Ardealul Nou, 1949 (Anul 4, nr. 198-209)

1949-10-09 / nr. 198

Taxa poftalä plătită în numerar toni. «probării Dir. (jen. I’.T.T. Nr. 179830/946 An ív. (Nr. 19» S pagini -f i.«i IMmlnlcA 9 Octombrie 1949 Apare sud flireciia unui comiiei Redac|Ia şl ad-|Ia: Tg.-Mureş, P. Stalin 19 Etaj 1. Tel. 099 Citit! in cornul ziarului pagina f» Prin îndepărtarea ele­mentelor streine de clasa muncitoare, legătura Partidului cu massele se întăreşte mai mult MAREA DEMONSTRAŢIE PENTRU PACE DIN TG.-MUREŞ !| v 15-000 de oameni ai muncii şi-au manifestat voinfa de a lupta şi a impune pacea 2 Octombrie 1949, ziua lnternaţionala a luptei pentru pace Sute de millioane de oameni, bărbaţi şi femei, de toate vârstele, de toate naţionalită­ţile, de orice convingeri religioase şi politice, s'au adunat in lumea întreagă, in uriaşe demons­traţii de masse, pentru a protesta împotriva uneltirilor imperialiste, pentru a-şi manifesta voinţa lor neclintită de pace, ho tărirea lor fermă de a apăra, de a impune pacea. Tg.-Mureşul, s'a împo dobit in straie de sărbătoare. Casete sunt împodobite cu drapele şi cu portretele conducătorilor luptei pentru pace. Ce clădiri uriaşe panouri vor­­■ besc despre lupta pentru pace a popoarelor. O lozincă domină: NOI NU CERŞIM PACEA. NOI LUPTAM SA O IMPUNEM! Aceasta este hotărîrea popoarelor lumii. Imperialiştii nu vor putea trece peste ea. Cu zile înainte, in între prinderile din oruş, în fabrici, în şcoli, în instituţii, in satele judeţului, oamenii muncii s'au adunat şi in meetiiiguri însufleţ ite au arătat că nu mai vor repe­tarea ororilor unui răsboi. Duminică, 2 Octombrie, adunaţi în Piaţa Stalin, peste 15.000 de muncitori manuali şi intelectuali, femei, tineri, ostaşi, au manifestat pentru pace. Pe feţele Lor se putea citi hotă­­ritpa, dârzenia, in vocile lor care scandau lozinci, răsuna voinţ a de neînvins a poporului pen­­iru pace. Meetingul a fost deschis de Iov. Varvan Onisim, membru în comitetul provizoriu al ju­deţului, arătând importanţa zi­lei şi a întrunirii, dă cuvântul tovarăşului Ion Cosma, secre­tar al Comitetului Judeţean Mureş al PMR, care a spus: . TOVARĂŞI ŞI TOVARĂŞE, Pe chipurile noastre, ale tu­turor, se poate citi hotărîrea de spune NU războiului. PACE! iată cuvântul care flu­tură azi pe buzele a sute de mi­lioane de oameni, cuvânt atât de iubit de noi. PACE, este cuvântul care ri­dică azi la luptă dârză toate popoarele dornice de progres şi libertate, împotriva acelora cari încearcă să aţâţe omenirea la un nou război. Au trecut abia 4 ani de când s‘a terminat cel de al doilea răz­­boiu mondial, cel mai groaznic măcel cunoscut de omenire. Să fi uitat oare tot ceace a pătimit omenirea în timpul răz­boiului şi după terminarea lui din cauza dezastrului provocat în atâtea ţări? Nu, popoarele n‘au uitat. Sunt prea adânci rănile, sunt prea crude amin­tirile. Cine — se ‘ntreabă milioane de oameni cinstiţi, muncitori din lumea întreagă, cari şi-au vărsat sângele pe câmpul de luptă împotriva fascismului — mai doreşte acele zile negre, de groază? Cine mai poate dori războiul? Cine sunt bestiile fio­roase care uneltesc şi aţâţă la un nou măcel, la o nouă crimă împotriva omenirii? Câteva sute de bancheri şi fabricanţi americani şi englezi vor războiu Uneltirile pornesc din bârlo­gul celor mai sângeroşi exploa­tatori, bancheri şi industriaşi englezi şi americani, duşmani de moarte ai omenirii munci­toare. Ei vor comenzi de tunuri şi muniţii. Pentru ei, războiul înseamnă p afacere excelentă; transformă sângele şi lacrimi­le. oamenilor în aur pentru ei. l.a noi în ţară imperialiştii şi-au găsit aliaţi în elementele cărora poporul nostru munci­tor condus de Partidul lui, le-a taiat posibilitatea de a trai ca paraziţii. Capitaliştii americani şi en­glezi, slugoii lor, social demo­craţi de dreapta care şi-au vân­dut ţările; se tem deopotrivă de criza economică care îi amenin­ţă şi dc creşterea forţelor popu­lare care; se -ridică împotriva lor. Vorbind despre necesitatea asi­gurării securităţii „statelor lor“, imperialiştii şi slugoii lor au pornit cursa nebunească a în­armărilor. Oare cine crede că imperia­liştii caută pur şi simplu „se­curitatea“ lor? Nimeni. Popoa­rele cunosc adevărul. Popoarele ştiu că imperialiştii anglo-ame­­ricani urmăresc distrugerea ţării socialismului victorios, af­lată astăzi pe drumul construirii comunismului. Popoarele ştiu că imperialiştii urmăresc distru­gerea ţărilor de democraţie po­pulară, care au sfărâmat lan­ţurile capitalismului, graţie aju­torului Uniunii Sovietice. PLANURILE IMPERIA­LIŞTILOR POT FI ZĂDĂRNICITE Imperialiştii au uitat că după primul războiu mondial s‘a năs­cut pe a şasea parte a globu'ui Uniunea Sovietică, că în urma ceiui de al doilea războiu mon­dial au apărut ţările dc demo­craţie populară. Astăzi, prin victoria poporului chinez, forţele socialismului şi a democraţiei se întind pe o pătrime a pămân­tului. Popoarele din ţările vân­dute dolarului luptă şi ele in mod organizat pentru pace. „Niciodată război împotriva Uniunii Sovietice", lozinca lan­sată de conducătorii partidelor comuniste francez şi italian, a mobilizat la lupta pentru pace milioanele de oameni din ţările capitaliste, împotriva aţâţăto­rilor la război. Este cunoscut tuturor, comu­nicatul agenţiei Tass prin care se declară că Uniunea Sovihticâ posedă secretul energiei atomi­ce. Uniunea Sovietică nu va folosi arma atomică în scopuri de agresiune, ci va păstra a­­ceastă armă pentru apărarea păcii şi a securităţii popoarelor, .ată dece urlă acuma de ciuda imperialiştii; ei susţineau că este deajuns ca să apese pe un buton şi au şi fost distru­se oraşele şi satele lumii: acum, acest „buton“ s‘a defectat. Deşi posedă secretul ener­giei atomice, Uniunea Sovietico continuă să rămână pe aceiaşi poziţie consecventă a luptei pen­tru pace. In acest sens sunt grăitoare propunerile făcute de conducătorul delegaţiei sovietice la Adunarea Generală ONU, ministerul de externe Andrei Visinski. PROCESUL RAJK DOVE­DEŞTE TARIA FORŢELOR DEMOCRATICE Procesul iui Rajk şi a compli­cilor săi care s‘a desfăşurat re­cent la Budapesta, a dovedit tă­ria forţelor democraţiei şi so­cialismului, a dovedit că toate planurile imperialiste, de a răs­turna, regimurile de democraţie populară dau şi vor da greş. Planul cu Rajk a dat greş, dar aceasta nu înseamnă că im­perialiştii — deşi discreditaţi îri faţa popoarelor — nu vor în­cerca aplicarea unor planuri similare. Trebuie să ştim în­să că fugte planurile lor, bâzâie pe dolari şi baionete, se vor zdrobi de zidul vigilenţei popo­rului muncitor. Republica' noastră populară este un factor activ al luptei pen­tru pace. Succesele dobândite in construirea socialismului la noi îu ţara intaresc in mod con­siderabil frontul păcii. In faţa clasei muncitoare din ţara noas­tră, sta sarcina mobilizării tu­turor forţelor în lupta pentru pace. Fiecare succes în realizarea şi depăşirea Planului de Stat este o lovitura dată aţâţătorilor la războaie. Fiecare lovitură de ciocan este o lovitură dată în capul aţâţă­torilor de războiul Fiecare brazdă răsturnată este o contribuţie în lupta pen­tru pace! Cu adâncă recunoştinţa ne îndreptăm gândul către puter­nica şi invincibila Uniune So­vietică, bastionul păcii! Cu adâncă recunoştinţă şi dragoste ne îndreptăm gândul către marele Stalin, conducă­torul luptei pentru pace! De aici, din orăşelul nostru, spunem tuturor luptătorilor pentru pace din lumea întreagă, că suntem alături de ci, u toată hotărîrea noastră. Cuvântarea tovarăşului Cos­ma a fost adeseori întreruptă de ovaţii îndelungate la adresa Uniunii Sovietice, generalissi­tnului Stalin, Partidului Munci­toresc Român. In limba maghiară a luat cu-* vântul tov. Fésűs Andrei, mu.n-* citor CFR, decorat. In numele invalizilor de raz-* boiu din Tg.-Mureş a luat cu-* vântul d. Vale Vasile, care a­­spus: — Noi ne-am dat mâinile şl picioarele, in acest răsboim Noi iui mai vrem alţi invalizL Nu vrem ca să ne vedem copiii in cârji. Noi vom lupta cu mâinile, noastre ciuntite, cu trupurile, iioastie mutilate 'împotriva cor­bilor care vor să deslănţuie un nou măcel." In numele femeilor a luat cu­vântul tovarăşa Fodor Irina* care a spus: — Nu mai avem copii şi soţi* de jertfit pe fronturi şi in cup­toarele lagărelor de concentra­re. Noi nn apăra pacea cu orice p. vţ. Noi vom şti să o im­punem. In timp ce îşi rostea cuvân­tarea în numele intelectualilor tov. Kelemen Andrei a sosit ştafeta pionerilor, care au aduS meetingului mesagiul de pace al pionerilor. In acelaş timp au sosit ci coloanele de motociclişti, caic aduceau mesagiilc dc pace ale ţărănimii muncitoare din judeţ. Meetingul s‘a încheiat prin intonarea Internaţionalei, după care au urmat dansuri popu­lare jucate de participanţi. Repiiica Populare Romană «s «ienun|at tratatul de pretenie ou Juaosiauia La 1 Octombrie 1949, mini­strul Afacerilor Externe al R.P.R., tovarăşa Ana Pauker, a înmânat ambasadorului Iugo­slaviei Ia Bucureşti, următoa­rea notă din partea guvernului român: Guvernul jugoslav duce de vreme îndelungată o activitate duşmănoasă împotriva Republi­cii Populare Române, împotriva regimului de democraţie popu­lara, a sectn iri-ţii Şi suverani­tăţii Republicii Populare Ro­mâne. in acest scop guvernul jugo­slav a trimis ín RPR agenţii şi spionii săi ş; al guvernelor im­perialiste străine, ca Zec, Pecak, Baldzic, Lompar, Bosco, Latiéi. Medic Nicola şi alţii. Guvernul iugoslav duce campanie josnică de minciuni ş calomnii împotriva Republici Populare Române ş o campani (le propaganda şovină fascist şi de aţâţate la război folosim elementele legionare şi chialui ieşti din RPR. Cetăţenii iugoslavi de origin română, care se exprimă pentr pritenia cu Republica Popular Română sunt supuşi tutei teroi sângeroase din partea guvci nului iugoslav. Guvernul iugoslav a dus ac fi un i de continua provocare 1 frontiera iugoslavo-română, d violare a frontierei, de violare spaţiului aerian RPR, dc ata (Continuarea în voii. 8-e) ziar democratic

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék