Apărarea Patriei, iulie 1960 (Anul 16, nr. 154-180)

1960-07-22 / nr. 172

Pentru patria noastră, Republica Populară Romînă ! 'Acapararea patriei 1||F Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XVI Nr. 172 (4324) | Vineri 22 iulie 1960 | 4 PAGINI — 20 BANI HOTÂRÎREA Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn și a Consiliului de Miniștri al R.P. Romîne cu privire la pregătirea și promovarea cadrelor tehnice, economice și de cercetare științifică, precum și la îmbunătățirea salarizării lor Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romîn și Consiliul de Miniștri au adoptat o Hotărîre pri­vind îmbunătățirea pregătirii și salarizării cadrelor tehnice, econo­mice și de cercetare științifică. In hotărîre se arată : al Hotărîrile Congresului al IlI-lea Partidului Muncitoresc Romîn cu privire la planul economic de șase ani și la programul de dez­voltare a economiei naționale în perspectivă pun în fața cadrelor tehnico-economice și de cercetare științifică sarcini de mare răs­pundere în legătură cu introduce­rea tehnicii noi în toate ramurile economiei naționale, mecanizarea și automatizarea treptată a procese­lor tehnologice din industrie, trans­porturi și construcții, creșterea producției și productivității muncii și sporirea eficienței economice a investițiilor. Prin măsurile luate de partid și guvern, au fost pregătiți în anii 1949—1960 în institutele de invă­­țăm­înt superior 49.000 ingineri și peste 14.000 cadre cu studii supe­rioare economice. In această­ perioadă, mii de cadre capabile și cu o îndelungată ex­periență în producție, care in tre­cut nu au avut posibilitatea să se califice in școli superioare, au fost îndrumate să urmeze formele de învățămint tehnic și economic se­ral și fără frecvență, creîndu-li-se condițiile necesare pentru studii. Introducerea sistemului de sala­rizare pe funcții pentru personalul tehnic-administrativ și de speciali­tate — prin Hotărîrea Consiliului de Miniștri din 1956, care a stabi­lit condițiile de studii și stagiu ne­cesare pentru ocuparea diferitelor funcții , a contribuit la o mai bună utilizare și repartizare a ca­drelor tehnico-economice, le-a stimulat să-și ridice nivelul cunoș­tințelor profesionale și să-și îmbu­nătățească activitatea. Pe baza prevederilor indicatoarelor de pre­gătire și de stagiu aprobate de Consiliul de Miniștri, mulți condu­cători de întreprinderi și instituții au promovat în posturi de răspun­dere, tehnice și economice, cadre cu pregătire superioară, corespun­zătoare sarcinilor complexe ce le reveneau. Mai sus la repartizare și promo­vare a cadrelor, ca urmare a apli­cării acestei Hotărîri, a influențat în mod favorabil importantele rea­lizări obținute în ultimii ani în ce privește creșterea continuă a pro­ducției și productivității muncii, reducerea prețului de cost și im­­bunătățirea calității produselor. Cu toate rezultatele obținute în pregătirea cadrelor cu studii supe­rioare, față de amploarea sarcini­lor care se pun tuturor ramurilor economiei naționale, numărul ab­solvenților institutelor superioare tehnice și economice nu este pe măsura nevoilor. Totodată, se con­stată că ministerele nu s-au preo­cupat în mod sistematic de justa repartizare în producție a cadrelor tinere provenite din învățămîntul superior, de creșterea și promova­rea lor în munci de răspundere, în conformitate cu aptitudinile lor și cu progresele înregistrate în activi­tatea lor, Ținînd seama de importantele o­biective ale dezvoltării economiei naționale, Hotărîrea trasează Comi­tetului­nisterului de Stat al Planificării, și­Invățămîntului și Cul­turii și ministerelor economice sar­cina de a elabora UN PRO­GRAM DE PERSPECTIVĂ PEN­TRU PREGĂTIREA CADRELOR CU STUDII SUPERIOARE TEH­NICE ȘI ECONOMICE, ASTFEL CA PÎNA LA FINELE ANULUI 1965 SA ASIGURE, IN CEA MAI MARE CADRE PARTE, OCUPAREA CU CORESPUNZĂTOARE A POSTURILOR CARE CER PRE­GĂTIRE SUPERIOARA. De asemenea, se vor prevedea ne­voile de cadre cu pregătire medie tehnică și economică pe speciali­tăți, în toate domeniile de activi­tate, în așa fel incit în următorii 5—6 ani să poată fi acoperite ce­rințele de astfel de cadre. In vederea stimulării activității în producție, pentru realizarea sar­cinilor mari și complexe ce decurg din planul de 6 ani și din progra­mul de perspectivă, precum și a intensificării ritmului de pregătire a cadrelor tehnice și economice. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN ȘI CONSILIUL DE MI­NIȘTRI AL REPUBLICII POPU­LARE ROMÎNE CONSIDERA NE­CESARA MAJORAREA SALARII­LOR INGINERILOR, MAIȘTRI­LOR, TEHNICIENILOR, CADRE­LOR ECONOMICE, DE CONDUCE­RE TEHNICA ȘI ECONOMICA, PRECUM ȘI A CADRELOR DE CERCETARE ȘTIINȚIFICA ȘI DE PROIECTARE, CU ÎNCEPERE DE LA 1 AUGUST 1960, ÎN MEDIE CU 20 LA SUTĂ. Creșterea salariilor va fi diferen­țiată, ținînd seama de importanța ramurilor, precum și de mărimea și complexitatea întreprinderilor. Prin creșterea salariilor maiștrilor și cadrelor tehnice se va asigura o mai justă corelare a salariilor lor cu cele ale muncitorilor din sec­toarele pe care le conduc. In vederea stimulării în mai mare măsură a creșterii producției agri­cole vegetale și animale și redu­cerii costurilor de producție, este necesar ca în gospodăriile agricole de stat și în alte unități agricole de stat productive să se introducă salarizarea proporțională cu reali­zarea și depășirea planului de pro­ducție marfă Sistemul de premiere a persona­lului tehnic-administrativ din uni­tățile economice, aprobat de Con­siliul de Miniștri în anul 1958 și aplicat în mod experimental înce­­pînd din anul 1959, a dat rezultate pozitive. Fiind legat de realizarea și depășirea principalilor indicatori ca­litativi ai planului, îndeosebi de re­ducerea prețului de cost și cu con­diția realizării producției marfă li­vrată și recepționată, sistemul de premiere a mobilizat cadrele teh­­nico-administrative la realizarea și depășirea sarcinilor de plan. In vederea scoaterii la iveală în mai mare măsură a însemnatelor rezerve existente în toate ramurile economiei naționale, începînd cu trimestrul al IlI-lea al anului 1960 va fi sporit fondul de premiere a personalului tehnico-administrativ. O dată cu majorarea salariilor tarifare ale cadrelor de cercetare științifică, se va îmbunătăți și mo­dul de premiere a acestor cadre pentru realizarea unor lucrări de calitate superioară legate de dez­voltarea economiei, științei și cul­turii, lucrări cu eficacitate eco­nomică ridicată, precum și pentru punerea în practică a soluțiilor pro­puse. Fondurile de premiere a ca­drelor de cercetare științifică vor fi sporite în aceeași proporție cu cele ale cadrelor tehnice și de spe­cialitate din unitățile economice productive. Totodată indemnizațiile lunare pentru titlurile de candidat în ști­ințe și doctor în științe — care în prezent se acordă numai cadrelor cu titluri științifice din învățămîn­­tul superior — vor putea fi acor­date și cadrelor de cercetare știin­țifică, precum și celor din produc­ție, a căror activitate se desfășoară în specialitatea pentru care dețin titlul științific și ale căror lucrări, prin nivelul lor înalt, reprezintă o contribuție deosebită. Ca urmare a acestor măsuri, spo­rul veniturilor din salarii ale ingi­nerilor, maiștrilor, tehnicienilor, ca­drelor economice, de conducere teh­nică și economică, ale cadrelor din domeniul proiectării și cercetării științifice, obținut pe baza actualei Hotărîri privind creșterea salariilor tarifare și fondurilor de premiere, va fi de APROAPE 1 MILIARD LEI ANUAL. In scopul ridicării nivelului de pre­gătire, mai justei promovări și îm­bunătățirii salarizării cadrelor tech­ (Continuare în pag. 3-a) DE VEGHE LA HOTAR­ E o noapte adîncă, fără stele și fără orizont. In postul său de pază, soldatul Nicolae Mihal­­cea veghează, gata să-nfrunte dușmanul Viața pe graniță-i aspră, ca într-o tranșee , nu știi dinainte clipa cînd va începe lupta. Soldatul Nicolae Mihalcea s-a schimbat mult din ziua cînd a sosit în compania de pe graniță. Nici urmă de sfiala pe care o încerca la început, își aduce bine aminte de primele zile, de sentimentul de teamă care i se aciuise în suflet ca o buruiană în ajunul numirii sale pentru întîiași dată în serviciul de pază. Nu-i era frică. Avea mai degrabă un sentiment de nesi­guranță în putința lui de a ză­dărnici tentativele infractorilor. Nu-i venea ușor să se gîndească la faptul că, acolo, în postul său, va rămîne singur, cu granița și cu noaptea. își împărtăși des­chis comandantului starea su­fletească pe care­ o trăia. Căpitanul Seciu Dej, coman­dantul companiei, ii pofti pe sol­dat să ia loc. Il înțelegea bine. Și alții au trăit ace­leași emoții ine­rente începutului. Au vorbit înde­lung — Uită-te la ceilalți grăniceri, ii spunea coman­dantul. Sînt ei oare mai voinici? Nu. Ei s-au de­prins însă cu via­ța pe graniță și de cîte ori simt că fi-e greu își amintesc că și lor li s-a încredințat marea cinste de a sta de strajă la hotar, de a păzi liniștea și munca poporului Sentimentul nostru. răs­punderii îți dă putere, forță. Asculta soldatul cuvintele coman­dantului. Și erau aceste cuvinte cînd aspre, cînd avîntate, cînd pline de duioșie. Căpitanul Seciu Dej îi povestea subordonatului fapte și întîm­­plări de pe graniță, amintea nu­me de ostași care au îmbogățit prin vigilența și curajul lor tra­dițiile frumoase ale subunității. Asculta soldatul cuvintele coman­dantului și din miezul lor sorbea forță, încredere... De atunci au trecut luni. Sol­datul Mihalcea este acum în serviciul de pază a frontierei. Pentru a cîta oară ? Și e o noapte de-ai zice că te afli în fundul mării. Vreme prielnică pentru infractori. Acum trebuie să fii cu ochii în patru. Dar ce se deslușește colo, în față - umbră se desprinde din întune­­­ric. Nu, nu-i o părere. Cineva se furișează printre ierburi. Sol­datul Mihalcea îl lasă să se a­­propie. E încordat ca un arc de oțel. Legile meșteșugului gră­niceresc sînt aspre. Nu-i îngă­duit să te abați de la ele. Altfel, infractorul viclean poate să sca­pe. Ostașul somează energic. Umbra încremenește locului, iar apoi, iute ca fulgerul, se trîn­­tește la pămînt. Aproape în a­­celași timp asupra soldatului se îndreaptă o suliță orbitoare de lumină, țîșnită dintr-o lanternă. „Aha, își spune grănicerul, vrea să mă orbească, pentru ca apoi s-o „șteargă“. Apasă pe trăgaci slobozind o rafală de automat spre mogildeața ghemuită pe pă­mînt. Infractorul n-are cum să scape. Ridică brațele neputincios și se predă.. — Vă felicit, tovarășe soldat, pentru primul s­ucces­­ — i-a spus a doua zi comandantul, strîngîndu-i mîna băr­bătește. Și, de atunci, soldatul Mihal­cea, unul dintre cei mai vred­nici ostași din companie, poartă pe piept, cu îndreptățită min- Căpitan T. MĂRGINEANU (­Continuare în pag. 3-a) P­MT I“ IAȘI ÎN NUMĂRUL DE AZI Colonel ing. I. Mărășescu, locotenent-major ing C. Bazac — Mișcarea de inovații din armată cunoaște o largă extindere (pag. 2-a). Locotenent-colonel D. Guțu — Pentru o te­meinică pregătire tactică a personalului din cadrul spatelui (pag. 2-a). COMANDANȚII DE GRUPE AU CUVÂNTUL Sergent Ion Posa : Prin eforturi comune (pag. 2-a). G. Ionașcu — LA SĂRBĂTOAREA NAȚIO­NALA A POLONIEI (pag. 3-a). TELEGRAMĂ Domnului PATRICE LUMUMBA Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Congo LEOPOLDVILLE In numele Guvernului Republicii Populare Romîne și al întregului popor romîn adresăm dv., și prin dv. Guvernului și poporului Republicii Congo, expresia sentimentelor noastre de solidaritate cu lupta dreaptă a poporului congolez pentru apărarea libertății și independenței sale recent dobîndite prin luptă și nenumărate jertfe. Guvernul Republicii Populare Romîne condamnă agresiunea colo­nialistă împotriva independenței, suveranității și integrității teritoriale a Republicii Congo și se pronunță în modul cel mai ferm pentru aplica­rea consecventă a hotărîrilor Consiliului de Securitate, pentru imediata retragere a trupelor belgiene din Congo. Guvernul Republicii Populare Romîne așteaptă ca O.N.U. să dea dovadă de eficacitate și promptitudine în acțiunile sale pentru respectarea independenței, suveranității și integrității teritoriale a Republicii Congo. Guvernul și poporul Republicii Populare Romîne sprijină acțiunile întreprinse de Republica Congo pentru triumful cauzei juste a poporului congolez și a guvernului său legal și își exprimă totodată încrederea că lupta poporului congolez pentru libertate și independență va fi încu­nunată de succes. CHIULI STOICA Președintele Consiliului de Miniștri Republicii Populare Romîne IN EDITURA POLITIC­Ă au apărut în tiraj de masă : DIRECTIVELE CONGRESULUI AL III-lea al P.M.R. cu privire la planul de dezvoltare a economiei naționale pe anii 1960- 1965 și la schița pla­nului economic de perspectivă pe 15 ani Nici un bob irosit La gospodăria agri­colă de stat Virtop lucrează și detașa­mentul de militari comandat de căpita­nul Gh. Vasiloiu. De la sosirea în gospodărie s-a întoc­mit un plan de mun­că pe zile, s-au sta­bilit normele zilnice pentru strînsul sno­pilor, strînsul mază­­rii și treieratul griu­lui. S-au constituit apoi brigăzi de mun­că și s-au organizat întreceri între ele, avînd ca obiectiv atît calitatea cit și canti­tatea lucrărilor. Comuniștii și ute­­miștii sînt și aici în fruntea acțiunii pa­triotice. Muncesc cu tot elanul pentru ca normele să fie înde­plinite și depășite. Printre cei mai har­nici se numără soldatul fruntaș Pe­­i­tru Cîrjan, comu­nist, secretarul unei organizații U.T.M. de companie, capo­ralul Ioan Zamfir, soldatul fruntaș Ion Oancea, oameni ca­re sînt exemplu în muncă. Și tot aceștia sunt și agitatori neo­bosiți. Acolo, pe locul de muncă, în pauze sau după terminarea lucrului, ei studiază documentele Congre­sului al IlI-lea al P.M.R., îndeosebi ca­pitolul in care se vorbește despre dez­voltarea agriculturii și sporirea producției la hectar. Lozinca acestui de­tașament este „Nici un bob irosit, lucru de calitate și depă­șirea normelor“ Conducerea gospo­dăriei agricole de stat Virtop este foar­te mulțumită de fe­lul cum muncesc mi­litarii acestui deta­șament. Lor li se aduc numai laude. Locotenent colonel L. STANESCU IN EDITURA POLITICA a apărut în tiraj de masă : STATUTUL PARTIDULUI MUNCITORESC R­OMÎN (text cu modificările aprobate de Congresul al IlI-lea al P. M. R.) Militarii sprijină acțiunea patriotică de strîngerea recoltei In ultimele zile, lupta pentru strîngerea recoltei s-a intensifi­cat. Oamenii muncii de pe ogoa­re se străduiesc­ să strîngă cit mai repede și fără pierderi bel­șugul holdelor din acest an. Alături de mecanizatorii muncitorii din gospodăriile agri­ci­cole­ de stat muncesc cu hărni­cie și numeroși militari din uni­tățile Forțelor noastre Armate. In fiecare seară, la bilanțul zi­lei, în g.a.s. Fetești se citează noi nume de ostași, se aduc la cunoștință noi recorduri. Bună­oară, echipa condusă de sergen­tul V. Gheorghe recoltează în fiecare zi cu 10 tone grîu mai mult decît celelalte echipe. Ca și în cazarmă, comandanții și lucrătorii politici sînt și pe ogoare în mijlocul subordonaților, împreună cu organele de con­ducere ale g.a.s. ei îndrumă, controlează, se îngrijesc de hra­na, de cazarea și de sănătatea militarilor. Pe bună dreptate, conducerea g.a.s. Fetești, apre­ciază nu numai hărnicia și mun­ca depusă de militari pentru strîngerea recoltei, ci și disci­plina, ordinea și modul cum se gospodăresc. Aprecieri frumoase Se fac, de pildă, despre detașamentul în care locțiitor politic al coman­dantului este căpitanul Aurel Solomon. Dormitorul în care sînt cazați militarii acestui deta­șament este bine amenajat, iar lingeria este curată. In privința hranei, așa cum remarca într-una din zile și organizatorul de partid al g.a.s. Fetești, bucătarii detașamentului — soldații A. Tiebel și T. Bîc — se întrec pe ei înșiși. Gătesc o mîncare va­riată, gustoasă, la timp și con­sistentă. Un merit deosebit în buna hrănire a militarilor revine co­mandantului detașamentului și locțiitorului său politic. Ei se preocupă cu atenție de întocmi­rea meniurilor, se îngrijesc de primirea la timp și de păstrarea alimentelor, iau măsuri că ve­sela să fie spălată și îngrijită. Pentru igiena personală a mi­litarilor, comandantul detașamen­tului, sprijinit de conducerea g.a.s., a improvizat un spălător. Aici militarii se spală în con­diții bune atît dimineața cit și la înapoierea de la muncă. Tot pe linia grijii față de om PE OGOARE, PRINTRE MILITARI­ USIJULSUL1LSULSUL5UIJUISUUIJUUUUIJISL SULJU se înscrie și preocuparea coman­dantului și a locțiitorului său politic ca la locul de muncă să existe în permanență apă de băut și să fie prezenți sanitarii cu trusa de prim ajutor. Nu aceleași aprecieri bune se pot face și despre detașamentul de militari care lucrează la g.a.s. Mircea Vodă. In dormitor, după cum au sesizat și organele de control, lingeria este schimbată la intervale prea mari. Cantita­tiv, mîncarea este suficientă. Ca­litativ însă ea cam lasă de dorit. Căpitanul F. Dumitru, care în­deplinește funcția de locțiitor al comandantului pentru aprovizio­nări, nu s-a preocupat suficient de alcătuirea meniurilor, nu con­trolează și nu indrumează sufi­cient activitatea bucătarilor. In organizarea hrănirii militarilor, acest ofițer a adus și o... „ino­vație“. Pentru ca spălatul vese­lei să nu mai fie o problemă, el a luat măsura, cu încuviințarea comandantului detașamentului, ca fiecare militar să poarte a­­supra sa bidonul, gamela și ta­­cîmurile. Această stare de lucruri se pe­trece în ciuda faptului că deta­șamentul a fost controlat foarte des de către organele de la eșa­lonul superior și că pe aici a trecut în control și maiorul Mir­cea Merghișescu, medicul uni­tății. Asemenea lipsuri trebuie re­mediate cît mai repede. Coman­dantul detașamentului și locții­torul său politic trebuie să acor­de atenția cuvenită și asigurării unor bune condiții de trai mili­tarilor. Numai astfel militarii vor putea să ajute cu toată ca­pacitatea, cu tot elanul lor tine­resc, la strîngerea și transpor­tarea în hambare, într-un timp cît mai scurt, a bogatei recolte din­ acest an. Maior I. CATANĂ TELEGRAMĂ Tovarășului WLADYSLAW­­ JOMALKA prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez Tovarășului ALEKSANDER ZAWADSKI președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarășului JOZEF CYRANKIEWICZ președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Polone VARȘOVIA Dragi tovarăși, în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, al Prezidiului Marii Adunări Naționale, al Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne și al întregului popor romîn vă transmit în dv. și prin dv. poporului prieten polonez un cald salut tovărășesc și cele mai sincere felicitări cu ocazia sărbătorii naționale a Poloniei. Sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez, oamenii muncii din Republica Populară Polonă, eliberați pentru totdeauna de sub jugul exploatării străine, au obținut în cei 16 ani de la eliberare succese hotărîtoare pe drumul construirii socialismului, aducînd o contri­buție activă și importantă la lupta lagărului socialist pentru triumful cauzei păcii în lume, însuflețite de țelul comun — construirea socialismului — Republica Populară Romînă și Republica Populară Polonă dezvoltă necontenit relațiile de colaborare frățească și ajutor reciproc statornicite între ele, spre binele și prosperitatea ambelor noastre popoare. Poporul romîn se bucură sincer de realizările obținute de poporul frate polonez în munca sa rodnică și-i urează din toată inima noi succese în lupta și munca sa pentru continua înflorire a Poloniei socialiste, pentru pace în întreaga lume. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn CHIVU STOICA președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne ION GHEORGHE MAURER președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne SIMBOL AL MUNCII TINEREȘTI, ENTUZIASTE OOCOGGE. Anul trecut, cu prilejul sărbăto­ririi Zilei Marinei R.P.R., in cro­nica ostășească a marinarilor mi­litari au fost înscrise citeva rin­­duri lapidare : „Pentru succesele obținute in pregătirea de luptă și politică, in întărirea ordinei și dis­ciplinei militare, pentru numărul mare de militari de frunte, pen­tru... se decernă „Steagul Roșu“ al C.C. al U.T.M. celei mai bune or­ganizații de bază U.T.M. din For­țele Maritime Militare“. In acea zi, mindri de înalta pre­țuire ce li s-a a­­cordat, marinarii din unitatea frun­tașă au urmărit cu emoție cum garda de onoare formată din cei mai buni atemiști a purtat de-a lungul șirului de nave, aliniate pentru revistă, pre­țiosul „trofeu“. Și sentimentul a­­cesta de mândrie era poate cu atît mai justificat cu cît militarii din unitatea de nave din care face parte căpitanul de rangul 3­­ Gior­­giu Mita obțineau pentru a doua oară consecutiv „Steagul Roșu“ al C.C. al U.T.M. De atunci a trecut un an. Au fost zile și nopți multe la număr cînd marinarii militari au brăzdat fără încetare, cu navele lor dragi, întinsul mării, de­ cele mai multe ori răscolite de furtuni. Au fost momente de grele încercări, de mare și îndelungată oboseală, de activități intense, in care deprin­derile de luptă și măiestria lor marinărească au crescut tot mai mult. Pentru marinarii din unitatea a­mintită, întregul an care a trecut a fost un an de intense activități, cind toți s-au străduit ca rodul muncii lor să capete aprecierea cea mai înaltă. Dorința de a ob­ține pentru a 3-a oară „Steagul Roșu" i-a însuflețit, nu le-a dat răgaz să-și precupețească eforturile. Și au obținut, desigur, succese în­semnate. După cum bănuiți insă, lupta pentru obținerea „Steagului Roșu“ al C.C. al U.T.M. a cuprins toate echipajele din Flota noastră mari­timă militară. In toate organizați­ile U.T.M. s-a des­fășurat o vie și entuziastă ac­tivitate pentru ca toți atemiștii să muncească astfel încît în toate împrejurările echi­pajele să obțină numai calificative de „bine" și foarte bine“. Organizațiile de partid au în­drumat zi de zi activitatea organi­zațiilor U.T.M. Comuniștii au fost tot timpul în frunte. „Stea­gul Roșu“ al C.C. al U.T.M. a de­venit pentru toate echipajele un simbol al muncii tinerești, entu­ziaste, pentru ridicarea sus, tot mai sus, a măiestriei marinărești. Și au fost obținute succese însemnate. Pe toate navele, nu toate uni­tățile. Care organizație U.T.M. va dobindi această recompensă deo­sebită și de mare cinste — „Stea­gul Roșu“ al C.C. al U.T.M. — este greu de spus de pe acum. O vom afla insă cu tntii cu prilejul sărbătoririi Zilei Marinei, la 7 august anul acesta. Căpitan rangul 3 ST. NEAGL Kmhr Peste 208.000 lei economii Nu demult, în discuția adunării generale a organizației de bază partid al cărei secretar este căpi­tanul M. Uleanu a fost pusă o problemă importantă : „Cum au sprijinit comuniștii îndeplinirea planului de economii pe primul se­mestru al acestui an“. Cu acest prilej s-a arătat că militarii, mobi­lizați în permanență de organiza­țiile de partid din subunități, au muncit cu rîvnă pentru îndeplini­rea angajamentelor privind reali­zarea de economii. Căpitanul N. Mușat, secretarul organizației de partid de la atelie­rul de reparații auto, luînd cuvîntul a a vorbit despre munca însuflețită militarilor și angajaților civili pentru a executa reparații de mai bună calitate. El a arătat că în realizarea de economii s-au eviden­țiat angajații civili cum sînt : P Ciupitu, C. Todireasa, plutonierul­­major C. Irimia care, prin folosi­rea rațională a materialelor, au confecționat piese mai multe și de valoare, necesare reparațiilor auto. Locotenenții-majori I. Eduard, și I. Niculescu au vorbit despre mun­ca entuziastă a conductorilor auto. Muncind mai bine și executînd la timp întreținerile tehnice, mulți dintre ei, printre care sergenții M. Reinert, I. Porumb, caporalul M. Trușcă, solda­t-fruntaș M. Prisecaru și alții, au prelungit durata de funcționare a motoarelor între două reparații sau au mărit norma de rulaj a cauciucurilor. Căpitanul I. Iacobuță, secreta­rul biroului atemist, a scos în evi­dență munca depusă pentru strîn­gerea de fier vechi. In această pe­rioadă s-a strîns și predat I.C.M. peste 25.000 kg. de fier. Au con­tribuit în mod deosebit la strînge­rea de fier vechi organizațiile de bază U.T.M. unde muncesc ca se­cretari locotenenții-majori N. Toma, N .Burceag și sergentul M. Rujan. In urma muncii însuflețite de­puse de militarii unității noastre, în primul semestru al acestui an s-au realizat economii în valoare de 208.855 lei. Căpitan C. LUPASCU Caporalul Vasile Balane, atemist, cu grupa sa ajută la încărcat sacii cu grîu care iau drumul bazei de recepție Mărculești, regiunea București. (Foto : Șt. Ionescu)

Next