Apărarea Patriei, februarie 1959 (Anul 15, nr. 26-49)
1959-02-01 / nr. 26
Pentru patria noastră, Republica Populară Romînâ / iAPARAREA PATRIE! TINI Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. Anul XV Nr. 26 (3869) 1 Duminică 1 februarie 1959 | 4 PAGINI — 20 BANI In clișeul de sus . In cadrul pregătirii sergenților, locotenentul Moraru Ionel, comandantul plutonului, explică unele probleme privind pregătirea de specialitate. In clișeul din dreapta jos: Comandantul postului de luptă, caporalul de marină Petre Ilie, militar de frunte, executa manevrele ordonate. (Foto : M. FELIX și ȘT. ȘTEFAN) scurt din scrisorile corespondenților (Prin telefon) In unitatea unde muncește ofițerul Constantinescu Ion, urmărindu-se traducerea în viață a hotărîrilor prevăzute în planul de măsuri pentru realizarea de economii, se acordă o deosebită atenție inovațiilor și raționalizărilor. Ajutat de către tehnicienii din unitate, antrenat de organizația de partid, ofițerul Dragomir Nicolae a realizat un nou tip de generator de bruiaj adaptabil la aparatele de transmisiuni din înzestrare. Fiind construit în forme reduse, noul generator poate fi folosit în orice condiții, fiind mic, ușor și adaptabil la orice tensiune de curent. In momentul de față acest generator se află la expoziția pe Regiunea 2 Militară care se va deschide în curînd. Sergent major V. POPA Cum intri în biblioteca unității al cărei bibliotecar este caporalul Contantin Gh., îți dai seama că acesta își cunoaște misiunea și îndatoririle sale. Sala de lectură, organizată cu mult gust, cu diferite panouri, fotomontaje, citate, apoi felul de păstrare și aranjare a publicațiilor periodice te fac să vii mai des la bibliotecă pentru a lua cărți sau a consulta diferite reviste sau ziare. El dă o atenție deosebită păstrării fondului de cărți. Caporalul Constantin Gheorghe desfășoară și o frumoasă muncă de masă cu cartea. In sfîrșit, trebuie spus că el se îngrijește în permanență de materialul bibliografic necesar pregătirii politicoideologice a ofițerilor și sergenților reangajați. Căpitan GH. GROSU Citiți în pag. 3-a Creșterea continuă a nivelului de trai material și cultural al poporului nostru 000000000 ilillliitii SPICUIRI DIN FLOTA PATRIEI II (ili|llii|illii||li CU MIJLOACELE BORDULUI Odată cu începerea noului an de instrucție motoriștii din unitatea în care muncește ofițerul Jipa Gheorghe au început revizia anuală a motoarelor. „Pentru ca motoarele să dea în noul an de instrucție, 1959, cel mai mare randament, străduiți-vă să faceți revizia în cele mai bune condițiuni. Observați toate deficiențele, remediați-le sau cînd nu reușiți singuri cereți sprijinul specialiștilor tehnici”, a spus ofițerul Tătaru Constantin într-o convocare cu mecanicii. După această convorbire, mecanicii motoriști au început să lucreze cu însuflețire. Trei mecanici, trei motoare, trei revizii au început aproape simultan. Caporalul de marină Petcu Vasile a terminat primul revizia, urmat de soldații fruntași de marină Afloarei Ion șii Staicu Vasile. Acești mecanici au lucrat împreună, s-au ajutat reciproc, s-au consultat cu specialiștii și astfel motoarele, asamblate, verificate și revizuite așteaptă să fie puse la încercare pentru a justifica interesul cu care au lucrat motoriștii Cu toate acestea în atelierul de reparații al unității continuă să se desfășoare o febrilă activitate. Cei care și-au terminat reviziile ajută pe cei care abia le încep sau pe cei care au motoarele deja demontate. Astfel, pe soldatul fruntaș de marină Mocanu V., membru de partid, îl poți găsi întotdeauna lucrînd la diferite piese de schimb necesare motoriștilor. Soldatul fruntaș de marină Mateiaș Valentin, candidat de partid, verifică cu atenție electromotoarele. De altfel, el este unul dintre cei mai buni inovatori și raționalizatori din unitate. Demontînd bielele de pe arborele motor, soldatul fruntaș de marină Mihăilescu Ion a constatat că plăcile de compoziție erau uzate la maximum. „Ce ar fi însemnat dacă nu s-ar fi făcut revizia generală a motorului? O avarie gravă ar fi fost de neînlăturat", și-a zis în sinea sa soldatul fruntaș de marină Mihăilescu. Prin munca depusă de către toți motoriștii unității noastre, revizia anuală a motoarelor la nave se desfășoară cu mijloacele bordului, ceea ce face să se economisească sume însemnate. Navele fiind în perfectă stare de funcționare, mecanicii motoriști așteaptă cu încredere primele misiuni de luptă din acest an de instrucție. Soldat fruntaș de marină M. IONESCU SULSUUUULSUL; SALĂ DE SPECIALITATE RADIO In subunitatea din care face parte ofițerul Ghiță Gheorghe s-a construit o sală de specialitate radio. Sala este prevăzută cu o masă de comandă, cu generator ton, panou de comandă, mese cu manipulatoare și căști. De asemenea s-au confecționat planșe și scheme cu aparatura radio din înzestrare. In rafturile bine amenajate sînt expuse stațiile de radio din inzestrarea subunității. Sala este prevăzută și cu un mic laborator înzestrat ,cu piese electrice ca : magneți, lămpi radio, condensatori, rezistențe, acumulatori, baterii anodice etc. precum și aparate de ca voltmetri, măsurat ampermetri etc. In afară de aceasta la loc vizibil sînt afișate îndatoririle radiotelegrafistului de serviciu. In această muncă s-au remarcat în mod deosebit ofițerii Feciorăscu Vasile, Ghiță Gheorghe, plutonier Alupoaiei Vasile, ajutați de caporalul Pătrulescu Gh., soldații Neacșa V., Covaci St. Pentru activitatea depusă, acestora li s-au adus mulțumiri de către comandantul unității. Locotenent major M. MODOIANU Portrete UN PILOT „ÎNCERCÂTOR“ Garnizoana aceea am reîntilnit-o cuprinsă de o iarnă cu toane, care azi o zugrăvea în alb cu zăpada scuturată din sitele cerului, mîine o inunda cu apele zăpezii topite. Un vînt plăcut, călduț, hoinărea pe uliți, șușotea pe malul rîului legărând sălciile ce făceau plecăciuni pietonilor. Nu este un oraș despre care se poate spune că e frumos. Deși are un pitoresc al lui, fiind așezat printre dealuri albastre, străzile sînt însă strîmbe, cam întortochiate și noroioase, iar casele au geamuri mici, înalte, porțile-s masive, parcă mereu zăvorite. Strada principală aduce puțin amurg nemțesc, ceea ce îi imprimă un oarecare aer rece, anihilat ce-i drept de glastrele de flori din ferestre. In zilele de tîrg priveliștea se înviorează. Ulițele sînt tărcate de portul țărănesc, prind o viață multicoloră. Vine puzderia de romîncuțe cu cotărîțele încărcate. Poartă catrințe roșii și negre pe care, cînd șed în căruțe, le ridică cu mare grijă, nu care cumva să se botească. Aici, în acest orășel, printre mulți alții trăiește și eroul acestor rînduri. Nu-i mai altfel decît ceilalți, poate puțin mai oacheș că-i venit de prin părțile Corăbiei, poate mai cutezător — că-i aviator, și poate mai pasionat decît mulți alții pentru că este în acei ani ai tinereții cînd omul simte nevoia să ia viața în piept, să răzbată, să triumfe... Ca date biografice doar atît : părinții, moșii și strămoșii, toți au fost țărani nevoiași. Pînă în anii puterii noastre populare, familia sa n-a dat (n-a putut dar, nici un intelectual. Și încă ceva. El este primul din acel sat de pe Dunăre căruia i-a fost dat să trăiască fericirea de a se ridica în văzduh. 1l cheamă Zagara Costel, e candidat de partid, are gradul de căpitan și, după cum spuneam, este pilot. Intîi am vorbit despre dînsul, pe îndelete, într-o încăpere de la regimentul de aviație cu mai marii și cu prietenii lui. Afară streșinile curgeau, apa zornăia prin burlanele de tablă , aici înăuntru „nu se spărsese gheață". Oamenii noștri sînt obișnuiți să raporteze, să ia cuvîntul la adunări sau convocări, dar cînd sînt chemați să istorisească pur și simplu din viața lor sau despre cei care trăiesc și lucrează umăr la umăr, parcă găsesc mai anevoie tonul, cuvintele înclină deseori să reducă totul la esența esențelor. (A făcut cineva o faptă frumoasă, nobilă? T se va spune : „Și-a îndeplinit misiunea în condițiuni bune"). Așa și atunci. Era vorba de piloții cei mai buni din unitate. Cum reușesc ei să se ridice la nivelul unor zburători de frunte ? Sînt conștiincioși, ni s-a răspuns. Bine, dar de pildă despre care dintre ei s-ar putea povesti mai pe larg ? — Fiecare își îndeplinește misiunea. A pornit tărăgănat discuția noastră. Cînd s-a pomenit numele lui Zagara, totuși, limbile s-au mai dezlegat și instorisirile și-au depănat fuiorul. Avionul, ca orice aparat, ca orice mașină, din cînd în cînd, după o anumită perioadă de funcționare, trebuie să fie demontat pentru a i se face un control amănunțit. Se schimbă cu acest prilej anumite piese și agregate, apoi aparatul se montează la loc și urmează să se facă un zbor de încercare. In limbajul aviatorilor se spune că creionul „a ieșit din lucrările regulamentare". Așadar, avionul va decola și va face primul său zbor spre înălțimi. Vor funcționa toate ca ceasul ? Sau acolo, înfipt în cerul vînăt, pilotul se va pomeni cu nereguli? Nu orice pilot este trimis în aceste zboruri de încercare. Sînt numiți cîțiva dintre cei mai experimentați, de către comandant. Aceștia, pe lingă munca lor obișnuită, sînt și piloți încercători. Așa și căpitanul Zagara. — Și riscă ei, tovarăși ? Nimeni nu mi-a răspuns limpede la această întrebare. Insă cineva a încercat să-mi descrie situația unui pilot care s-ar găsi la mii de metri înălțime și i s-ar defecta busola, de exemplu. Căpitanul Zagora a intrat timid în camera unde ne găseam și după prezentările respective s-a așezat modest într-un colț. E un om mic de statură, cu mișcări domoale, cu o expresie de liniște și seninătate pe față. Are ochi negri, ochi nici jucăuși, nici străpungători, ci mai mult blajini, care privesc oarecum stingheri în lume. Dacă ceilalți înaintea lui ne dădeau răspunsuri laconice, apoi el, și mai și. L-am întrebat cite zboruri de încercare a făcut zeci. Dvs. ați cerut să fiți numit încercâtor ? — Nu este o chestiune de voluntariat. Am fost numit prin ordin pe unitate. a Și am aflat prin metoda aceasta întrebărilor și răspunsurilor scurte că este deosebit de fericit că i s-a acordat încrederea și cinstea de a fi pilot încercâtor (doar cei mai buni piloți primesc asemenea misiunii), că nu consideră a fi ceva vitejesc în munca aceasta de încercâtor. Apoi, ca un fapt divers a povestit că in urmă cu o zi a pornit în zbor de încercare, dar a trebuit să întrerupă misiunea, deoarece ,n-au ținut finele", nefiind reglate in mod corespunzător, și, mă rog, s-ar fi putut întîmpla să intre la decolare în celelalte avioane de pe pistă. S-a mai întîmplat altă dată ca, acolo sus, busola să nu dea indicații precise, avînd scurtcircuit. Doar pentru asta există pilot de încercare, să nu se întîmple nimic cu alții ! — Cu viața familiară ? Aici abia, la această întrebare s-a topit gheața intre el și reporter. Cu glasul unei confesiuni a mărturisit că nevasta l-a părăsit, neputîndu-se împăca cu anumite greutăți inerente vieții alături de un om care, cînd alții ies pe „corso" la plimbare, el se înfundă în volume interminabile despre arta de a cuceri spațiile, care pornește în zboruri de noapte, cînd alții intră la cinematograf. L-a părăsit, și el nu s-a opus, deși femeia aceea nu-i era indiferentă. A văzut că între felul ei de a vedea viața și pasiunea lui de pilot era o prăpastie de netrecut. Intr-un tirziu, discuția noastră a revenit la zborurile de încercare. Ne-a întrerupt cineva cînd tocmai vorbea despre frumusețea unor figuri acrobatice. Căci atunci cînd un avion ieșit din lucrările regulamentare este încercat, pilotul trebuie să facă figuri acrobatice din cele mai grele și complicate, tocmai pentru a putea constata ce eforturi i se pot cere aparatului. Nu puteam să-l mai reținem, trebuia să-și continue pregătirile în vederea unui zbor pe care urma să-l facă a doua zi. I-am pus o ultimă întrebare : cu viața familiară cum rămâne ? — Doar n-am să rămân celibatar ! Insă îmi aleg acum o nevastă care să poată iubi meseria mea de pilot. ...In garnizoana aceea cuprinsă acum de o iarnă cu toane, oamenii trăiesc, lucrează, se plimbă pe ,,corso“. Ei poate nu știu că ofițerul acela mic de statură, cam timid de felul său, care locuiește acolo pe o stradă lăturalnică, este unul dintre piloții care săgetează de atîtea ori bolta cerului deasupra orășelului, la înălțimi amețitoare. Că de felul lui acel ofițer mai este și „pilot încercător", dintre cei mai buni, chiar că n-au de unde să știe localnicii. Locotenent-colonel L. TARCU LUCRĂRILE CELUI DE-AL XXI-lea CONGRES EXTRAORDINAR AL R.C.U.S. Ședința din dimineața zilei de 31 ianuarie MOSCOVA, 31 (Agerpres). — TASS transmite : La ședința de sîmbătă dimineața a celui de-al XXI-lea Congres extraordinar al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice au continuat discuțiile pe marginea raportului tovarășului N. S. Hrușciov cu privire la cifrele de control ale dezvoltării economiei naționale a U.R.S.S. pe anii 1959—1965. Acest plan măreț de dezvoltare continuă, puternică a economiei și culturii patriei socialiste este pe deplin realist —■ iată ideea principală cuprinsă în cuvîntările delegaților. Vorbitorii au subliniat de asemenea că noile teze teoretice formulate în raportul tovarășului N. S. Hrușciov sînt o contribuție valoroasă la teoria marxist-leninistă, care luminează calea construirii societății comuniste. Ședința din dimineața de 31 ianuarie s-a deschis sub președinția lui L. N. Efremov. El a dat cuvîntul lui I. D. MuSTAFAEV, prim-secretar al C.C. al Partidului Comunist din Azerbaidjan. Actualul congres, a declarat I. D. Mustafaev, va intra în istoria partidului nostru ca una din paginile strălucite, marcînd începutul unei perioade noi în dezvoltarea Uniunii Sovietice — perioada construcției desfășurate a comunismului. Nu există nici o îndoială că, în termenul istoric cel mai scurt, Uniunea Sovietică va ocupa primul loc în lume atît din punct de vedere al volumului absolut al producției, cit și din punct de vedere al producției pe cap de locuitor și va avea cel mai ridicat nivel de trai din lume. A fost un timp, a spus în continuare I. D. Mustafaev, cînd în ceea ce privește dezvoltarea sa economică, Azerbaidjanul se afla la un nivel tot atît de înapoiat ca celelalte țări ale Orientului Apropiat și Mijlociu. Astăzi însă, Azerbaidjanul s-a transformat într-o republică sovietică înaintată, avînd o industrie, agricultură și cultură socialiste puternic dezvoltate. Aceasta o datorează Azerbaidjanul înfăptuirii neabătute, a înțeleptei politici naționale leniniste, grijii permanente a Comitetului Central al Partidului și a Guvernului Sovietic pentru înflorirea tuturor republicilor naționale ale Uniunii Sovietice, ajutorului frățesc al marelui popor rus, care și-a ciștigat stima și dragostea profundă a oamenilor muncii din întreaga lume. In prezent, în Azerbaidjan se produce mult mai multă energie electrică pe cap de locuitor decît in țările Orientului Apropiat și Mijlociu și mai multă chiar decît în țări europene cum sînt Franța și Italia. Anul trecut în Azerbaidjan extracția de minereu de fier și producția de oțel a fost considerabil mai mare decît în Turcia. In ce privește numărul de studenți socotit la 10.000 de locuitori, Azerbaidjanul se află nu numai înaintea tuturor țărilor din Orient, dar și a Angliei și Franței. In nici una din țările învecinate din Orient nivelul asistenței medicale a populației nu este atît de mișcat ca în Azerbaidjan. In septenal, a arătat I. D. Mustafaev, producția globală a industriei republicii va crește cu 93 la sută. Ramurile principale ale industriei grele vor lua o dezvoltare simțitoare. Așa, de pildă, volumul global al producției metalurgiei neferoase va crește de 3,5 ori, al industriei chimice — de 6,4 ori, al industriei constructoare de mașini și de prelucrare a metalelor— de 2,6 ori. Va spori extracția de petrol și gaze. In republică se va organiza producția de fibre și piele sintetică, de noi articole din mase plastice. O deosebită atenție se acordă producției de îngrășăminte minerale. Se prevede construirea primei mari centrale electrice din țara noastră cu turbine cu gaze de tip descoperit. Ea va fi cea mai rentabilă termocentrală electrică din U.R.S.S. Azerbaidjanul este una din republicile înfloritoare din răsăritul patriei noastre, a declarat vorbitorul: Nu de mult, am aniversat pe marele poet azerbaidjan Fizuli de la a cărui moarte au trecut 400 de ani. La serbările jubiliare au sosit oaspeți din Turcia, Iran, Afganistan, Irak, India și alte țări. Făcînd cunoștință cu cultura și viața din Azerbaidjan, ei au fost uimiți și entuziasmați de faptul că într-un timp atît de scurt republica noastră a obținut succese atît de uriașe în dezvoltarea ei. Apoi a luat cuvîntul A. I. KIRICENKO. Toate uriașele realizări ale țării noastre, a declarat el, sînt rezultatul muncii organizatorice gigantice a partidului nostru, al rolului său conducător, al politicii sale leniniste clarvăzătoare. Dezvoltînd și aplicînd în mod creator teoria marxist-leninistă, partidul înlătură cu curaj din cale tot ceea ce și-a trăit traiul, s-a învechit, tot ceea ce frînează mersul nostru înainte A. I. Kiricenko a subliniat că o astfel de frînă a fost grupul antipartinic, care după moartea lui I. V. Stalin a acționat împotriva celor mai importante măsuri ale Comitetului Central îndreptate spre asigurarea avîntului continuu al economiei și culturii. Dogmatici demni de dispreț, care s-au rupt de viață, membrii grupului nici nu bănuiau cît de mult rămîn ei în urmă față de marxism-leninismul viu și adevărat, de viața poporului, de tot ceea ce transformă teoria într-o forță materială Adevărat marxist-leninist este acela a spus A. I. Kiricenko, care nu numa că a studiat și a înțeles trecutul poporului sau, dar cunoaște bine și viața de astăzi a oamenilor muncii și ști« să privească în viitor. Partidul rezolvă de pe poziția marxism-leninismului creator, ținînd seama de situația reală, toate problemele politicii interne și internaționale, toate problemele care (Continuare în pag. 4-a) In Editura Politică a apărut : N. S. HRUȘCIOV Cu privire la cifrele de control ale dezvoltării economiei nationale a U. R. S. S. pe anii 1959-1965 Raport prezentat la Congresul al XXI-lea extraordinar al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Lucrarea a fost tipărită intr-un tiraj de masă. Militarii armatei noastre urmăresc cu mult interes lucrările celui de-al XXI-lea Congres al P. C. U. S. Oamenii muncii din țara noastră și, alături de ei, militarii Forțelor noastre Armate studiază și discută cu entuziasm grandiosul program al construcției comunismului în U.R.S.S. Pe terenurile de instrucție, în cazărmi și la cluburi, militarii citesc raportul prezentat de tovarășul Hrușciov la Congres și duc discuții prin care își exprimă marea dragoste și stimă față de P.C.U.S., sub conducerea căruia poporul sovietic construiește comunismul. (PRIN TELEFON). Documentele Congresului al XXI-lea al P.C.U.S. au fost primite cu viu interes de militarii subunității comandate de ofițerul Vîntur Gheorghe. Pentru cunoașterea, studierea și aprofundarea acestor documente, militarii subunității au discutat cîteva din principalele probleme ale raportului prezentat de tovarășul Hrușciov la Congres. Luînd cuvîntul în cadrul acestor discuții, soldatul Enache Florea, fost conductor auto la o instituție din București, a vorbit despre perspectivele de dezvoltare a industriei grele a Uniunii Sovietice în următorii șapte ani. El și-a manifestat bucuria că în Uniunea Sovietică va exista ziua și săptămîna de lucru cea mai scurta din lume. In subunitate s-au luat și măsuri de a se afișa grafice care să ilustreze felul cum va crește producția industrială în timpul septenalului. De asemenea s-a început în mod organizat studierea și conspectarea documentelor Congresului. Locotenent I. TOMA (PRIN TELEFON). — Am fost foarte adine impresionat cînd am citit în raportul tovarășului N. S. Hrușciov că toate țările socialiste vor intra aproape împreună în comunism. Și așa va fi. Bucurîndu-se de roadele colaborării și într-ajutorării frățești dintre țările socialiste și ale ajutorului multilateral al U.R.S.S., țara nostră și-a sporit de 4 ori volumul producției față de perioada dinainte de război. Pe baza acestor relații de colaborare și într-ajutorare este posibilă obținerea unui ritm sporit de dezvoltare economică și culturală a tuturor țărilor socialiste. Folosind cu succes marile posibilități, proprii orînduirii socialiste, cu ajutorul U.R.S.S., țările socialiste vor trece mai mult sau mai puțin simultan în faza superioară a societății comuniste. Căpitan O. SCHIOP. Am urmărit întotdeauna cu viu interes munca eroică a colhoznicilor sovietici, a aceea care reușesc să smulgă naturii tot mai multe bunuri menite să le asigure un trai îmbelșugat. Congresul al XXI-lea al P.C.U.S. trasează sarcini mărețe agriculturii. Cele peste un milion tractoare, 4UOOOO combine și alte mii de mașini agricole vor face ca agricultura Uniunii Sovietice să crească în următorii șapte ani de 1,7 ori. Sarcinile trasate de congres agriculturii sovietice constituie pentru noi un îndemn. Înțelegem mai clar că singura cale justă care duce la obținerea belșugului în agricultură este calea marxist-leninistă, cale pe care o urmează și poporul nostru sub conducerea Partidului Muncitoresc Romîn. Sergent I. STERE TOT MIAU MMN T MFTAI PFSTE Chemarea patriotică a siderurgiștilor hunedoreni — pentru a spori în acest an producția de oțel, fontă și laminate pe baza creșterii indicilor de utilizare a agregatelor cu cel puțin 10 la sută — a fost primită cu mult entuziasm de siderurgiștii reșițeni. In cadrul Combinatului, prin organizarea mai bună a echipelor, folosirea încărcăturilor standardizate din hala de sortare a materiei prime și prin fixarea greutății medii a șarjelor pe timp de elaborare, oțelarii luptă pentru a spori producția de metal. In scopul reducerii prețului de costei s-au angajat să respecte prevederile de consum de 1.500.000 calorii per tonă oțel. Toate acestea au dus la creșterea indicelui de utilizare a cuptorului Siemens Martin. Nici jurnaliștii nu s-au lăsat mai prejos. Cei de la furnalul nr. 2 au reușit să dea peste plan în primele două decade ale lunii ianuarie o însemnată producție de fontă. In clișeu : Brigada condusă de prim-topitorul Sava Ion de la furnalul nr. 2, care a obținut o depășire de 14,4 la sută fontă peste pian. (Foto : AGERPRES;