Ardealul Nou, 1947 (Anul 2, nr. 60-104)

1947-01-26 / nr. 60

26 Ianuarie 1947 ARDEALUL NOU Activitatea Apărării Patriotice în judeţul Mureş . Apărarea Patriotică din jud. Mu­reş desfăşoare o vie activitate. Oa­meni de toate categoriile sociale, muncitori, ţărani, funcţionari, învăţă­toare, profesoare, medici, fără deose­bire de neam, uniţi şi mânaţi de ace­­t ideal, muncesc ca albinele. Enumerăm mai jos câteva din realizările acestei organizaţii de ob­lă­duire socială Apărarea Patriots­ judeţeană între­ţine in căminele de zi din oraş 240 de copii orfani şi săraci. Susţinerea aces­tor cantine de zi costă 29 760.000 lei lunar. Sau distribuit in oraş ajutoare în valoare de 1.339.000 lei. Prin CARS au fost ajutaţi şi îm­brăcaţi 44 de copii orfani şi sau distribuit 500 kg. de zahăr. A repar­tizat 80 de copii din Moldova pentru întreţinere până la nouă recoltă pe la familii din oraş. A trimis 2251 kg. de alimente în Moldova şi 10.000 kg în Secuime. Sau trimis la Iaşi 7 va­ioane de lemne şi suma de 12.710 000 lei. Din acţiunile desfă­şurate în plăşile Miercurea-Nirajului, Sângeorgiul de Pădure, valoarea colec­telor ridică la suma de 30.000 000 lei In campania de Crăciun, numai, 8*au colectat următoarele: 674 kg. Itrâu, 29 kg cartofi, 284 kg. porumb, 23 kg. fasole, 375 kg orz, 6.710.000 lei, 219 kg. ceapă şi îmbrăcăminte pentru 463 copii nevoiaşi. In plus 102 hăinuţe de fetiţe, 200 m. textile diferite, 42 buc. flanele, 20 buc. cămăşi pentru copii, 24 jachete, 28 per. mănuşi, 124­ par. ciorapi, 29 căciuli. Cele mai sus menţionate sunt nu­mai o parte din realizările Apărării Patriotice. Membri ei continuă să lupte, fără răgaz, pentru nimicirea urmărlor râsboiului şi pentru aju­torarea celor nâpâst­uiţi. Mamistul Stan din Gălăutaş jăcmăneşte populaţia Petrolul care se vinde la Topliţa cu lei 2000 kg., la Gălăutaş se vinde cu lei 6000 kg. Faptul nu ne surprinde. Coopera­tiva din Gă­lataş este condusă de conoscutul mamist Stan, care intrebu­­inţează vechiile metode jăcmânind po­pulaţia. De acest fapt au fost sesistat­­e firul comunei și postul de jandarmi precum și sindicatele cari vor lua cu­venite măsuri. Ţăranii din Bilbor reconstruesc un pod Ţăranii din comuna Bilbor au făcut un pod nou şi au reparat un alt pod în valoare totală de lei 5 milioane. Aceas­ă lucrare a fost condusă de Stan Teodor, secretarul PCR care a ştiut se mobilizeze toţi sătenii la a­­ceastă muncă în folosul satului lor. Citiţi şi răspândiţi „ARDEALUL NOU“ Viaţa Normaliştilor în noul lor internat Internatul şcolilor normale nu se poate deschide până 1 Februarie , din lipsă de combustibil. E in orice caz, ciudat ca în oraşul nostru, unde , de atâta vreme avem gaz metan, combustibilul să fie o problemă. Autori­tăţile orăşeneşti ar trebui să ia masuple inpise pentru remedierea acestui rău, având in vedere câ întârzierea deschiderii cursurilor lovește in pregă­tirea viitorilor dascăli ai pop­orului. N'ar fi rău nici deci Soc de Gaz Metan ar încerca o măsură de interes obștesc, liiând ca initiative (n‘ar fi rău repetăm, nici pen­tru noi, nici pentru soc­etate) In urma d­ep­oziţiilor M­iisterului Educaţiei Naţionile Şcolite Normale din Tg Mureş au putut ajul acesta să şi deschidă internatul în loca ul cazarmei de tancuri. .Străduinţele de­puse în această privinţă de d. D rec­tor al Şcoalei N­ormale Române Ion Lupşa şi de d . rector al Şcoalei Normale Maghiare E­meric Aszta­ls şi truda depusă în interesul deschiderii celor două internate de căt­e şefii celor două instituţii sunt în parte cu­noscute de autorităi­le oraşului n­ostru. Astfel la începutul anului şcolar şco­lile normale din localitate, cu mari sacrificii, au p­­ut să şi desch­ie por­ţile internatelor pentru fii poporului care pleacă din popor şi se întorc in mijlocul lui. Inprejurările au fost ivorabile pen­tru o strânsă colaborare itre elevii români şi elevii Maghiari. E­evvii R­o­mâni care vin din toate colturile ţari, s-au întâlnit aici cu colegii lor de altă naţionaiitate care vin din toatr j­udrţele secueşti şi în cete două lun da funcţionare din anul trecut ei s au împrietinit. In privi­nţa stud lor ei s­­alută cu caete şi cărţi pentru că în pauzele dintre meditaţii ei se întâlnesc in Curte mare cu pomi ce se ridică la cer, se cunosc în desvoltarea lor intelectuală şi se întru­nesc a ieşea în jocurile de Wooley sau de Football. Se înţeleg mai bine când şt­ii că au aceleaşi nevoi materiale. Cazarma­n are gaz cum au celelalte şcoli d­e oraş şi apa curge uneori mai greu şi nu peste tot, dar acolo in necasuri se topesc sufiete şi se pregătesc minţi pentru luminarea poporului. Dăunăzi când normalişti maghiari au pregătit o serbare în sala de mese primul gând a fost să invite pe prie­tenii lor Români. Şi Românii au ve­nit un număr mare. Ce­i drept n au p­ea înțe es ei cele spuse pe scena improvzată dar au cântat să înţelea­gă totul. Apoi au dansat şi ei un csárdás şi au pornit ca trăsnetul la j­oc când colegii maghiari, în semn de simpatie, le au cântat o sârbă. Dar Românii nu s-au lăsat mai prejos. Au organizat şi ei o serbare, au improvizat o scenă şi au plecat in delegaţie la colegii maghiari pentru a­­ invita la serbare. Ei n au întârziat şi în bunte cu d. prof. labionkai eleve şi elevi au apărut în sala anume pre­­găd­ă pentru serbare. Astăzi cazarma de tancuri zace în finiş­e morm­ântată aşteptând elevii să se reîntoarcă din vacanţă. Vacanţa s a prelungit până la 1 Februarie din cauza lipsei de combustibil. In internatul şco­i normale stau a­­cum doar cei care nu au o casă ca­dă, o masă pentru că foameta şi-a adus aici la Tg. Mureş departe de locurile natale şi de părinţi. Ca mâne lemnele vor sosi şi acolo, in măreaţa cazarm­a de tancuri, va apărea din nou zâmbetul, veselia şi viaţa care vine şi care se căleşte zi de zi pentru poporul cel bun şi tru­ditor de la ţară, S. Ionescu. 3 Conferinţa învăţătorilor din judeţul Mureş Z­­ele trecute a avut loc în sala festivă a Primăriei conferinţa învăţâ­­torilor din judeţul Mureş la care au luat parte 784 de învăţătoare. Dl- Inspector şcolar Silviu Both face o introducere în care arată pe­esitatea lichidării metodelor din trecut şi pornirea la muncă cu nou elan fi­ind apel la toţi învăţătorii să trimeată neîntârziat rapoartele rămase în urmă Dl Inspector Both arată apoi im­­portanta disciplinei in muncă făcând un apel la toţi colegii să conlucreze pentru bunul mers al educaţiei ge­neraţiei de mâine. Punctul principal din ordinea de zi îl constituie discuţiile privind în­fiinţarea unei Cooperative şcolare care va deschide sucursale in fie­­care plasă, sub conducerea Comite­tului Sindical Şcolar din plasa res­pectivă. Pentru a putea înfiinţa această Cooperativă Banca Inspectoratului Şcolar Mureş a primi d­e partea B. N R. suma de 30 000 000 Lei. Acest plafon se va majora apoi după limita posibilităţilor Cooperativa va fi condusă de 9 membri cari vor forma Consiliul de Administraţie, 3 censori şi 3 suple­anţi din care 5 membri în consiliu români şi 4 maghiari, 2 censori ro­mâni şi 1 maghiar, 2 membri sup­leanţi maghiari, 1 român Coopera­tiva va fi deci mixtă Dl. inspector Bo­h­anin.­ că s'a primit 2 010 bu­căţi caiete de caligraf­e şi 2 500 car­nete şcolare din partea Min­sterului Educaţiei Naţionale, vorbeşte apoi despre metodele ei condi­iie de sch­ibare a carnetului de reducere pe C­F. F. Sa trece apoi la alegerea Comite­tului în vederea organizării Coope­­rativei. ASA-i UNIUNEA SOVIETICĂ Pomenind de Uniunea Sovietică, fără «a vrii îji trece prin minte ra­­re,e teritoriu al URSS, un sfârş la stepă, care a inghat ostaşii lui Napoleon şi H­­ier ce indăznise s‘o calce, marea putere sovietică: omul muncii — calm, hotărit şi Armata Roşie de neînvins. Uniunea Sovietică este țara cu te­ritoriul cel mai indus din lume (peste 22 000.000 kn*). Ea ocupă jumătate din Etiopa și o treime din Asia. Lun­gimea frontieriior ei trece de 60 000 km., ceece însemnează odată și ju­­yj'i's lungimea Equatorului. marg mîn,inde dela Oceanul Atlantic AsiaziOceanul Pacdic. Din cele la 23 A'ie­ apele a trei îi sealdâ prăştiniDe,a Kaliningrad (Koenigs cut, a îsinsulele Curile sunt circa început»-* 'ar iSfimea teritoriului ei definiţi** la Sud este de aproape din 19. Distanţa dintre Vlad vostoc 24 Jar, de Ed a României întrece călăuzia dintre ecuator şi pol. iPen ruul verii pe pământul sovietic, de prof. Sanduleac Eugen soarele nu apune, fondcă atunci când se face noapte în Ucraina şi B­io­rusia, la Vladivostok Camciatca şi Sahalin el răsare. In teritoriul Uni­unii Sovietice, Ro­mânia se cuprinde de 90 de ori, iar Europa de patru ori. URSS ocupă o şesimne din suprafaţa g­obului pâ mâmesc. Pe pă­gân­ul sovietic p­ot întâlni toate felurile de clime, afară de cea ecuatorială, deasemei plante şi animale. Pe ţărmurile Măcii Negre, în Crimeea, Transcaucaz­a, în juru M. Casp ce, nu ninge niciodaă iar in Nord la cercul polar sunt gheţari veşnici. In regiunea Verhoemnsc tem­peratura medie este de minus 70° iar în sud intâlnim caldră tropica . Acest­­ sfârşit teritoriu este locuit de peste 180 de naţiuni şi nea­muri d ferite, formând un total de 200 000.000 de locuitori, dintre care peste 50% sunt ruşi, cari alcă nesc după vorba generalismului Sh­in­­f­ort,o conducă­toare a Uniunii Sovietice“. Circa 150 de milioane de locuitori fac parte din gmpul slav, restul din diferite gru­puri şi rase. 150 popoare au republicile lor so­ci -aliste: ruşi (Moscova), ucraineni (Kev), beloruşi (Musc), georgieni ( Tbi­­si), Hzeibirdjani (Erevan), uzbeci (Taskin­), tadjici (S­almobad), chazaci (A­ma-Atri), ki­kizi (Prânză), ietonieni ( ga­­lituanieni (Vilnius), estonieni (Ta­lin), mo­doveni (Ch­­inau) și f­neji (Petrozavodse) Multe popoare mai mici au republici autonomi ori re­­g­uni autonome. Intr'o unire puternică toate aceste popoare depun aportul lor la ridi­carea patriei socialiste. Nu mai m­ 2le de ani de regim socialist, URSS a reușit să se ridice printre pr­mele puteri agricole din lume. Nic­iri pe glob, pe câmpurile agri­cole nu lucreaza mai multe tractoare, nașmi auto, combine, semănători etc. Ag­icultura sovietică complet meca­­-uza ă este uriașe ca și Țara Sovie­ti-* Inr La Gâlăuţaş au sosit 27 de copii din Moldova Zilele trecute au sosit la GH­ulaş 27 de copii din județul Tutova. Ei au fost luaţi spre a fi întreţinuţi până la recolta viitoare de­­ fa­milii a­i ţăranilor. Copiii au fost primiţi să nu se simtă streini, şi să ducă, atunci când se vor întoarce acasă, o frumoasă amin­ire despre meleagu­­rile noastre. Corego. Alţi 151 copii sosiţi la Tg. Mureş din regiunile înfo­metate Z­­ele acestea au sosit din Huşî (Moldova) 112 copii şi 49 copii din secuime. Copii au fost aşteptaţi la gira de că­re membri A. p. şi de o delegaţ­e a CARS. Până ce copii vor fi împărţiţi la gazdele lor ei au tras la razarmele Vânătorilor de Munte din Tg Mureș, unde ostașii­­ au primit cuh­a­ă caldă. Activatele A. P au gătit în cursul nonfii mâncare cad» nentm c^nH^r. Activitatea caravanei cinematografice Caravana cinematografică care co­­treetă judeţul nostru, a prezentat până în prezent filme care au fost vizionde de cea 50 000 de ţărani români şi unguri din 60 comune. Caravana cinematografică a pre­zentat filme în toate uzinile din Tg.­­Mureş şi a f­ost vizionată de circa 14 000 muncitori. Filmele au rulat apoi în faţa func­ţionarilor de stat, liceelor, etc. f Protopop Vasile Suciu, soţ, Emil, fiu, Ileana, noră, Miria şi Lia nepo­ate, Lodovica B­iroş, cumnată, cu inima hântă anunţă­­ to­ate rudele şi cunoscuţii încetarea din viaţă a iubitei noastre soţie, mamă şi bunică Elena Suciu nasc. Socan în ziua de 17 inuarie 1947. Rătă­­şiţele pământeşti au fost înhumate Duminică 19 ianuarie 1947 în Cimi­tirul g­eco catolic din local­­­te.

Next