Apărarea Patriei, iulie 1959 (Anul 15, nr. 152-178)
1959-07-22 / nr. 170
URMAREA PATRIEI și Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XV Nr. 170 (4013) Miercuri 22 iulie 1959 | 4 PAGINI — 20 BANI Hameninoi tremuri noi BBKBBBBBBaBBDBBHKBBBBHBQBmEEBBB Demnitatea muncii libere L-am întilnit în hala vastă a unui atelier pentru repararea tehnicii de luptă, ieșise tocmai cu cîteva scule în mână dintre două mașini demontate pînă la ultimul șurub. Un om între două vîrste, de statură mijlocie, cu fața uscățivă și trăsături energice. S-a recomandat simplu : Stoica Alecu Calmul înfățișării sale contrastează însă cu agerimea privirii căruia nu-i scapă nimic din mersul producției. Pentru că am uitat să vă spun, Stoica Alecu nu este numai un vrednic muncitor ci și un destoinic șef de echipă, pe umerii căruia cade executarea unui mare volum de lucrări de care depinde în bună măsură bunul mers al producției în întreaga întreprindere. De acest lucru Stoica este conștient și același sentiment al responsabilității pentru valoarea muncii pe care o face, l-a insuflat și celorlalți oameni din echipă. Așa se explică de ce în întrecerea ce are loc echipa na a reușit să se afle întotdeauna pe primul loc. Nu mai departe, luna trecută întreprinderea și-a îndeplinit planul cu 161 la sută. In întrecerea în cinstea zilei de 23 August, muncitorii s-au întrecut pe ei înșiși. — O sărbătoare atît de scumpă nouă muncitorilor, poporului întreg, ne spune Stoica Alecu, nu poate fi întîmpinată decît cu realizări demne de ea. Intr-adevăr. In viața lui Stoica, ca și a celorlalți oameni ai muncii din patria noastră, această zi a căpătat conținutul adinc al unei cotituri radicale. Iată, de pildă, deși după actul de naștere are 33 de ani, Stoica Alecu își socotește vârsta abia de la 23 August încoace. Despre ceilalți deseori obișnuiește să spună— Numai viață nu se poate nutrit traiul chinuit pe care l-am dus pînă atunci. Trai chinuit. Aceste două cuvinte cuprind în înțelesul lor toate suferințele, toată batjocură, toată obidia îndurată de Stoica Alecu în cei mai frumoși ani ai copilăriei și adolescenței. Lumina zilei a văzut-o la Zorleni, un sat de pe lîngă Bîrlad. Tatăl său avea în casă 8 guri de hrănit. Ca să le astîmpere foamea, slugărea din zori pînă noaptea tîrziu pe moșia celui mai mare moșier, regele. Zadarnică trudă. Deși nu era dintre cei leneși, la capătul unui an de muncă, plină de sudoare, rămânea fără țol cu care să-și învelească copiii, fără mălai în ceaun. Când Alecu s-a făcut mai mare, la școală nu s-a putut duce. Nu avea nici haine, nici bani pentru cărți. Era pe vremea crizei, cină burghezia și moșierimea căutau să scape de dezastru aruncînd toate greutățile pe spinarea clasei muncitoare și a țărănimii muncitoare. Tatăl său a fost dat afară pe poarta conacului fără multe tocmeli. După puțin timp, ros de boli și amărăciune, muri, lăsind pe urma lui o casă plină de copii in ghiarele mizeriei. A răbdat cît a răbdat Alecu pînă într-o zi cînd și-a luat inima în dinți și i-a zis maică-si. — Mctmucă . Pe spinarea ta nu mai stau. Mai ai șase guri de hrănit. M-oi duce în lume să-mi caut norocul. Și a plecat. A intrat slugă la un chiabur. Unul Tache Bugănaru, care se ocupa cu grădinăria. Pe mâncare și pe o pereche de pantaloni. Mân- Căpitan ROLARL (Continuare în pag. 2-a) JD J CENTRALĂ I ”4. e: Pentru patria noastră, Republica Populara Romînâ ! v4r-'\cș5<Ș Trăiască eroica noastră clasă muncitoare ! Trăiască harnica țărănime muncitoare care pășește cu încredere pe calea agriculturii socialiste! Trăiască intelectualitatea legată de popor! (Din Chemările C.C. al P.M.R. cu prilejul celei de a XV-a aniversări a eliberării patriei de sub jugul fascist). MĂSURILE LUATE DE PLENARA C.C. AL P. M. R. DIN 13-14 IULIE 1959 - PUTERNIC IMBOLD ÎN MUNCA DE CONSTRUIRE A SOCIALISMULUI . La uzinele „Industria sîrmii“ din Cimpia Turzii — 75 tone de oțel peste plan în ultimele cinci zile <0 Minerii își reînnoiesc angajamentele luate în cinstea zilei de 23 August Importantele măsuri pentru o nouă creștere a nivelului de trai hotărîte de Plenara C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie 1959 au însuflețit pe oamenii muncii din fabrici și uzine, din exploatările miniere și din alte locuri de muncă la noi realizări in producție. Din întreaga țară sosesc vești care arată că în zilele care au trecut de la plenară, colectivele întreprinderilor au înscris noi succese pe graficul întrecerii ce se desfășoară în întîmpinarea celei de-a 15-a aniversări a eliberării patriei noastre. Siderurgiștii de la UZINELE „INDUSTRIA SORMII“ din Câmpia Turzii au dat peste prevederile planului în ultimele cinci zile 75 tone de oțel. Prin îmbunătățirea indicelui de utilizare a agregatelor ei au realizat în aceste zile în medie peste plan cite 2,3 tone oțel de pe fiecare mp de vatră de cuptor și zi calendaristică. Depășiri importante au înregistrat muncitorii din schimbul condus de inginerul Traian Cristea și maistrul Petö Ignat. Pentru sporirea continuă a producției și reducerea prețului de cost pe tona de metal, siderurgiștii de aici au propus noi măsuri tehnice și organizatorice. Una din aceste propuneri prevede schimbarea părții cilindrice a cuvei de la cuptorul electric, fapt care va determina scurtarea timpului de reparații la rece cu aproximativ 30 la sută. Tot ca urmare a propunerilor făcute de siderurgiști va fi pusă în funcțiune o nouă presă pentru fabricarea maselotelor din șamot, ceea ce va avea drept rezultat creșterea productivității muncii cu 15—20 la sută. Importante măsuri tehnice și organizatorice sînt în curs de aplicare și în alte secții ale uzinelor. Prin aplicarea lor siderurgiștii urmăresc să obțină o nouă reducere a cheltuielilor de fabricație a metalului. Anul acesta fiecare tonă de oțel elaborată în cuptoarele Martin a costat cu 56,39 lei mai puțin. Pentru a întări noile măsuri luate de partid în scopul ridicării nivelului de trai, minerii din BAZINUL CARBONIFER VALEA JIULUI au pornit să traducă în viață angajamentele sporite luate în ultimul timp de a spori producția și productivitatea muncii. Drept urmare, numai în zilele de 17 și 18 iulie din abatajele minelor din Valea Jiului s-a extras mai mult de 1700 tone de cărbune cocsificabil și energetic peste plan. Cele mai mari realizări aparțin minerilor de la exploatarea carboniferă Vulcan care au depășit producția planificată cu aproape 1000 tone de cărbune. Numeroase brigăzi de mineri și-au reînnoit angajamentele luate în întîmpinarea zilei de 23 August și a Zilei minerului. La mina Petrila, de exemplu, brigada condusă de Haidu Iuliu, erou al Muncii Socialiste, și brigada lui Mihai Ștefan s-au angajat ca pînă la sfîrșitul acestui an să realizeze sarcinile de plan prevăzute pe anul 1985. Vești din întreprinderile siderurgice din regiunea Timișoara ,ia Ia curînd la Combinatul metalurgic din Reșița va intra în funcțiune un nou agregat pentru deservirea oțelăriei Martin : melanjorul de alimentare a cuptoarelor cu fontă lichidă. Noul agregat are o capacitate de 600 tone. Intrarea în funcțiune a acestui agregat vine în sprijinul muncii oțelarilor care luptă pentru scurtarea duratei de elaborare a șarjelor și pentru mai buna folosire a capacității cuptoarelor. Astfel cu ajutorul melanjorului, fonta produsă de furnale și folosită în fabricația oțelului va fi menținută la o temperatură ridicată satisfăcînd în orice moment nevoile oțelăriei.. La o altă întreprindere siderurgică din regiunea Timișoara, Uzina „Oțelul Roșu“, s-a trecut de curînd la folosirea gazului metan în locul păcurei la cuptoarele de la oțelăria Martin și la cîteva cuptoare din sectorul laminoare. Prin folosirea gazului metan se reduce simțitor prețul de cost pe tona de oțel, iar la laminoare se îmbunătățește simțitor calitatea produselor. Pînă la 23 August va fi introdus gazul metan la alte agregate din uzină. (Agerpres). De la Lupeni, dacă o iei în sus, Împotriva cursului Jiului și mergi cale de aproape un ceas pe șoseaua de curînd asfaltată ce șerpuiește pe firul văii, dat de orășelul Uricani — cea mai tînără așezare a minerilor din bazinul carbonifer Valea Jiului, înainte de 23 August 1944, dacă ai fi urmat același itinerariu parcurgeai un drum de care, plin de hîrtoape și ajungeai nu în orașul de azi cu blocuri și străzi frumos aliniate, ci într-o comună care nu se deosebea în sărăcie de celelalte localități din jur. Minerul Dumitru Vascul a trudit 24 de ani, din cei 37 cîți a lucrat pînă acum în mină, ca zaibăr vizitiu — (înainte în multe mine din Valea Jiului se foloseau la transportul cărbunelui în subteran cai orbi) — apoi ca vagonetar și mult mai tîrziu ca ajutor de miner. Acum el conduce o brigadă de tineret de la mina Uricani — fala acestei exploatări carbonifere și a Întregului oraș. Minerii din brigada lui, ca de altfel mai toți minerii care lucrează acum în exploatările miniere din patria noastră au intrat în minerit cu fruntea sus, pe poarta din față cum spune și comunistul Vascul. Și brigadierul are perfectă dreptate. Minerii din generațiile de după 23 August au acum condiții de muncă și de viață minunate. în localitățile Văii Jiului, acest mare bazin carbonifer care a ajuns să dea jumătate din producția de cărbune a întregii țări, s-au construit în anii care au trecut de la eliberare, prin grija partidului și a guvernului, peste 5.000 de apartamente, 5.000 de apartamente în blocuri acolo unde altădată erau cocioabe ! Dar să facem cunoștință cu orașul muncitoresc Uricani, care și-a înscris numele pe harta patriei în anii puterii populare și să aflăm unele lucruri și despre locuitorii săi, care au făcut din mina Uricani o exploatare fruntașă. Dacă vizitezi în zilele noastre o singură dată această parte a Văii Jiului, nu se poate să nu dorești să mai revii. Te recheamă munții, sălbaticele creste ale Parîngului, înfățișarea mereu mai frumoasă, mai atrăgătoare a localităților și, bineînțeles minerii. Turlele înalte ale puțurilor de mină ce se profilează pe dealurile ghiftuite de cărbuni din preajma orașului, sutele de vagonete înșiruite pe liniile de cale ferată îngustă îți atrag de la bun început atenția că te afli încă în „țara cărbunelui“. Mai jos, la poalele colinelor se zăresc șirurile de blocuri muncitorești cu zecile lor de apartamente spațioase ridicate sub semnul înnoitor al vremurilor pe care le trăim. Locuiesc aici marea majoritate a lucrătorilor de la mina Uricani. Pentru ei s-au clădit pînă acum aproape 800 de apartamente, 3 cămine pentru nefamiliști cu o capacitate de 680 de locuri și diferite clădiri socialculturale. Viața orașului Uricani e legată prin mii de fire de activitatea minei. De aceea nici nu le poți prezenta decît împreună. Orașul e tot atît de tînăr ca și începutul extracției cărbunelui cocsificabil din această parte a bazinului. Anul acesta se împlinește un deceniu de cînd mina a trimis industriei siderurgice primele tone de cărbune cocsificabil. Orașul are acum o școală nouă, 11 localuri comerciale, un club și un cinematograf. Cît despre dezvoltarea minei sînt concludente cele comunicate de inginerul Iosif Pesitz, șeful exploatării : „Producția anuală a minei Uricani este de cîteva ori mai mare decît cea din anul 1950. La acest rezultat însemnat a contribuit în mare măsură mecanizarea minei. Azi transportul pe galerii este mecanizat în proporție de 98 la sută, iar în abataje în proporție de 96 la sută. Mina Uricani se află încă la începutul vieții sale — ne încredințează conducătorul ei. Orașul nu va rămîne nici ei în urmă — spun gospodarii lui, deputații sfatului popular, aleși din rîndul minerilor. Acestea nu sînt însă simple dorințe ale cîtorva oameni. Există planuri de perspectivă care prevăd ca mina Uricani să-și sporească producția în viitorii ani de cîteva ori. Locul actualelor abataje cameră îi vor lua abatajele frontale de mare capacitate și se vor introduce noi sisteme de armare a galeriilor. Pe de altă parte, orașul va continua să se mărească și să se înfrumusețeze. Anul acesta vor mai fi date în folosința minerilor din Uricani încă 54 de apartamente în blocuri. Curînd orașul va avea străzi umbroase , cei ce-i locuiesc, îndeosebi tinerii, au plantat pe marginea aleelor și straturilor de flori, plopi canadieni și diferiți alți arbori. Minerii iubesc în mod deosebit florile, arborii. De aceea sînt azi atîtea flori în rondurile și grădinile amenajate în jurul blocurilor. Întreg orașul cit și mina se pregătesc să sărbătorească ziua de 23 August, cea de a 15-a aniversare a eliberării patriei noastre de sub jugul fascist, în haină nouă, cu realizări cît mai mari. Minerii sînt hotărîți să-și arate din nou vrednicia, iar cuvîntul dat este respectat întotdeauna. Realitățile de azi din Valea Jiului sînt o expresie a progreselor înregistrate de poporul nostru pe drumul construirii socialismului. Dintr-o comună cu căsuțe țărănești risipite la voia întîmplării, Uricani a devenit un oraș în toată puterea cuvîntului Despre el vorbesc azi cu îndreptățită mîndrie toți minerii Văii Jiului. M. CORUI Sub soarele regimului democrat-popular URICANIa MINĂ NOUĂ, ORAȘ NOU ÎN LUPTĂ CU BAREMURILE In cinstea măreței sărbători a eliberării patriei de sub jugul fascist, ofițerii elevi din subunitatea unde secretar al organizației de partid este căpitanul N. Mila desfășoară din zi în zi o muncă tot mai intensă pentru a obține rezultate cît mai bune în activitatea de învățămînt. Un obiectiv al muncii lor este încadrarea tuturor în haremuri la tragerile de artilerie, topografie și cercetare artileristică. In acest scop, urma propunerii făcute de căpitaanul I. Calian în adunarea organizației de partid, ofițerii elevi fac zilnic, în timpul orelor de studiu, antrenamentul necesar. Ei au reușit astfel să se înscrie cu toții în baremurile respective cum ar fi la tragerile de artilerie — pregătirea elementelor inițale de tragere, la topografie — determinarea coordonatelor unui punct prin procedeul calculat etc. Acum, la chemarea organizației de partid, în subunitate se duce lupta ca toți ofițerii elevi să se încadreze în haremurile corespunzătoare calificativelor „bine" și „foarte bine“. Unii dintre ei au și reușit. Remarcăm pe căpitanii : I. Pașcu, P. Viman și alții Căpitan N. MARIN Pe terurile întinse cale G. A. S. Pucheni Pe lanurile întinse ale G.A.S. Pucheni, regiunea Ploești, din zori pînă la asfințit, nu contenește nici măcar o clipă zorul muncii. Strînsul recoltei este în toi. Și au ce strînge! A rodit pămîntul ca în anii cei mai bogați ; 2.500, 2.600. 2700 de kilograme de grîu la hectar. In afara programului pregătirii de luptă, în ajutorul muncitorilor din gospodărie a venit și o subunitate de sub comanda locotenentului Nica Ion. Pe ostași îi distingi, dintre ceilalți muncitori ai gospodăriei, după bonete. Locotenentul Nica i-a rînduit după un rost anume și ostașii lucrează, care pe combine, care la încărcat și descărcat saci, care la căratul sacilor. La orele 10, cînd combinele au intrat în formație să „tundă“ încă un lan de 10 hectare, pe ele sau urcat soldatul fruntaș Ardeleanu Ion, soldații Lița Nicolae, Joldeș Traian, Rem Nicolae și alții. Potrivesc sacii pentru încărcat, le poartă de grijă pînă sînt plini, îi leagă și-i răstoarnă lîngă cîntar. Aici, soldații fruntași Mihaț Gheorghe, Pop Tiberiu și Chirculescu Nicolae urcă și coboară sacii de pe cîntar. ...O mică „răspîndire“ are subunitatea și la baza de recepție. Acolo grupa caporalului Ștefan Ion muncește nu cu mai puțină vrednicie. Soldații fruntași Anghelescu Alexandru, Covacu Dumitru și soldatul Mușat Florian aleurcă sacii în spate, îi urcă în pod, la vreo 5—6 metri înălțime și-i descarcă pentru a-i trimite din nou la arie, Căpitan TR. BUCURENCI( nn ftn na e OOCOOOOOOOOOC Oamenii muncii din patria noastră obțin zi de zi noi succese în producție în cinstea zilei de 23 August. La întreprinderea „Flamura Roșie" din Capitală, brigada de tineret „1 Mai“ condusă de țesătoarea fruntașă Elena Pop a realizat în luna iunie o depășire de plan de peste 1500 m țesături de mătase, în clișeul din stingă . Țesătoarea fruntașă Elena Pop, în cinstea zilei de 23 August ea s-a angajat să depășească planul cu 110%. Echipa condusă de Ion Țicu de la atelierele „9 Mai“ din Capitală, (clișeul din dreapta), a obținut succese de seamă în cinstea măreței sărbătorii poporului situîndu-se nostru, astfel printre echipele fruntașe în întrecerea socialistă. (Foto : Agerpres) 1 ANGAJAMENTELE DEVIN FAPTE MAREA SĂRBĂTOARE A POPORULUI FRATE POLONEZ La 22 iulie 1944, glorioasa Armată Sovietică împreună cu unitățile Armatei Poloneze renăscute au trecut la eliberarea teritoriului polonez de sub cizma cotropitorilor hitleriști. Această dată a rămas înscrisă în cartea de aur a istoriei poporului polonez ca sărbătoarea sa cea mai mare , Ziua renașterii Poloniei. Anul acesta se împlinesc 15 ani de la acea dată memorabilă. Un deceniu și jumătate înseamnă, fără îndoială, un răstimp istoric destul de scurt. Dar acești 15 ani reprezintă în istoria poporului frate polonez o epocă de cea mai mare însemnătate, epoca desfășurării construirii unei vieți noi, socialiste. In trecut, Polonia era o țară cu o economie slab dezvoltată, situînduse printre țările europene cele mai rămase în urmă. Nivelul de trai al populației era extrem de scăzut. La aceasta s-au adăugat ororile ocupației fasciste. Varșovia și nenumărate alte orașe și sate au fost prefăcute în ruină. Milioane de oameni au fost deportați, schingiuiți în lagăre și arși de vii. Călăii hitleriști mărturiseau pe față intenția de a extermina fizic întregul popor polonez. Dar acest capitol negru din istoria Poloniei a luat sfîrșit. Ziua de 22 iunie 1944, cînd invincibila Armată Sovietică și armata poloneză au trecut la eliberarea Poloniei, marchează o piatră de hotar în istoria țării, între trecutul întunecat și prezentul luminos. Astăzi Polonia se află în plin avînt al construcției socialiste. Ca urmare a politicii de industrializare socialistă a țării, desfășurată de Partidul Muncitoresc Unit Polonez, și a ajutorului primit din partea poporului sovietic, în țară a fost construită o puternică industrie grea — baza dezvoltării întregii economii naționale. In prezent producția industrială este de cinci ori mai mare decît în 1938, ceea ce situează Polonia pe locul al cincilea în Europa în ceea ce privește volumul producției industriale globale. Cifrele vorbesc de la sine în această privință. De pildă, producția de oțel a crescut, față de nivelul anului 1938, de aproape patru ori. A crescut masiv extracția de cărbune, producția de energie electrică etc. Producția industriei constructoare de mașini, calculată pe cap de locuitor, este de circa 10 ori mai mare decît în perioada antebelică. In ultimii ani această ramură a industriei și-a însușit fabricarea a peste 300 de tipuri de mașini și utilaje noi. Au luat de asemenea avînt industria ușoară și construcția de locuințe. Și mai mărețe sînt perspectivele de viitor. După ce a fost redus decalajul care despărțea Polonia de țările dezvoltate din punct de vedere economic, acum a început lupta pentru a ajunge din urmă și a întrece aceste țări. Directivele celui de al treilea Congres al P.M.U.P., care a avut loc în luna martie 1959, prevăd în acest sens un program concret al dezvoltării pe mai departe a economiei Republicii Populare Polone. Astfel, în anii 1959—1965 producția industrială va crește cu aproximativ 80 la sută în comparație cu cea actuală, iar cea agricolă cu 30 la sută. In 1965 se vor produce 111,5 milioane tone de huilă, 27 milioane tone de cărbune brun, 41,5 miliarde KW), energie electrică, aproape 9 milioane de tone oțel brut ș.a.m.d. In agricultura poloneză s-au obținut de asemenea realizări în domeniul creșterii producției și al transformării socialiste a satului. Totodată în R.P. Polonă s-au dezvoltat și se dezvoltă știința, cultura, învățămîntul de toate gradele. Se ridică necontenit nivelul de trai material și cultural al oamenilor muncii. Polonia populară, aflată în plin progres al construcției pașnice, și-a cucerit, pe plan internațional, un binemeritat prestigiu. R.P. Polonă luptă consecvent pentru întărirea păcii în lume, împotriva renașterii militarismului în Germania occidentală, împotriva uneltirilor războinice imperialiste, pentru coexistența pașnică a statelor cu sisteme sociale diferite. Sînt bine cunoscute propunerile R.P. Polone privind crearea unei zone denuclearizate în Europa, propuneri au stîrnit un larg ecou mondial, care La O.N.U. și în alte foruri internaționale, Polonia își aduce contribuția la destinderea internațională, la stabilirea unei păci trainice în lume. Toate succesele sale, poporul polonez se datorește conducerii înțelepte de către partid, aplicării în viață a învățăturii marxist-leniniste. Se știe cu ce ură înverșunată au privit și privesc dușmanii socialismului progresul continuu al Poloniei noi. Încercările forțelor reacționare de a submina orînduirea democrat-populară au fost însă respinse cu fermitate de Partidul Muncitoresc Unit Polonez, de Comitetul său Central. „Partidul nostru — a spus VV. Gomulka — a dus o luptă hotărîtă și cu succes împotriva primejdiei revizioniste care a fost la noi principala și cea mai mare primejdie, care a încercat să submineze principiile fundamentale ale dictaturii proletariatului și rolul conducător al parctului clasei muncitoare, să slăbească unitatea internațională a mișcării muncitorești, unitatea de acțiune a partidelor și statelor lagărului socialist“. Poporul polonez acordă o importantă deosebită luptei pentru întărirea continuă a unității lagărului socialist. El nutrește o adîncă și fierbinte recunoștință față de marele popor sovietic cu ajutorul căruia a fost eliberată Polonia și care ajută frățește poporul polonez să-și construiască viața sa nouă. Republica Populară Polonă, ca membră a Tratatului de la Varșovia, își aduce contribuția activă la lupta comună a statelor socialiste pentru apărarea păcii în Europa și în întreaga lume. Armata Populară Polonă, împreună cu celelalte armate frățești ale țărilor socialiste — acționînd potrivit principiului „Toți pentru unul, unul pentru toți“ — își ridică necontenit nivelul pregătirii sale politice și de luptă, stă de strajă cuceririlor poporului polonez, păcii generale. Se întărește neîncetat prietenia romîno-polonă, expresie a legăturilor frățești, de tip nou, dintre toate popoarele țărilor socialiste. Intre țările noastre există o largă colaborare in domeniul economic, cultural, tehnicoștiințific etc. La întărirea acestei prietenii și colaborări a contribuit și vizita făcută în țara noastră, acum un an, de către delegația de partid și guvernamentală a R.P. Polone. Așa cum a arătat tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej într-o cuvîntare ținută cu prilejul acestei vizite — „pe vreme bună și pe furtună, la bucurie și necaz, popoarele romîn și polonez sînt și vor rămîne pentru totdeauna prieteni nedespărțiți ca popoare care, învingînd nenumărate greutăți, în ciuda împotrivirii înverșunate a claselor exploatatoare, au instaurat puterea populară și pe care se unește comunitatea năzuințelor și a țelurilor lor : construirea socialismului și asigurarea păcii în lume“. Poporul romîn ia parte din toată inima la marea sărbătoare a poporului polonez, a 15-a aniversare a eliberării Poloniei. Cu acest prilej, poporul nostru, militarii Forțelor noastre Armate, adresează poporului frate polonez un fierbinte salut, urîndu-i noi și noi victorii în lupta pentru socialism și pace. TELEGRAMĂ Tovarășului WLADYSLAW GOMULKA Prim-secretar al C. C. al P. M. U. P. Tovarășului ALEKSANDER ZAWADZKI Președintele Consiliului de stat al Republicii Populare Polone Tovarășului JOZEF CYRANKIEWICZ Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Polone VARȘOVIA Cu ocazia sărbătorii naționale — cea de-a 15-a aniversare a eliberării Poloniei — vă transmitem, dragi tovarăși, dv. și întregului popor polonez sincere și cordiale felicitări din partea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, a Prezidiului Marii Adunări Naționale, a Consiliului de Miniștri și a întregului popor romîn. Poporul nostru participă din toată inima la această sărbătoare și se bucură împreună cu poporul polonez de succesele obținute in întărirea orînduirii democrat-populare și dezvoltarea economiei și culturii naționale, în activitatea de apărare a păcii și colaborării internaționale. Toate aceste succese reprezintă rodul eforturilor entuziaste ale clasei muncitoare și ale tuturor oamenilor muncii din R. P. Polonă, care, sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez, pășesc cu hotărîre pe calea socialismului. Prietenia romîno-polonă, întemeiată pe principiile leniniste ale internaționalismului proletar, pe comunitatea intereselor fundamentale și a țelurilor socialiste ale popoarelor noastre, se adîncește și se dezvoltă pe zi ce trece. Se traduc în viață cu succes hotărîrile luate cu prilejul vizitei în R. P. Romînă a delegației de partid și guvernamentale a R. P. Polone, sporește continuu contribuția pe care relațiile frățești romîno-polone o aduc la progresul ambelor țări, la întărirea colaborării între toate statele socialiste, a căror solidaritate și coeziune constituie o garanție fundamentală a păcii, securității și prosperității popoarelor noastre. De ziua marii sărbători a poporului polonez, vă urăm dv. și tuturor oamenilor muncii din Polonia populară noi succese pe drumul construcției socialiste, al asigurării păcii în lumea întreagă GH. GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn ION GH. MAURER Președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne CHIVÜ STOICS Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne