Ardealul Nou, 1951 (Anul 6, nr. 270-364)

1951-01-03 / nr. 270

Secţia Culturală fProUlaA din toate tarile, imiîLvdl Anul VI. Nr. 270. 4 parin: 4 lei j Miercuri, 3 ianuarie 1951. Construirea canalului navigabil Vo!ga-Don isi U. E. §. S» Consiliul de Miniştri al UKSB a adoptat o hotărîre cu privire la accelerarea construi! ii canalu­lui navigabil Volga—Don. Acest canal urmează să unească toate mările din partea europeană a URSS înir’un singur sistem de transporturi pe apă. Construirea cana'ului a fost în­treruptă în timpul războiului. In anii de după război, şantie­rul a fost înzestrat cu puterni­ce escavatoare, maşini de con­strucţie şi mijioace de transport, ceeace a îngăduit complecta mecanizare a lucrărilor de tera­­sament şi de betonare. Ţinând seamă de acest lucru, Consiliul de Miniştri al URSS a redus cu doi ani termenul anterior stabi­lit pentru crearea căii fluviale Volga—Don, construcţia urmând astfel să fie terminată în anul 1951. Canalul navigabil având o lungime de peste 100 de kilo­metri va lega fluviul Volga cu fluviul Don. Se va crea dease­­menea un imens sistem de iri­gaţie în regiunile Stalingrad şi Rostov. Hotérírea Guvernului Sovie­tic cu privire la accelerarea ca­nalului Volga—Don este o nouă şi vie expresie a măreţei forţe vitale a Statului Sovietic — ca­re construeşte comunismul — şi a politicii sale de pace. EEKHcftfa aflum festivă 'fii ce 6 caile Mâmmfâ e ircl m it ID Târge-fforeş UdL vö-LbFä In seara zilei de 30 Decem­brie a avut loc în sala mare a Palatului Cultural din Tg.­­Mureş, o însufleţită adu:.are festivă, cu prilejul celei de a tseia aniversări a Republicii Populare Române. Au luat par­te activişti ai Comitetului Re­gional Mureş al P. M. R., ai or­ganizaţiilor de massă, conducă­tori ai întreprinderilor şi insti­tuţiilor, numeroşi fruntaşi în producţie, ostaşi, elevi şi pio­­neri. Adunarea a fost deschisă de tovarăşul Alexandru Cârdan, preşedintele Comitetului Execu­tiv al Sfatului Popular regional. Au vorbit tovarăşii Puria Du­mitru, secretar al Comite’ului regional Mureş al P. M. R., în limba română şi Ady Ernest, membru al Comitetului regional Mureş al P. M. R., în limba ma­ghiară. Vorbitorii au arătat impor­tanţa, pentru poporul muncitor din ţara noastră, a zilei de 30 Decembrie, când a fost alun­gat dela cârma ţării cel mai mare moşier şi capitalist, ce1 mai mare duşman ăi poporului, regele şi a fost instaurată pute­rea de stat a poporului, dicta­tura Ciasei muncitoare, aliată cu ţărănimea inungitoare. Li au trecut wrevistă însem­natele succese realizate de oa­menii muncii din ţara noastră pe tirumui construirii socialis­mului, arătând cum s‘a desvol­­tat în aceşti trei ani ■ regiunea noastră pe toate tărâmurile. Astfel, au intrat în funcţiune întreprinderi industriale noi, ca fabrica de mobile „Simo Geza“, Ate.iereie RATA,, au fost desvol­­tate şi lărgite întreprinderile existente. La Uzinele Chimice din Târnăveni a intrat în func­, j. • n* , . ţ f r IţiiiiiC bu-CLlc* üiüai9 iti jjiCi“ buş“ Reghin, secţiile de planoa­re, de bărci, de case prefabricate, la Gălăuţaş secţia de barăci, fabrica de zahăr „Bernăth An­drei“ din Tg.-Mureş şi-a mărit capacitatea prin noi instalaţii, şi încă multe asemenea. S‘au îmbunătăţit condiţiunih de muncă. Au început construi­rea de locuinţe muncitoreşti. La Târnăveni au fost construite 5 blocuri pentru muncitori, ia Topliţa trei blocuri. In nume­roase exploatări forestiere au fost construite barăci şi cantine. S’a desvoltat agricultura, productivitatea muncii crescând la lucrarea pământului cu 15 la suta, in iy49—5U. un succes deosebit înseamnă înfiinţarea gospodăriilor agricole cole^dvé. La noi in regiune au fost înfiin­­ţa.e tu asum ue gospodani. Un avânt deosebit a luat cultura. Vorbitorii au aratat că toate acestea nu ar fi fost cu putinţă dacă nu am ii fost eliberaţi de Uruunea Sovietică, care ne-a dai tot sprijinul ca să pornim cât mai curând pe calea desvol­­tării. Au arătat apoi măreţele sar­cini care revin fiecărui om a muncii în cadrui Planu.ui Cin­cinal, în care făşim cu anul I95l. Lupta pentru realizarea Planului Cincinal este strâns le­gată de lupta întregii lumi iu­bitoare de pace, împotriva im­perialiştilor provocatori de răz­boi, pentru apărarea şi întări­re," păcii. Ei şi-au încheiat ’.uvântările chemând pe oamenii muncii la luptă hotârîtă, pentru realizarea obiectivelor măreţe ale Planului Cincinal, pentru construirea so­cialismului în ţara noastră, pentru întărirea păcii în lume. A urmat un program artistic. Ein rcailzârflc rcgiimiii fle gcniocrffillc pogaiarfl Blocuri tmmciforeşfi fa Ţâfnăveni Muncitorii fabricii de sticlă din Târnăveni, au produs în din anul 1938. Fabrica se lăr­geşte necontenit. In prezent sé, construieşte în incinta acestei, fabrici o nouă secţie de prelu­crare a materiilor prime, care va duce la ridicarea productivităţii muncii cu 20 la sută. Nivelul de trai al muncitorilor din aceastq fabrică se îmbunătăţeşte pe zi ce trece. Patru blocuri muncito­reşti, cu camere spaţioase înzes« trate cu lumină electrică, încăl­zite cu gaz-metan, parchetate, au fost construite până în pre­zent pentru muncitorii dela fa­brica de sticlă. In cinstea ani­versării a íréi ani de republică populară încă două blocuri au fost puse la dispoziţia muncito­rilor din această fabrică. In clişeu: blocuri muncitoreşti. La luptă hotârîtă pentru îndeplinirea Planului Hotărîrea Con­siliului de Mi­niştri cu privire Ia Planul de Stat pe anul 1951, are o mare însemnătate pen tru oamenii muncii din ţa­ra noastră. Ea constituie prima treaptă a măreţului Plan Cin­cinal, planul construirii bazei economice a socialismului în ţâra noastră. In anul acesta se continuă marile construcţii ale socia­lismului în ţara noastră, în acest an creşte într'o mare pro­porţie avântul economic şi cul­tural ai ţării noastre, se ridică intro măsură mare nivelul de viaţă al oamenilor muncii. Vor fi investite în acest an 192,8 miliarde iei, din care 56 la sută în industrie. Va continua intr'un ritm sporit construirea mărilor hidrocentrale şi termo­centrale. In regiunea noastră va începe construirea termocentra­lei dela Sângeorgiui de Pădure. Noi întreprinderi şi uzine vor fi construite şi puse în funcţiune. In regiunea noastră va fi cons­­iruri un mare depozit frigorifer. Nivelul producţiei industriale va creşte fată de anul acesta cu 124,4 la sută, iar datorită extinderii pe scară tot mai largă a metodelor de muncă sovietice, productivitatea muncii va creşte irt industrie cu 14 la sută faţă de anul trecut. Nivelul de trai va creşte cu 16 la sută. O înflorire cum n‘a mai fost, va cunoaşte cultura ţării noas­tre. 500.000 de analfabeţi îşi vor însuşi ştiinţa cititului şi scrisu­lui, încă 800 de cămine cultura­le vor fi înfiinţate. Se vor cons­trui numeroase instituţii cultu­rale. In acest an va intra par­tial Iu funcţiune ■ „Casa Scân­tei»“. O desvoltare mare va «moaş­te şi regiunea noastră, în cadrul Pianului Cincinal. Numai o su­mara privire asupra Planului pe acest an, pentru regiunea noas­tră, arată limpede, ce minunate perspective se deschid pe seama oamenilor muncii. In acest an, producţia în in­dustria forestieră, industria cea mai importantă a regiunii noas­tre, va creşte cu 12 la sută, la exploatarea răşinoaselor şi cu 30 la sută la foioase, iar la che­restea cu 12 la sută respectiv cu 30 la sută faţă de anul 1950, iar productivitatea muncii cu 10 !a sută. Vor fi construite pe acest interval 46 barăci, 7 can­tine, locuinţe muncitoreşti, etc. Se va îmbunătăţi aproviziona­rea muncitorilor. Condiţiunile de muncă se vor îmbunătăţi. Me­canizarea muncilor la pădure va creşte cu 6,97 la suta, ener­gia electrică începând a fi folo­sită pe scară din ce în ce mai • largă. Numeroase realizări vor ii înfăptuite pe plan cultural. Se va termina in acest an construi­rea a 36 de localuri de cămine şi vor fi construite cinci noi lo­­■ aluri pentru cămine, amena­­iându-se alte 30. Vor fi înfiin­ţate ,6 biblioteci raionale, iar bibliotecile comunale îşi vor -pori numărul de cărţi cu încă câte 100 de volume noi. Vor fi construite 10 case de citit noi. Vro? fi distribuite la sate 100 de aparate de radio şi numeroase aparate cinematografice. In acest an peste 16.200 anal­fabeţi din regiunea noastră vor ii. 'cuprinşi în şcolile pentru ne­ştiutorii de carte. Numărul co­piilor şi tinerilor care vor urma la şcoli va creşte considerabil. In cadrul Planului pe acest an se vor îmbunătăţi şi mai urnit posibilităţile de îngrijire a sănătăţii celor ce muncesc. Va fi pus în funcţiune spitalul dela Topliţa cu 60 de paturi şi un sanatoriu TBC la Zaul de Câm­pie cu 100 paturi. Se vor mai lărgi spitalul dela Gheorgheni cu o secţie de pediatrie cu 20 de paturi şi cel dela Târnăveni cu 55 de paturi. La Miercurea-Ni­­raj va fi pusă în funcţiune o policlinică. Trei noi circum­scripţii medicale vor fi înfiinţa­te. La Tg.-Mureş va lua fiinţă o staţie antiepidemică şi un in­spectorat sanitar de Stat. In cadrul Institutului Medico-Far­­maceutic va lua fiinţă secţia de oncologie, cu 40 de paturi. In vreme ce în ţările capita­liste viitorul se arată întunecat, prevestind agravarea crizei, adâncirea mizeriei masselor muncitoare, înăsprirea exploa­tării şi a terorii fasciste deslăn­­ţuită în Statele Unite şi în ţă­rile aservite lor, în aceeaş vre­me, în ţările lagărului păcii în frunte cu Marea Uniune Sovie­tică, viitorul aduce desvoltare, înflorire, bunăstare. Noi victorii, noi succese în lupta pentru un trai fericit, pentru socia'ism, în­seamnă fiecare an care vine. Pentru a îndeplini ia timp şi în întregime prevederile Pla­nului pe 1951 sunt necesare o muncă şi o luptă neobosită, ne­încetată, care să nu slăbească nicio clipă. Vor fi de învins greutăţi multe, vor fi de făcut mari eforturi. Dar la capătul eforturilor ne aşteaptă o viaţă minunată. Să strângem toate energiile poporului, întreaga putere de luptă a masselor, voinţa lor ne­clintită de pace, în jurul Parti­dului nostru drag, care urmând glorioasa experienţă a Partidu­lui Bolşevic, ne conduce ferm, fără şovăieli, cu înţelepciune, pe drumul spre socialism. Toate organizaţiile de partid, organizaţiile de nms&â, Sfatu­rile Pomdare, cooperativele, toate întreprinderile, trebuie să-şi înteţească eforturile pen­tru reuşita Planului. In Între­prinderile industriale, în gospo­dăriile agricole de Stat, în gos­­podariilé agricole colective, Pla­nul trebuie defalcat pe luni. Trebuie din timp asigurată în­deplinirea Planului zi de zi, oră de oră, în toate sectoarele economiei noastre. Organizaţiile de partid au im­portanta sarcină de a populari­za obiectivele Planului, de a mobiliza massele largi în înde­plinirea Iui. Ele trebuie să spri­jine sindicatele în organizarea întrecerilor socialiste, care vor constitui pârghia principală în executarea prevederilor Planu­lui. In toate unităţile de muncă, comuniştii trebuie să fie aceia care să stea în fruntea întrece­rii socialiste, dând pildă prin însăşi străduinţa lor neobosită, prin succesele lor în muncă, ajutând massa celor fără de partid, îndrumând-o atât din punct de vedere profesional, cât şi politic. Ei trebuie să lupte prin exemplu personal pentru întărirea disciplinei de plan şi financiare, să ducă o continuă muncă de agitaţie în rândurile muncitorilor fără de partid, pentruca obiectivele Planului pe 1951 să fie nu numai atinse ci şi depăşite. Conştienţi de faptul că de fe­lul cum ne vom şti îndeplini sarcinile ce ne revin, din prima lună, din prima săptămână a acestui an, depinde ducerea la bun sfârşit a Planului pe acest an, şi într’o măsură hotărîtoare îndeplinirea Planului Cincinal, să pornim cu însufleţire la luptă hotârîtă şi neobosită pen­tru realizarea Planului pe 1951, prima etapă a Planului nostru Cincinal. anul 1950 cu 250 la sută mai I multă sticlă, faţă de producţiă

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék