Argus, decembrie 1922 (Anul 13, nr. 2890-2912)
1922-12-08 / nr. 2892
in tara y it an 500 lel O luni 350 „ 3 luni ISO 99 1 1 2892 a bonamente IN STRÄINÄTATI Un an 700 lei 6 luni 350 „ 3 luni 200 n ORGAN ZILNIC al COMERTULUI Directori: Chr. D. Stanovici «I S. Pauker M F. Valentin BIROURILE: bucurești, Str. Sărindar 14 TELEFON: 6/931Î 6 Pagini C Vinari 8 Decembrie 1 *æÆ * ± /.¥ * t e EXEMPLARUL 2 Lei în ţară 4 Lei în Străinătate Impunerea veniturilor capitalurilor mobiliare Intr'un articol precedent (publicat la „Argus“ No. 2887) am căutat sa demonstrăm însemnătatea pompării numerarului din chimirul sătenilor. Am arătat cu acest prilej propunerile ce am făcut în comisiunea de reformă fiscală pentru atingerea acestui tren, precum şi scutirile şi reducerile admise în anteproectul alcătuit de comisiuneaIn articolul de fată, vom analiza ofecţiunile ce se pot aduce sistesistemului ce am propus, In primul rând greutatea pentru tise de a înlătura frauda, întrucât dacă s’ar scuti sau reduce impozitul pentru plasamentele în acţiuni până la o anumită sumă, marii capitalişti for trece valorile lor mobiliare pe ■numele mai multor persoane, fiecare dintre aceste persoane neposedând mai mult decât minimul avantagiat de lege, fiscul ar fi dezarmat ''contra acestei fraude fiscale, păgubiind in mod simţitor. „ La prima vedere, obiecţiunea pare cât se poate de serioasă. Dar analisând-o, constatăm că nu este specială propunerii noastre, căci se adresează şi scutirilor şi reducerilor din ente-procetul comisiunii Astfel, cine poate împiedica pe un mare capitalist să facă depuneri de Băncile Populare sau Cassa de Depuneri, pe tai multe nume, în aşa fel la fiecare depunere sa nu depăşiească maximul stabilit de art. 24. De asemenea, această obiecţiune se aplică şi impozitului global pe venit. In adevăr, contribuabilul ce posedă un mare venit, ar putea să-şi declare averea sa pe mai multe nume, pentru a frauda fiscul, în sensul ca să i se aplice cote mai mici, căci la impozitul global, cotele fiind progresive cu cât veniturile sunt mai concentrate, cu atât cota este mai urcată. Aşa încât această obiecţiune nu are nici o valoare specială. Mijloace. Ie pe care fiscul le are la îndemână ca să împiedice frauda pentru im* ■podul global şi la scutirile şi reducerii® »reVăiTute Ia art. 24 din prO&di, ie va intrepuinţa şi la descoperirea 'fraudeÎ, în caz că propunerea noastră s’ar legifera. Noi însă,care singuri ne-am fătat această obiecţiune, am găsit mijlocul de a înlătura frauda, anume : pentru micii acţionari, care vor sa beneficieze de scutirile şi reducerile propuse, acţiunile, titlurile, obligaţiunile sau rentele, vor fi nominative. Prin aceasta s’ar înfăptui o ideie scumpă d-lui ministru de finanţe, ideie introdusă In morf timid în art. 2 ai proectuluî, şi în acelaş drep, în vederea viitorului regim de egalitate fiscală, s’ar prinde mal uşor veniturile valorilor mobiliare plasate la săteni. Da altfel, noi credem că mai ales la sate, frauda nu va avea loc în stil mare, fiindcă săteanul în general nu trece pe numele altuia cu uşurinţă averea sa. Apoi, la sate, sătenii se cunosc de aproape şi delaţiunea este intrată în obicei, şi trece recompensată prin art. 113, aşa încât agenţii fiscului vor putea uşor să descopere frauda. O a doua obiecţiune constă in atectat că prin scutirea plasamentelor in valori imobiliare până la 2000 lei , reducerea impozitului la jumătate până la 4000 lei, Statul va pierde vnituri însemnate. , La această obiecţiune, răspundem cu ceea ce Statul va pierde ca praporit pe valorile mobiliare va câştiga din impozitul pe veniturile comerţului şi industriei, care vor creşte pe măsură ce aceste ramuri de activitate se vor desvolta. De asemenea Statul va câştiga prin faptul că renta sa fiind mai cerută, se va putea omite la un curs mai ridicat şi va continua să-şi menţină cursul, făcând posibile în viitor conversiuni in conditîunî avantagioase. . . De altfel, obiecţiunea nu poate avea tărie, fiindcă declarăm dela început că aceste favoruri nu Ie consideră ca ea un regim permanent fiscal, ci numai pentru un număr limitat de ani, până ce se va face educaţiunea plasamentelor economiilor populaţiunilor rurale în valori mobiliare. In fine, o ultimă obiecţiune sar putea ridica din punct de vedere al modului practic, prin care s’ar aplica reducerea sau scutirea de impozit, a micilor plasamente, întrucât impozitul la salariilor mobiliare se încasează pe cale de reţinere de către plătitorul venitului, ar urma ca acest plătitor, care este un particular, să, aprecieze situaţiunea contribuabilului, din acest punct de vedere imprect să-i reţină un impozit mai redus sau chiar să nu-i reţină nici un impozit. Ori, plătitorul nu poate cunoaşte situaţiunea generală a veniturilor contribuabilului, deci nu este în măsură a-i acorda avantagiile propuse de noi. Obiecţiunea este tot aşa de temeinică, ca şi prima, întrucât se poate aduce şi scutirilor şi reducerilor cuprinse în proect. După noi, însă,se poate găsi o soluţiune în această chestiune. In adevăr, în sistemul proectuluî ieşit din dezbaterea marii comisiuni fiscale,—spre deosebire , de legea d-luî Titulescu,—toate scăzărdintele, fie pentru sarcini familiare, fie pen-* tru sarcini ipotecare, fie pentru veniturile raid, se operează numai în urna unei declaraţîunî anuale a contribuabilului, prin care acesta vă arăta fiscului toate, veniturile ce posedă. Aşa încât, cu ocaziunea acestor declaraţiuni anuale, fiscul va constata dacă contribuabilul are dreptul de a beneficia de scutirea sau reducerea de impozit, și în caz afirmativ, va restitui contribuabilului impozitul perceput de plătitor, conform dispozițiunilor art 114 al proectului sau va trece sumele în creditul contribuabilului pentru alte plăţi ce urmează să facă fiscului. Constant Georgescu Deputat Membru al comisiunii de legslaţie fiscală - ------ Petrolul In Ungaria Ax a anunţat că un grup de întreprinderi petrolifere din Ungaria a adresat guvernului ungar o plângere contra lui Persian-Oil căreia Îi impută de minme conforma angajamentelor ce și-a luat de a face .•explorări în teritoriiletraaisdambiene. In acea plângere se arată că în doi iani de când Anglo-Persian a constituit în Ungaria o societate, în acest scop,, deşi avea la dispoziție un capital de mai multe miliarde coroane, nu s’au făcut decât puține sondaje în puncte izolate. * I .................... Petrolul din Mesopotania Un acord ar fi, intervenit, , între Anglo- Persian, Royal-Dutch-Shell, StandardU şi guvernul francez, determinând partea, de partcipare a acestora în exploatarea terenurilor petrolifere din Mesopotamia. Partea deţinută d® Germania înainte de 1914 'bârfe atribuită Franței. legiit al devizelor in lip-Slavia PROTESTUL "REPREZENTANŢILOR MARILOR PUTERI Reprezentanţi comerciali ai Angliei, Franţei, Italiei şi Germaniei în Iugoslavia au intervenit la ministrul deţimnte interimar Pla’ski în contrarul decret prin care se reglementează de la 1 Decembrie comerţuri devizelor în Iugoslavia. Motivul invocat in protest este că acest nou regim împiedică cimpăturile importatorilor iugoslavi din care cauza exportatorii din ţările enumerate riscă a suferi pagube enorme. Reprezentantul italian a propus ca interesaţii iugoslavi să accepte dinari pentru plata mărfarilor în Iugoslavia. Ministrul de finanțe a promis o deciziune asupra acestei propuneri. Creditul Industrial COMISIA PENTRU STUDIAREA NORMELOR DE ÎNFIINŢARE A CREDITULUI INDUSTRIAL Ministerul de finanţe a instituit o comisie care sa studieze normele de înfiinţare a „Creditului Industrial". Ea se compune din următorii membri: Vintilă Brâtianu, ministeru de finanţe; Prof. L. Mrazec, secretar general al ministerului de industrie şi comerţ. .. D. I. Gheorghiu, secretar general al ministerului de finanţe. M. Oromoiu, guvernatorul Baracei Naţionale. Tailored Constantinescu, director general C. F. R. Ing.Cezar Popescu directorul general al industriei. Dr. St. Cerkes, preşedintele Uniunea Industriaşilor împreună cu un delegat; M. Blanch, directorul general al Băanceî Marmorosch, Blanch & Cie.; M. Manoilescu, directorul general al ■ Bâreeî Ţărăneşti. N. P. Stefanescu, directorul general al Băncei Româneşti. Dr. Vasile Marcu, director de Bancă din. ..Cernăuţi. Ciprianu, directorul general al împroprietărirei . . Ing. I. Ghica, preşedintele asociaţiei inginerilor de mine. D. Bagi Teodoracki, preşedintele Camerei de Comerţ din Bucureşti. Gheron Vetta, directorul Institutului Economic Românesc; Dr. Poruţiu, preşedintele Bandei Agrare din Cluj. • Dominic Raţiu, preşedintele Băncii Centrale din Cuj, şi Eugen Giurgea, directorul Statisticei regionale din Chişinau. Comisia aceasta a fost convocată, la Banca Naţională Vineri 8 Decembrie cu orele 3 după amiază, spre a lua în discuţie anteproiectul şi statutele „Creditului Industrial prezentate de către d. M. Oromolu, guvernatorul Băncei Naţionale. Avem pâine în 1923? .. .— ---, rjB * " Situaţia însemânțărei grâului în toamna aceasta. O stare îngrijitoare. «Ce trebue de făcut ? Din iniţiativa inimosului a* gronom şi inginer de mine d. Ionescu, a d*lui Dascalescu, Carabella şi alţi agronomi de frunte, şi sub auspiciile Băncei agronomilor, de curând s’a pus barele Cercului de studii agronomice. Deocamdată cu un număr restrâns de agronomi de elită cercul şi-a Început seria de conferinţe în localul şcoala* „Principele Mircea” din calea Griviţei — conferinţe cari se vor ţine in fiecare Sâmbătă de la 4—7 d. a, în şedinţa de inaugurare, intre alte comunicări, cea mai importantă a fost făcută de d. A. D. Carabella cunoscutul agronom şi publicist care, cu date statistice elocvente, a adus la cunoştinţa Cercului, starea Îngrijitoare a culturei grâului in anul viitor. Din expunerea făcută, reesă că s’a sămănțat grâu de toată tara. Anul 1920 ha. 2,022.710 Anul 1921 ha. 2,609.483. Anul 1922 ha. 2,849.640. Iar pentru anul viitor s’a semânat in toamnă abia 1.090.000 hectare și en ce s’ar putea semăna îa primăvară — circa 800.900 hectare am avett in total. Circa 2.200.006 hectare Admiţând că am avea un an bun, şi ne-ar da In mediu 2000 kgr. grâu la ha. am avea dar o producţie de 200.000 vagoane Din această producţie, va trebui neapărat să se oprească peste 45.000 vagoane pentru sămânţă. Ar rămâne deci 155.000 vag. Ţinând seama că producţia grâului din punct de vedere calitativ, este inferioară,— deci o micşorare de 10—15.000 vagoane. Rezultă, din toate acestea că abia, am avea pentru consumul intern. De unde complectăm contractul cu Franţa? De unde mai exportăm? Cu ce îndreptăm valuta? : * În faţa acestei situaţii îngrijitoare socotim că se impun grabnice măsuri, luate din timp pentru prinţăvară, spre a se putea complecta cultura grâului, cu grâu de primăvară. Pentru aceasta, guvernul are datoria, a întocmi imediat statistice de cantitatea de grâu grice ce se găseşte şi a o imobiliza pe foc, cumpărând-o şi distribuind'o prin consilieratele agricole şi obştii sau bănci populare. Aceasta s’o facă Insă din timp iar nu la Sf. Constantin şi JElena, căci atunci e preatârziu Să se dea intaetate la transportarea vagoanelor cu grâu la sămânţă, căci şi aceasta defectuozitate a O F. R. face să sufere Întreaga economie a țarei. Cam este cunoscut insă că chiar de s’ar da ordine pentru remedierea nenorocitei stări de lucruri, ordinele rămân pe hârtie — este nevoe ca măsurile ca se vor lua sa‘ île de așa natură ca până la Începutul lunei Febr rte:. gr , ?i«,sî dLvA -torni ia puncta. Având In vedere, că sătenii de multe ori, nu dau destinaţia cuvenită grâului ci îl vând sau ti mănâncă, ar fi foarte nemerit ca grâul să se dea sulfatat (înpietrat) dela consilierate dacă dispun de mijloace, sau la adiţia obştei, sub privigherea agentului agricol. Prin această măsură, se aduc două foloase: Se apără sămânța de faătură și se împiedica măcinatul ei. D. G. VASILIU-COMANA iMwSvB Situaţia economică a Smirnei la e foarte grea în urma ocupatei turce Un raport primit de Camera de comerţ din Marsilia, asupra situaţiei economice a oraşului Smirna, după ocupaţia turcă, descide în culori vii urmările nefaste ale fanatismului turc. Cartierul european, care se întinde pe o rază de circa 2 kilometri dealungiil cheiurilor, unde se găsea adunat aproape întreg comerţul Smirnei, nu este decât o masă de ruine. Situaţia creştinilor cari mai continuă să trăiască în Smirna este din cele mai lamentabile, furturile şi violenţele continuând a fi practicate pe o scară foarte întinsă. Dacă este nevoe de o dovadă asupra spiritului de care sunt stăpânite trupele şi populaţia mahometană, aceasta se găseşte cu prisos printr’o vizită în cimitirile franţuzeşti Koula şi Boumba.ts Nu este mormânt care să nu fie profanat, care sa nu aibă toate lucrurile de valoare furate, iar toate semnele exterioare ale religiei creştine distruse. Principala sursă de bogăţie a oraşului o formau culturile de smochine şi stafide din vilaietul Smirna. Cum însă numărul cel mai important al cultivatorilor îl formau grecii şi armenii, din cari nici urmă nu se mai găseşte, căci puţinii cari n’au reuşit să fugă au fost deportaţi in câmpuri de concentrare, vor trece mulţi ani până să se formeze numărul necesar de cultivatori pricepuţi Acelaşi lucru pentru comercializarea produselor, întreg comerţul de export era în mâinile grecilor. Stocurile de mărfuri din recolta, anului curent, cari, în cea mai mare parte erau vândute şi aşteptau rândul spre a fi expediate,, au fost sechestrate de turci. Produsele cari se mai găsesc in mâinile producătorilor nu pot fi atinse de comercianţi, atât din lipsa,r mijloacelor de transport, caii sunt puse la dispoziţia armatei, cât şi din lipsa intermediarilor greci. Serviciul tage, între Smirnă' * şi Cordelia, care până acum era făcut de vasele armatorului francez Guiffravy a fost monopolizat de kemalişti şi supus unui regulament draconian. Poşta franceză din Smirna a fost închisă, din cauza kemaliştilor cari vroiau să institue o cenzură aspră. Autorităţile kemaliste nu recunosc pe consulul general frncez, prescripţiunile administrative fiindu-i adresate în calitate de particular. Administraţia engleză a liniei ferate din Aldin, au abandonat exploatarea. Linia franceză Smirna-Cassaria este pusă sub controlul militar, iar direcţiunea a primit ordinul de a înlocui toţi grecii şi armenii din personalul liniei. , Statul fiind lipsit de mijloacele financiare, iar iniţiativa privată a populaţiei actuale extrem de restrânsă, nu se poate întrevedea o renaştere economică a oraşului, fără o intervenţie din afară. Mizeria creşte iar ajutorul din afară, atât de necesar, nu va veni, dacă regimul privilegiilor, până acum în vigoare, va fi abolit de turci. ..... * Reparaţiuni pentru Jugoslavia Comision ca reparaţiunilor din Paris a acceptat cererea Jugoslavia ca Germania să-i furnizeze trei ateliere complet instalate in vederea reparaţiunilor de material de cale ferată pe contul reparaţiunilor germane. Pe lângă aceasta a mai aprobat ca în cursul anului 1923 Germania să livreze Iugoslavia! 5269 locomotive de cale normală și 70 locomotive de cale îngustă, 2570 vagoane de mărfuri de cale normală și 1000 vagoane de mărfuri de cale îngustă ul Ministru al Franţei la Bucureşti Am anunţat în timp că d. Daesdner, ministrul plenipotenţiar al republicei franceze la Bucureşti, a fost rechemat în Franţa şi numit director al afacerilor administrative şi technice la Ministerul afacerilor străine şi că în locul d-lui Daesdiner a fost numit d. Taigny ca ministru Franţei la Bucureşti, numire pentru care guvernul român şi-a dat agrementul lui.. . . Putem da astăzi câteva detalii asupra carierei diplomatice a noului ministru francez la Bucureşti : D-sa a intrat în cariera diplomatică în anul 1884. A fost ataşat sau secretar la Constantinopol, la Tanger, în Mexico, la Bruxelles, Atena şi la Washington, înainte de a fi fost numit însărcinat de afaceri la Caracas (1905). D-sa este ministru plenipotenţiar de la 1917 încoace şi a fost reprezentantul Franţei la comisiunea de control al finanțelor grecești. Tranşanții validare etad dad faftmihwhtwth wtrvav, wwawwaîw etaom rdetaord etala Prin jurnalele consiliilor de miniștri publicate în „Monitorul Oficial" No. 191 din 6 Decembrie a. c. s'a aprobat validarea transact,lunilor făcute asupra următoarelor in treprinderi■: — D. Pavel Balaur, din comuna Albeşti, judeţul Fălciu, vinde ,fiului său , moara ţărănească din comuna Albeşti, judeţul Fălciu, cu toate îmbunătăţirile şi instalaţiunile menţionate in contract, contra sumei de lei 10.000 d-lui Eduard Balaur, din comuna Albeşti, judeţul Fălciu; — £■ C- A. Berîndei din București,%.dace ca aport social .fabrica din SfetureatiAstrada Puțu-cu-apa- Roce Ntf.*3ro”' ifibrloă «lia Ciabrisstrada ■ Horezu Nos 34, împreună cu toate imobileleaflate pe ele cari se evaluează la stana ,de lei 4.500.000 In : „Berindei”, societate anonimă pentru industria de ciocolată, cacao bomboane şi biscuiţi din Bucureşti. — D. I. R. Chiţru, proprietar, cu domiciliul in Ploeşti, vinde construcţiunea de moară, azi incendiată (19 Iulie 1920), cu toate accesoriile, instalaţiunile, precum şi imobilele prevăzute în contract, din comuna Pioasa, numit la Podu-Fetii, judeţul Prahova, contrasumei de lei 2.500.000 d-lui Jaques Gold, comerciant din Bucureşti ._Isidor Rosenthal, print Arpad Rosenthal, din Timişoara, aduce ca aport social fabrica de săpun şi lumânări din Timişoara, conform condiţiunilor stipulate în scrisorile autentificate de notarul public Timişoara, primind în schimb acţiuni în valoare de 300.000 coroane, firmei fabrica de săpun şi lumânări, societate pe acţiuni din Timişoara. — Fima fabrica de săpun şi lumânări, societate pe acţiuni aduce ca aport fabrica de săpun şi lumânări din Timişoara, contra sumei de 8.000.000 coroane primite în acţiuni, şi — Văduva Leopold Deutsch şi fiul, din comuna San-Nicolaul-Mare Banat,, aduc ca aport fabrica de ulei de plante, din comuna San- Nicolaul-Mare, contra sumei de 4.000.000 coroane, suma deasemenea primită în acţiuni de la fabricile: Unite de ulei şi săpun, societate anotimă din Timişoara. Industrii avantajate Au mai fost acordate avantajele legii pentru încurajarea Industriei naționale prin jurnalul consiliului de ministri, publicata in „Monitorul Oficial" No. 194 din 0 Decembrie a.c. — Morii sistematice ce d. Manage Zuckerman posedă în comuna Soroca, județul Soroca . — Morii sistematice ce d. B. Brestaelco posedă în comuna Slobozia- Bălţî, judeţul Bălţi. — Morii sistematice ce d. M. Brestegîco posedă în comuna Bălţi, judeţul Bălţi. — Morii sistematice ce d. Alex. Pomer posedă în comuna Ţan, judeţul Soroca. — Fabricii de făină ce d. Anghel — Mirea posedă în comuna Ciupercenii-Nouî, jud. Dolj. — Fabricii de spirt ce dr. Otto Sîncovitz posedă în comuna Santca Iaîona, judeţul Treî-Scaane. — Fabricii de cherestea ce d-nii Iosef Kissinger şi L. Walter posedă în comuna Şipotil3, judeţul Cernăuţi . , , — Fabrici de cherestea ce Fraţii Schüller şi Meschel, societate în nume colectiv din Rădăuţi, posedă în comuna Saleriu jude-ţu- libdàuÿ; TM Făbriciî de cherestea, ce d-nil Gîngold şi Knauer, societate c. 9. 1., posedă în comuna Pojorât®, jud. Câmpulung. • — Fabricii d® var „Pojorâta“ ce d-nil Gingold şi Knauer, societate c. 9. 1. poseda in comuna Pojorâta, județul Câmpulung. — Morii ce Fraţi! Schuller şi Mechel, societate in nume colectiv din Rădăuţi posedă în comuna Salomi, județul Rădăuţi. » Politică externă a Rusiei Cicerin despre rolul României în Orient ———1 'ț Delegatul Rusiei la conferinţa din Lausanne, d Cicerîn, a făcut unui trimis al ziarului de 0 expunere a politicei orientale ai Rusiei, din care reese clar ca re-1 voluţia bolşevică n’a modificat nici decum politica tradiţională a Rusiei ţariste, aceiaşi rivalitate !,faţă de Englezi în chestiunea strâmtorilor, în chestiunea influenţei asupra popoarelor din Asia, centrală. Mai mult decât atât, Cicerîn a lăsat să se înţeleagă că oricare ar fi soluţia ce se va da regimului Strâmtorilor, pericolul unei lovitturi prin forţa armelor nu este exclus, şi că în consecinţă Rusia înţelege să se pregătească în vederea unei astfel de eventualităţi. Cu alte cuvinte, o politică de expectativă armată. Dar să cităm textual : Ami greşit să se crează că Rusia va renunţa la drepturile sale asupra coastelor şi a apelor care Ie scaldă. După războiul din Crimeia, Rusia a trebuit să renunţe de a poseda o flotă in Marea Neagră, astăzi insă Rusia nu este Învinsă şi nu se va supune unui regim de Învins. Rusia nu poate Să renunţe la armele navale necesare apărării coastelor sale, atâta timp cit celelalte puteri păstrează forţa lor asupra mărilor. Continuând să expună vechi«! refren diplomatic al obligaţiei ăm ‘a se apăra, deşi sincer doritoare de o pace Intre popoare, Cicarin ajunge la atitudinea adoptată de România in chestia orientală. Repetând lucruri cunoscute pu* blicului românesc asupra relaţiu-J nilor ruso-române, delegatul So* vietelor sfârşeşte prin a atrage ab tenţîa asupra primejdiei de a vedea lărgindu se un eventual conflict în Orient, în cazul că Româ* nia ar interveni. Cităm : a: „Este eu atât mai necesar de A observa rolul României in aface»rile complicate din Orient, eu eil amestecul ei ar putea să lărgea*ieft conflictul". Mai fieparte Ciceryn face câtev® avansuri Franței, demonstrând că interesele ei sunt alături de alei , •Rusiei care caută să dejoace manevrele Angliei în Orient ■' . ' '* • . ‘ . ... - ÿr. » • . Despăgubirile României Valoare: emisianel Băncel Geaara'e. — Răstitările Elsara ta rateri TRATATIVELE CU DELEGAŢIILE GERMANA Şî BULGARA Dună tot*uţi comunicatul ministerului de externe am ‘putut constata I că din comisia bulgară venită să discute cu noi chestia despăgubirilor şi reparaţiilor, face parte ţi d. Da- i manofir publicist ni directorul unul mare siar din Sofia. Din comisia noastră nu numai că v rm face parte nici un ziarist, dar persoanele autorizate de la noi refuză să dea orice fel de relaţie asupra mersului tratativelor acestora cari ■ interesează de aproape pe toată lumea. Ziariştii noştri sunt deci nevoiţi să-şi culeagă informaţiunile din izvoare particulare aşa că dacă relaţiile ce se dau ar fi defectuoase, vina nu poate fi a presei. Chestiunea informărei pubiculii de către autorităţi, a fost, desbtătută tocmai acum, în congresul presei şi raportorul chestiunei, d. CiDeanetrescu, a demonstrat că misterul ce încearcă unii factori răspunzători să păstreze în jurul anumitor lucruri, mai mult strică decât foloseşte. Intr'adevăr, neputând obţine informaţii de la cei în drept, ziariştii le iau de unde pot şi atunci se întâmplă să nu se redea uneori exact starea lucrurilor sau — ceia ce-i mai grav — să spue, în unele împrejurări, mai mult decât este bine. Or, cum a arătat d. Demetrescu, este sigur că dacă factorii răspunzători ar fi, în chestiunele importante, la dispoziţia presei, nici un ziarist n-ar publica lucruri pentru care i s’ar cere tăcerea in interesul superior general. Sperăm că, în viitor, d. Vintilă Brătianu, ministru de finanţe, nu lua măsuri ca reprezentanţii presei sa fie zilnic informaţi asupra mersului lucrurilor comisiunilor. TRATATIVELE CU GERMANII dri dimineaţă s’au continuat la Casa d© Depuneri în prezenţa d-luî Vintilă Brătianu, ministru de finanţe, tratativele între comisia noastră şi cea germană, prezidată de către d. Dernbun?, fostministru al coloniilor germane. Prima chestie, aceia a restituirei depozitului Băncii Naţionale de la Reichs Bank în sumă de 80 milioane mărci aur, a fost tranşată în mod favorabil, urmând acum a se hotărî modul şi data când se va face restituirea. A doua chestie, şi ea de o extremă importanţă este acea a răscumpărărei hârtiei emise de către Banca Generală, hârtie a cărei valoare se urcă la, 2 miliarde 700 milioane lei.. Or comisia germană, susţine, că hârtia emisă fie către Banca Generală la retragerea trupelor ocupaţi© ar fi fost numai de 2 miliarde 114 milioane lei. Comisia noastră recunoaşte că întra-levăr s’a constatat numai atâta, însă diferenţa până la 2 miliarde 700 milioane lei , adică 586 milioane lei ar fi fost ridicată la plecare de către trupele de ocupaţi© şi introdusă în urmă, în mod clandestin în Transilvania şi apoi în vechiul regat. Delegaţia germanii a răspuns că momentan ar fi foarte greu să se ramburseze această sumă! dar că această rambursare s’ar putea face mai târziu când situaţia Germaniei se va mai ameliora.. Comisa n’a precizat însă nici un termen pentru aceasta. A rămas ca chestiunea să se’mai discute "în amănunţime în subcomisiunile ce sau constituit eri dimineaţă. ■ Tratativele cu comisia germană vor mai continua azi după amiază la orele trei şi jumătate, tot la Casa de Depuneri.TRATATIVELE CU BULGARI! TreUtreai« «s comisia putîgarg oarî av •urmat Marţi după amiază la orelts 5 la ministerul de finanţe decurg deasemanea foarte greu. Afară de restituirea celor 19 milioane 107.362 !e! — proveniţi dini piaţa, întreţinere! prizonierilor noştri în Bulgaria — comisia bulgară s’ar arăta refractară la cererii® noastre. In chestia restituirilor in natură a tuturor bunurilor şi lucrurilor luate de la noi, comisia bulgară a spus că n’ar mai avea putinţa de a recunoaşte restul lucrurilor ce nu ne-aţi fost înapoiata până acum. Azi toată ziua comisia bulgari n'a ţinut nici o şedinţă, spre a avea timpul să studieze cererile noastre. Viitoarea, şedinţă va min. loc azi dimineaţă, la ministerul de finanţe. m. b. Permise de export No. 2.357—2358, primărie, Bucureşti pentru D. R. Lumitrescu, 69 vite, cota Bucureşti No. 2.359, prefectura Siret pentru Vasile Sidoriac, 100 vite, cota Siret, Gura Humorului, Cernăuţi No. 2.360, prefectura Focşani pantru Gh. Niculescu, 191 rites cot® Focşani. No. 2.361, Creditul minier, 200 kg minereu pentru cercetări. No. 2.362, moara Răduleşti, 8 şi jumătate vagoane făină albă. No. 8.363, moara societăţii „Făina Românească”, 10 şi jumătate vagoane făină albă. .No. 2.364, moara Dobrogeană ,6 vagoane făină albă No. 2.365, moara Industrială Balde, 46 vagoane făină albă No. 2.366, moara „Phonix", Baie- Mare, 2 vagoane sulfat de fier (sa* larian). No. 2.367—2371 primăria Chişinău pentru Mond Covsman, 513 boi şil vaci, cota Chişinâu. No. 2.372—2373 primărie, IBucureşti, pentru societatea Bucureşti 231 boi, cota Bucureşti. No. 2.374, primăria Bucureşti, pe® tru r.Marinescu, 53 vite cornute, cota Bucureşti No. 2.375, I. Leris, 1 autocamion. No. 2.376, primăria Bucureşti pentru Ştefan Iliescu, 87 vite, cota Bucureşti, No. 2.377, Herman Paneth, o casă mobila din 1 plăci de lemn şi două dormitoare. No. 2.378—237, primăria Bucureşti panitru Şerban Flipescu, 211 boi, cota Bucureşti. No. 2.380, primăria Bucureşti, pentru Vasile Christea, 3 boi, cota Bucureşti. No. 2.381, primăria Bucureşti pentru Max Mennelemer, 23 boi, cota Bucureşti. No. 2.382, primăria Bucureşti, pentru M. Fustaşiu, 18 boi, cote Bucureşti. No. 2.383, primăria Bucureşti, pentru Ion Dumitrescu, 63 boi, cota Bucureşti. No. 2.384—338, primăria Bucureşti, pentru C. Petroşani, 85 boi, cota Bucureşti. No. 2.386, inginer L. Erdoes, 30 kgr sare de băi. No.2.387, Industria oxigenului, 36 mc oxigen, industrial. No. 2.387 , Industria oxigenului, 40 kg sârmă, de fier, spec. 1 kg anex. No. 2.395 „Petrolul București”, 120 tone benzină ,soari