nutrind ură de moarte împotriva cotropitorilor hitleriști, nimiceau, cu fiecare glonț tras, un fascist. Mii și mii de hitleriști, printre care observatori, agenți de transmisiune, lunetiști, comandanți, servanți ai armelor automate, membri ai echipajelor tancurilor avariate etc. au pierit răpuși de gloanțele precise ale lunetiștilor sovietici. Lunetistul Ivan Dobric a ucis singur 304 cotropitori din 304 gloanțe. Feodor Smoliaciov a ucis 125 dușmani din 126 gloanțe, iar Vasili G. Zaițev, în luptele de stradă de la Stalingrad, a nimicit cu focul puștii sale 230. Lunetistul este un trăgător cu ochiul ager, care trebuie să știe să observe cîmpul de luptă și să descopere repede obiectivele cele mai importante și apoi să le nimicească dintr-un singur foc. Aceasta impune comandanților și șefilor .să acorde multă atenție instruirii lunetiștilor, să le desăvârșească continuu antrenamentul la trageri, în descoperirea obiectivelor și aprecierea precisă a distanțelor, în folosirea iscusită a terenului. In afară de aceasta, un bun lunetist trebuie să fie rezistent și durz, calm, cu multă răbdare, pentru a sta la pîndă ore și chiar zile întregi, să știe să se orienteze ușor, să fie perseverent și viclean în lupta. Toate aceste deprinderi și calități morale și de luptă necesare lunetiștilor trebuiesc dezvoltate prin antrenament metodic în teren, executat în condiții cît mai apropiate de realitatea cîmpului de luptă și printr-o susținută muncă educativă individuală dusă de către comandanți, ajutați de locțiitorii lor politici. In actuala perioadă de instrucție, comandanții de unități și locțiitorii lor polițici trebuie să-și mărească exigența față de instruirea și educarea pușcașilor lunetiști. Folosind din plin experiență de instrucție a Armatei Sovietice și experiența de instrucție proprie, îmbunătățind zi de zi modul de organizare a muncii și metodele de instruire și de educare, comandanții și locțiitorii lor politici, statele majore, pot și trebuie sa ridice la un înalt nivel măiestria de luptă a lunetiștilor din unitățile de sub comandă. Uin ajutor permanent trebuie să-i acorde comandanții, de unități și locțiitorii lor politici ofițerilor și sergenților care se ocupă personal de pregătirea lunetiștilor. Ofițerul Stanciu sa bucurat de acest sprijin și rezultatele muncii sale au fost cele dorite. In centrul preocupărilor acestui ofițer a stat grija pentru a sădi în inimile lunetiștilor dragostea și încrederea în pușca cu lunetă, de a le desăvîrși cunoștințele în domeniul teoriei tragerilor și de a-i antrena în executarea tragerilor pe orice vreme și în condiții de vizibilitate redusă. De la începerea pregătirii lunetiștilor, ofițerul Stanciu a organizat o tragere demonstrativă cu o durată de două ore, în cadrul căreia a arătat lunetiștilor precizia focului, puștii cu lunetă asupra obiectivelor mici și mascate, aflate la distanțe „mai mari decît distanța focului eficace al pușcașilor. .Ulterior, după un program bine chibzuit. ,lunetiștii din unitate au fost instruiți și educați cu multă grijă. Aceștia au învățat bine luneta, reglarea liniei de miră la ,pușca cu lunetă, au învățat regulile și procedeele de tragere asupra obiectivelor fixe și mișcătoare, mai întîi la distanțe reduse, apoi la distanțe reale, ete. La instrucția tactică, lunetiștii au învățat cum să se deplaseze feriți de vederile inamicului, cum sa aleagă și să folosească locul de observare și modul de lucru clte doi (pereche) în diferite situații de luptă. Pregătirea lunetiștilor a fost întregită prin executarea tragerilor de instrucție și a tragerilor de luptă individuale. Cu multă atenție au fost instruiți lunetiștii și în unitatea în care muncește ofițerul Popescu Mihai. Dovada o constituie faptul că la multe concursuri, lunetiștii din această unitate s-au clasat pe primele locuri. Comandanții și ajutoarele lor au datoria să îndrumeze în organizarea muncii pe ofițerii și sergenții care conduc activitatea de instruire a lunetiștilor,să le dezvolte exigența pentru a nu admite nici un fel de ușurări sau simplificări la instrucție. De asemenea, comandanții și statele majore au obligația să asigure baza materială necesară instruirii și educării lunetiștilor : încăperi pentru studiu, material didactic necesar pentru predarea teoriei tragerilor, material suficient pentru trageri, broșuri și cărți care cuprind povestiri despre lunetiștii sovietici etc., verificînd dacă această bază materială este folosită în întregime și în mod just. Folosind la maximum timpul de instrucție aflat la dispoziție, aplicînd în practică cunoștințele și indicațiile metodice primite la pregătirea ce s-a făcut, ofițerii și sergenții cărora li s-a încredințat marea cinste de a pregăti pe lunetiști trebuie să-i antreneze temeinic pe subordonații lor în executarea focului in condiții cît mai apropiate de realitatea cîmpului de luptă, în deprinderilor necesare pentru însușirea ducerea luptei cu inamicul în condiții complicate. Cu ocazia tragerilor de instrucție, lunetiștii trebuie învățați să studieze bătaia puștii și aplicarea corecțiilor în funcție de condițiile exterioare care influențează asupra mersului glonțului prin aer, precum și corecțiile asupra obiectivelor mișcătoare. In cadrul tragerilor de luptă individuale, lunetiștii să-și desăvîrșească deprinderile in descoperirea și nimicirea obiectivelor în condiții mai grele, a obiectivelor mici și bine mascate. Pentru aceasta, locul de apariție a țintelor în poligon trebuie schimbat pentru fiecare pereche de lunetiști pentru ca acei care urmează la tragere să nu cunoască unde și cum vor apare țintele. Este indicat de asemenea ca parte din trageri să fie executate în zorii zile, iar altele în amurgul serii pe vizibilitate redusă. Lunetistului experimentat, tocmai acest timp îi este cel mai de folos pentru a-și îndeplini în bune condiții misiunea primită. Un sprijin de nădejde în munca ofițerilor și sergenților care răspund de buna pregătire a lunetiștilor trebuie să-i acorde locțiitorii politici ai comandanților, secretarii de partid și secretarii birourilor atemiste pe unitate. Acest sprijin concret, dat zi de zi ofițerilor și sergenților instructori ai lunetiștilor, trebuie să aibă ca scop îmbunătățirea calității muncii politice educative ce se duce cu cei care se instruiesc. Pe de altă parte, să contribuie la mobilizarea tuturor lunetiștilor pentru ca în frunte cu comuniștii și utemiștii să nu-și cruțe timpul și forțele pentru a-și însuși cunoștințele și deprinderile necesare în luptă. Pregătirea lunetiștilor, perfecționarea deprinderilor lor, trebuie continuate pe tot cursul perioadei de vară. Pe timpul exercițiilor și aplicațiilor tactice, al exercițiilor de instrucția focului și al celor de pregătire fizică, comandanții și locțiitorii lor politici trebuie să mențină și să perfecteze antrenamentul lunetiștilor la trageri, să le dezvolte necontenit calitățile morale și de luptă. Procedind în acest fel, comandanții vor reuși să aibă lunetiști iscusiți, trăgători de mare precizie, în stare să descopere inamicul pe cîmpul de luptă după cele mai mărunte și neînsemnate indicii, să-l inducă în eroare și să-l lovească din prima lovitură. A fi lunetist este o mare cinste. Oricine poate deveni lunetist dacă-i place această specialitate, dacă își însușește cu perseverență artă tragerii precise. Datoria comandanților și locțiitorilor lor politici, a statelor majore, este să ajute pe cît mai mulți militari să devină lunetiști, să-i îndrume în pregătirea lor, să le dezvolte dragostea față de această frumoasă funcție, care reprezintă mîndria subunităților de pușcași, spaima dușmanilor pe cîmpul de luptă. Angajamentele prind viață (De la corespondentul nostru). — Colectivul țesătoriei „Donca Simo“ din Capitală s-a angajat să cinstească ziua de 23 August cu următoarele realizări: să dea 33.000 m. țesături peste plan, să realizeze economii în valoare de 31.000 lei prin reducerea consumului specific la materialele auxiliare, să depășească producția de cal- 1-3 . În suma, să dezvolte mișcarea inovatorilor prin amenajarea cabinetului tehnic și prin organizarea „Zilei inovatorului“, să înființeze o secție pentru confecționarea articolelor pentru copii, să confecționeze în această secție, din deșeuri, 2000 diferite articole pentru copii, să dea în folosință 5 locuințe pentru muncitorii din întreprindere și să organizeze între 15 iulie—1 septembrie o colonie la Breaza pentru copiii muncitorilor. Muncind cu rîvnă pentru traducerea în fapte a acestor angajamente, muncitorii, tehnicienii și inginerii întreprinderii au dat pînă acum 22.678 in. țesături peste plan, au realizat economii In valoare de 26.000 lei, cabinetul tehnic este aproape gata, a fost fixată data de 5 august ca „Zi a inovatorului". De asemenea, ei au realizat construcția locuințelor muncitorești in proporție de 90 la sută, iar pentru o perioadă 15 iulie—4 septembrie au fost planificați 50 copii ai muncitorilor care își vor petrece vacanța la colonia de la Breaza. Printre în întrecerea muncitoarele care depășesc zilnic norma semânară și țesătoarea fruntașă socialistă ,Antonovici Ana, care lucrează la 4 războaie. Ea produce peste normă cu 11,3 la sută. De asemenea, Nan Marița își depășește norma cu 16,3 la sută. La secția apretură, fruntașul în producție Manole Mîinea depășește norma cu 3,11 la sută, iar la secția năvădit, utemista Olteanu Constanța depășește norma zilnica cu peste 25 la sută. In numărul de azi: E. Boldan : Personalitatea lui Ștefan cel Mare văzută de scriitorii noștri (pag. 2 și 3): Locotenent major Ion V. Stalomir : Din practica disciplinară a unui comandant de subunitate (pag. 2-a) Locotenent Gh. Mușină : Din experiența conducătorilor de lecții politice — Un seminar reușit (pag. 2-a). Lucrările Conferinței de la Geneva (pag. 3-a). N. Proncenko, I. Kucer . Din experiența organizațiilor de partid din Armata Sovietică — Secretarul organizației de partid la muncă (pag. 3-a). Cea de a 18-a sesiune a Consiliului Economic și Social O.N.U. (pag. 3-a). Cazuri de violare de către avioane americane a libertății navigației în largul mării (pag. 3-a). Evenimentele din Guatemala (pag. 4-a). Cel de al 4-lea Congres al împuterniciților cooperației de consum din U.R.S.S. (pag. 4-a). Prietenia marilor popoare (pag. 4-a) Declarația comună a primilor miniștri ai R. P. Chineze și Uniunii Birmane (pag. 4-a). O declarație făcută de Ciu En-lai la Rangoon (pag. 4-a). Referendumul popular din R. D. Germană (pag. 4-a). Comunicatul Consiliului de Miniștri al U. R. S. S. cu privire la punerea în funcțiune în U. R. S. S. a primei centrale electrice industriale pe bază de energie atomică MOSCOVA, 30 (Agerpres).Agenția TASS transmite comunicatul Consiliului de Miniștri al U.R.S.S. cu privire la punerea în funcțiune în U.R.S.S. a primei centrale electrice industriale pe bază de energie atomică. In prezent, datorită eforturilor oamenilor de știință și inginerilor sovietici, în Uniunea Sovietică s-a terminat cu succes proiectarea și construirea primei centrale electrice industriale pe bază de energie atomică cu o putere utilă de 5.000 kw. La 21 iunie 1954, centrala electrică atomică a fost dată în exploatare și a furnizat curent electric pentru industria și agricultura raioanelor învecinate. Pentru prima dată, o turbină industrială lucrează nu prin arderea cărbunelui sau a altor tipuri de combustibil, ci cu energie atomică — prin dezagregarea nucleului atomului de uraniu. Prin punerea în funcțiune a centralei electrice atomice s-a făcut un pas real pe calea spre folosirea pașnică a energiei atomice. Oamenii de știință și inginerii sovietici lucrează la crearea unor centrale industriale electrice pe bază de energie atomică cu o putere de 50.000—100.000 kw, In cinstea zilei de 23 August Sporește avîntul întrecerii socialiste Răspuns la chemare TIMIȘOARA, (de la corespondentul nostru). — Răspunzînd chemării unităților agricole din regiunea Constanța, mecanizater ii de la S.M.T.Deta au analizat posibilitățile lor pentru obținerea unor noi succese în muncă. Printre alte angajamente pe care și le-au luat în cinstea celei de a 10-a aniversări a eliberării patriei, ei și-au propus să realizeze planul de producție privind lucrările de recoltat, treerat și desmiriștit, cu patru zile înainte de termen. Pe lângă aceasta, ei vor realiza peste plan 400 ha. la secerat și 300 ha. la desmiriștit, reducînd prețul de cost per hantru cu 2 la sută Colectiviștii din Ivanda, raionul Deta, au răspuns și ei la chemarea oamenilor muncii de pe ogoarele regiunii Constanța și s-au angajat ca in cinstea zilei de 23 August" să recolteze cu mașinile S.M.T.-ului 300 nectare, iar cu mijloace proprii 200 ha. HUNEDOARA. — In toate secțiile și sectoarele de muncă din cadrul Combinatului siderurgic „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Hunedoara colectivele de muncitori desfășoară cu însuflețire întrecerea socialistă pentru îndeplinirea cu cinste a angajamentelor luate în întîmpinarea zilei de 23 August. In sectorul oțelăriei Siemens Martin, echipele de oțelari conduse de prim topitorii Dumitru Brmzei și Gh. Boder au reușit ca în perioada de la 23 la 29 iunie să dea peste graficul de producție cu 17,2 la sută și respectiv cu 18 la sută mai mult oțel, iar cei din echipa prim topitorului Petrovici Alexandru au realizat graficul de producție în proporție de 114,8 la sută. De asemenea la turnătoria „Patria" din cadrul Combinatului, unde se confecționează diferite articole de larg consum, echipa de muncitori condusă de Nagy Ludovic, care lucrează la confecționarea sobelor de gătit tip masă, și-a depășit planul de producție pe ultimele 10 zile cu 185 la sută, situîndu-se astfel în fruntea întrecerii socialiste din acest sector în trecerea siderurgiștilor hunedoreni Colectiviștii în fruntea muncilor de recoltare CRAIOVA, (de la corespondentul nostru). Muncitorii din gospodăriile agricole de stat, colectiviștii și țăranii muncitori din raioanele Amaradia, Băilești, Segarcea, Caracăl și Calafat din regiunea Craiova au început secerișul orzului și al rapiței. In raionul Caracal, printre primii care au recoltat orzul se află și membrii gospodăriei agricole colective din comuna Amărăștii de Sus. In ziua de 29 iunie, ei au terminat de secerat în întregime cele 20 ha. cultivate cu orz de toamna. După exemplul colectiviștilor, numeroși țărani muncitori cu gospodării individuale, printre care Ene Mihai, Boieroia Gh. și alții, au secerat orzul. In raionul Caracal au fost secerate pînă la 29 iunie peste 40 ha. orz. In raionul Segarcea, țăranii muncitori cu gospodării mici și mijlocii din comunele Padea și Segarcea au Început recoltatul lanurilor de orz date în pîrg. Muncitorii gospodăriei agricole de stat Moțăței folosesc la recoltatul orzului o combină sosită de curînd din Uniunea Sovietică. Combinerul Aurel Baluș îndeplinește zilnic o normă și jumătate. Terminînd de recoltat în întregime cele 5 ha. cultivate cu orz și cele 10 ha. cultivate cu rapiță, colectiviștii din comuna Maglavit au început treeratul păioaselor. Echipa a 3-a, pe care o conduce utemista Lrziccaru Sanda este fruntașă in recoltat. Planul lunar îndeplinit înainte de termen Desfășurînd cu avint Întrecerea în cinstea celei de a 10 a aniversări a eliberării patriei noastre, muncitorii, tehnicienii și inginerii unor întreprinderi din industria ceramică și din industria geamurilor și a materialelor izolatoare au obținut în primele 20 de zile ale lunii iunie frumoase succese în producție. Astfel, colectivele fabricilor de cărămizi „Arad" și „Argila Roșie" București și,au realizat planul in proporție de 107,4 la sută, respectiv 100 la sută. Și colectivele unor fabrici de materiale izolatoare, mobilizînd rezervele interne ale producției, pentru a da șantierelor de construcții tot mai multe produse, au obținut succese în realizarea pianului. Printre acestea sunt colectivele fabricilor „Solomir-Brăila, care și-a realizat planul in proporție de 153 la sută. „Ashociment“-Oradea Joi la sută și „Stufit“-Tulcea 100,6 la sută. Petroliștii extind aplicarea metodelor înaintate la foraj PLOEȘTI. La oficiul de foraj Boldești au fost instruite în ultimul timp 10 brigăzi în vederea folosirii metodei sovietice a forajului rapid și a altor metode înaintate. Printre aceste brigăzi se numără și cele conduse de Nicolae Junghiatu, Ion Savu, Gh. Dumitru și Nicolae Mițoi, care depășesc cu regularitate vitezele comerciale și mecanice de foraj cu 100 și chiar cu aproape 250 la sută. De asemenea, prin folosirea metodei tubajului cu coloană unică, sondorii de la oficiul Boldești au reușit să tubeze în primele 5 luni ale acestui an 17 sonde, economisind burlane in valoare de peste 4.687.900 lei. Cuvîntul textiliștilor PITEȘTI (de la corespondentul nostru). Muncitorii și tehnicienii din întreprinderea textilă „11 Iunie“-Pitești s-au angajat ca, în cinstea zilei de 23 August, să dea peste plan 2.500 kg. fire de bumbac și 50.000 m. p. țesături , să depășească planul valoric al producției globale ,cu 2 la sută , să sporească productivitatea muncii cu 1,2 la sută. Colectivul acestei întreprinderi s-a mai angajat să reducă prețul de cost al produselor cu 0,4 la sută , să depășească planul de calitate al firelor cu 20 la sută, iar la țesături cu 5 la sută , să creeze 10 modele noi de țesături , să Înființeze pînă la 1 august o secție de valorificare a deșeurilor. IN SALA DE OPERAȚIE De la un capăt la celălalt al cabinetului, locotenentul major Constantin Mihalachi se plimbă agitat. Peste cîteva minute, peste numai cîteva minute, va fi operat... își privește cu îngrijorare brațul umflat, cu pielea gălbuie. Apoi, privirea îi alearga nerăbdătoare spre ceas, închide ochii și se vede în sala de operație. Pentru a nu știu câta oară își pune aceeași întrebare , va reuși oare ? Apoi, vrînd parcă să se convingă, rostește cu glas tare : „Trebuie să reușească. Nu pot să rămin cu o singură mină. Nu, e cu neputință. Am auzit că e„un chirurg renumit. A redat viața atîtor oameni. Sigur că și pentru mine va face tot ce ii stă in putință". ...Pregătindu-se pentru operație, doctorul Mareș Eugen se uită la toate analizele și revăzu toate datele diagnosticului. — Fracturi repetate la antebraț... Chestiunea e destul de complicată. S-ar putea să riănînă cu mina strîmbă. Și, în acest caz, va fi reformat. In clipa aceasta doctorului îi apăru în minte figura chinuită a bolnavului. Cînd îl vizitase ultima oară, acesta îl privise lung, drept în ochi, oftase, dar nu rostise nici un cuvînt. Privirea lui spusese insă mult. Era ca un strigăt, ca o rugă fierbinte : „tovarășe doctor, o să mă faceți bine ?...“ — Mai dă-mi săpun — se adresă doctorul sorei, care tocmai intrase pe ușă. Apoi, continuă să se spele pe mîini, chibzuind adînc la starea bolnavului. ...Cînd intră în sala de operație, bolnavul era urcat pe masă și sora îl lega la mină. La operație mai asistau câțiva medici și studenți. Doctorul își îmbrăcă halatul sterilizat și, ajutat de soră, își puse mînușile de cauciuc. Asistentul doctorului Mareș e tînărul chirurg , Malmezan Ioan, care a absolvit anul trecut facultatea cu „Diplomă de merit“. Doctorul are mare încredere în posibilitățile acestui tinăr chirurg, dar, ori de cîte ori este vreo operație mai grea, un caz mai grav, operează el. Se apropie de bolnav, și, mîngîindu-l ușor pe creștet, i se adresă cu căldură : „n-ai de ce să te temi, o să meargă bine". Sora spălă cu alcool locul de operație și-l șterse cu iod. — Acum te anesteziem. N-ai să simți decit o înțepătură. Dacă te doare să ne spui. Doctorul luă de la soră siringa cu novocaină și începu să înțepe locul ce urma să fie operat; încet, încet, anestezia se produse. Operația începu. O tăcere solemnă se așternu în întreaga sală. Sora întinse bisturiul cu care doctorul crestă mai întii la suprafață, iar apoi din ce in ce mai adînc. Fără să se uite, doctorul întinse iar mina. Sora ii dădu alt instrument. S-a obișnuit să ghicească tot ce-i trebuie doctorului după mișcarea buzelor și a mîinilor sale, după mersul operației. Silueta ei sveltă, în halat, cu o mască de tifon alb, exprima o încordată concentrare. Parcă nici nu îndrăznea să clipească. — Tampoane — spuse asistentul. Sora se duse repede și de pe o măsuță luă o casoletă cu tampoane. Apoi se întoarse la căpătîiul bolnavului, li puse comprese și încercă să înfiripa în șoaptă o discuție, pentru a-i abate atenția de la operație. Cu multă atenție, doctorul incepu să caute șuruburile și plăcuțele metalice în care, cu trei luni în urmă, fuseseră prinse oasele fracturate. Primul șurub nu putu fi găsit repede. Sora observă și aduse îndată radiografiile. Cind doctorul se pregătea să le ceară,ta i le și arătă. După indicația radiografiei, șurubul fu repede găsit. Cu ajutorul unei șurubelnițe, doctorul ii scoase. Începu apoi să le caute pe celelalte. Pensa chirurgicală a devenit în mîna lui sensibilă un instrument însuflețit, care pipăie, găsește, scoate... Doctorul privi din nou radiografiile. — Da, următorul e aici — îi spuse el asistentului. Și, într-adevăr, în cîteva clipe fu găsit un șurub, apoi altul. Mai greu merse cu ultimul șurub. Nu putu fi găsit și pace. Fură cercetate de cîteva ori radiografiile. Degeaba însă. Pe fața doctorului apărură broboane de sudoare. Sora îi șterse ușor fruntea. Toți priveau rana deschisă și locul unde opera doctorul. Nimeni nu îndrăznea să scoată un cuvînt. Se auzea numai sunetul metalic al instrumentelor, cînd erau așezate pe masă. Doctorul ceru dalta și ciocanul. — Acum, dragul meu,— spusa el bolnavului — urmează lucrul cel mai neplăcut. Trebuie să ratezi ,puțin, începu să caute iar, cu multă, foarte multă atenție. Mișcările îi erau nespus de sine, precise și repezi. Acesta e rezultatul unei munci încordate și al unei experiențe îndelungate. Când și ultimul șurub fu găsit, toți răsuflară ușurați. Plăcuța, împreună cu șurubul au fost scoase, după care doctorul înfipse acum cu vin! întors, iar asistentul introdusa firul și înnodă. — Mai strîns, să nu se slăbească: Prinde-li bine.Toate trebuie să aibe aceeași tensiune. Ajutat de asistentul său, doctorul își șterse mînușile de sîngele cu care erau împroșcate și începu să lucreze mai departe. Cu aceeași încordare, cu aceeași răbdare și atenție a scos și cealaltă placă. ...Cînd operația s-a terminat, fața doctorului era transpirată ca sub arșița lui iulie. •— Șterge-mă, te rog, soră. Apoi se întoarse spre bolnav. „Mișcă, te rog, mina“. Toți cei de față simțiră im fior în inimă. Urmau clipele cele mai grele. Dacă va putea să miște mîna, înseamnă că operația este reușită. Dacă nu, atunci... — Mișc o cu curaj, fără teamă... și degetele, așa, așa... Bolnavul ridică puțin capul de pe masă și rosti stins : „Pot s-o mișc, pot s-o mișc din nou. Iți mulțumesc, doctore, îți mulțumesc din inimă..." Cuvintele sale exprimau atita mulțumire, atîta recunoștință, incit doctorul se simți stingherit. Își întoarse privirea în altă parte. Apoi, se apropie de bolnav și cercetă cu luare aminte locul operației. — Totul merge bine. Trebuie însă ca după ce te mai întremezi să vii să-ți facem o nouă operație, să-ți aranjăm mușchii. Acum nu s-a putut, ești prea slăbit. ...Ajutat de soră, bolnavul coborî de pe masa de operație și porni spre salon. Doctorul îl urmări cu privirea pînă la ușă. Deși sleit de puteri după durerea pe care o suferise și neliniștea prin care trecuse, Mihalache Constantin căpătă deodată poftă de vorbă. Apuca strins mîna sorei și-i șopti cu fața luminată de bucurie : „înțelegi,oră ? Înseamnă că de-acu sînt iarăși om întreg, înseamnă că n-o să fiu reformat, înțelegi? O să mă întorc iar la unitate. M. DQBRE DIN UNITĂȚI Pregătirea cercetașilor a. a. In unitatea unde lucrează ofițerul Pădurarii Leon, pregătirea cercetașilor a.a. este o preocupare principală a comandanților de subunități. In ultimul timp, ofițerul Despina Marin face zilnic exerciții cu cercetașii, le arată diferite tipuri de avioane și îi pune să determine viteza fiecăruia. Ofițerul le explică, de asemenea, misiunea de o au cercetașii în aplicații și la trageri și le arată că de felul cum știu ei să acționeze depind rezultatele la trageri. In fruntea celor ce și-au însușit cel mai bine cunoștințele de specialitate se găsesc utemiștii Buldrea Teodor și Stoica Ioan. In timpul liber, ei ajută și pe militarii care și-au însușit mai greu problemele. Locotenent I. COTOARA O consfătuire plină de învățăminte De curînd, în unitatea din care face parte ofițerul Enache Gheorghe a avut loc o consfătuire pentru schimb de experiență, organizată cu personalul care lucrează în cadrul blocului alimentar. In prima parte a consfătuirii, carinicul Ivașcu Teodor și angajatul civil Dobre Ioan au prezentat cite un referat prin care au arătat felul cum au reușit ei să pregătească militarilor hrană cit mai bună. Vorbind despre metodele întrebuințate, angajatul civil Dobre Ioan a spus printre altele : „Pentru ca să asigur mîncare bună militarilor, am urmărit întotdeauna ca alimentele ce urmează să se introducă la cazan să fie bine curățate. Bine înțeles, la curățirea lor sînt atent să nu se facă risipă. Pe tot timpul cît prepar mîncarea țin seama de specificul fiecărui aliment și îi introduc în cazan atunci cînd trebuie, astfel ca fiecare să fiarbă uniform. Printr-o bună conducere a focurilor la cazane reușesc să realizez și însemnate economii de combustibil". In continuare, el a vorbit despre folosirea zarzavaturilor din grădinița bucătarului, care contribuie la îmbunătățirea hranei militarilor. In cea de a doua parte a consfătuirii, ofițerul Bursuc Ioan a prezentat referatul : „Roi.: personalului blocului alimentar în asigurarea unei hrane cît mai bine pregătite". Ca exemplu bun în îndeplinirea sarcinilor au fost dați cartnicul Moga Grigore, angajații civili Ion Dobre și Ion Hossu și au fost criticați angajații civili Maria Marca și Gheorghe Porcișteanu, care manifestă pel de răspundere față de serviciul pe care îl execută. Ei nu întrețin curățenia la locul de muncă, întîrzie de la serviciu, uneori chiar lipsesc nemotivat. Participanții la consfătuire au plecat cu învățăminte prețioase. . Carmie I. HOLZL Activități gospodărești Încă din ziua sosirii în tabără, elevii din subunitatea comandată de ofițerul Alexa Nicolae au început munca pentru amenajarea sectoarelor subunității lor. Ei au confecționat polițe din șindrilă pentru sacii de spate și au pregătit cu multă grijă dormitoarele. Muncă susținută s-a depus și la construirea magaziilor pentru materiale, în special pentru armament. Tehnica de luptă a fost bine curățată și unsă înainte de depozitare. Tot în cadrul activităților gospodărești, elevii acestei subunități au refăcut in întregime grajdul pentru cai. Sălile de clasă, atît cele acoperite, cît și cele din aer liber, au fost complet reparate. De asemenea au fost amenajate parcuri cu florii în sectorul subunității lor. In toate aceste munci s-au evidențiat elevii Ciobariu Gheorghe, Drăgoianu Constantin, Stănișor Niculae și alții. Elev plutonier D. CACIULAN Intîlnire cu oamenii muncii De curînd, la Casa Ofițerilor din garnizoana „N“ au fost invitați tovarășii lacob loan, fruntaș in producție la S.M.T.-ul din localitate, și Aflăgea Constantin, directorul unei gospodării agricole de stat din ațropiere. Tovarășul Iacob Ioan a vorbit militarilor și familiilor lor despre rolul S.M.T.-urilor în transformarea socialistă a agriculturii și despre succesele obținute de S.M.T.-ul din localitate. Tovarășul aflăgea Constantin, directorul unei gospodării agricole de stat, a făcut un scurt istoric al gospodăriei. A scos apoi în evidență folosirea pe scară largă în această gospodărie a metodelor agrotehnice sovietice, și succesele unor muncitori. In încheiere, tovarășul Atlăgea a invitat pe militarii din garnizoană și familiile lor să facă cît mai curînd o vizită la gospodărie. Ofițerul Soare Marin a adus invitaților mulțumiri pentru cele expuse. Intîlnirea militarilor cu oamenii muncii „s-a desfășurat într-o atmosferă tovărășească și a contribuit la strîngerea legăturilor dintre armată și poporul muncitor. Maior M. PETRIȘOR Nepăsare față de munca culturală (De la corespondentul nostru). In unitatea din care face parte ofițerul Ștefan Ioan, munca cultural-artistică lasă foarte mult de dorit. Deși mulți militari sunt dornici de a pregăti programe artistice pe care să le prezinte în unitate și la sate în fața țăranilor muncitori, precum și să audieze programe frumoase transmise prin stația de radioamplificare, nimeni din lucrătorii politici ai unității nu se interesează de organizarea folosirii în mod plăcut și instructiv a timpului liber al militarilor. Activitatea culturală în această unitate se rezumă la ceea ce se face în orele culturale de masă, adică la citirea unor articole din presă. Această inactivitate în privința organizării muncii culturale în unitate, în munca clubului, și formalismul ce se manifestă în ținerea orelor culturale de masă se datoresc în primul rînd locțiitorului politic a unității, care nu se ocupă de această problemă și nu îndrumă comitetul de club pentru a organiza desfășurarea unei frumoase instructive activități cultural-artistice. Dar și pe bună dreptate, se întreabă militarii: „Va mai dura mult timp această lipsă de interes față de una din problemele cele mai importante ale educării militarilor ?“