Ateneu, 1974 (Anul 11, nr. 1-7)

1974-01-01 / nr. 1

Editorial Proletari din luate (urile, unifi-va ! REVISTĂ SOCIAL CULTURALA a Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă Bacău, editată de ziarul „Steagul roşu” FONDATOR: GEORGE BACOVIA Anul 11 (nr. 114), ianuarie 1974, 16 pag. 3 lei In hain­it In­ ititorii noştri pot observa în acest număr, pri­­­ unul din seria celor care văd lumina tiparului în anul aniversar 30, o mai accentuată preo­cupare a redacţiei pentru problematica socială, avînd ca punct de pornire dinamica vieţii din oraşele şi satele ju­deţului Bacău. Ne îndeplinim astfel nu numai obligaţia de a marca cu mai multă acuitate locul în care această revistă apare, dar propunem opiniei publice peisaje sociale şi spi­rituale dintr-o anumită zonă a ţării, peisaje care pot con­duce către concluzii de ordin general. Pe lîngă alte înnoiri de natură publicistică, impuse de practica jurnalieră, ne prezentăm în faţa publicului cu o suită de reportaje inspirate din realitatea socială imediată, începem, după cum se vede, cu un grupaj despre iarna la ţară. Redactorii noştri au în­cercat să surprindă mutaţiile intervenite în psihologia şi în educaţia culturală a ţăranilor cooperatori, într-o epocă în care gîndirea tradiţională a suferit, sub influenţa mijloa­celor mass-media, importante modificări de structură, în numerele viitoare ale revistei ne vom ocupa de alte aspecte social-culturale ale vieţii de fiecare zi. Vom scrie despre navetism şi despre promptitudinea serviciilor publice, despre spiritualitatea micilor oraşe şi despre integrarea socială a tineretului, într-un cuvînt, dorim să exprimăm cu spirit de răspundere puncte de vedere, intereste, largi categorii de cititori. Abordarea unor asemenea aspecte „la zi“ nu este şi nu poate fi o sarcină exclusivă a presei cotidiene. Publi­caţiile literar -culturale nu se pot izola în comentarii în care orgoliul teoretic îşi ajunge sieşi. Viaţa de fiecare oră constituie pentru mînuitorii con­deiului nu numai un permanent izvor de inspiraţi­e — poate că termenul s-a şi depreciat prin folosire repetata — dar şi o sursă continuă de solicitări. Ne interesează nu numai ob­servarea atentă a lumii, ci şi perfecţionarea relaţiilor inter­­umane, observarea unor dificultăţi de moment. Înţelegem să punem scrisul nostru în slujba adevărurilor comuniste şi prin profesarea acestui deziderat. Cîştigul va fi al cititorilor care vor afla, în coloanele revistei răspunsuri la întrebările lor de zi cu zi, dar şi al nostru, al scriitorilor care se formează necontenit la şcoala vie a gazetăriei Angajarea socială a fiecăruia dintre noi se defineşte în mare măsură prin înregistrarea pasionată a semnelor pro­cesului nostru de creştere. Suntem conştienţi că însăşi li­teratura noastră se îmbogăţeşte datorită acestui contact ne­mijlocit cu realitatea. Desigur, nu ne-am propus — şi nici n-ar fi posibil — să ocolim umbrele şi asperităţile devenirii sociale. La urma urmei dimensiunile etice ale epocii con­temporane nu se cuceresc cu uşurinţă şi lumea pe care o făurim reprezintă o experienţă fără precedent în istoria mi­lenară a României. Dar în fiecare reportaj şi în fiecare an­chetă socială vom fi animaţi de hotărîrea nestrămutată de a urmări modul în care se dă viaţă hotărîrilor de partid, in­dicaţiilor de amplă rezonanţă istorică ale secretarului său general. A profesa adevărul, a munci şi a trăi în chip co­munist, iată ţelul suprem căruia îi închinăm talentul şi efor­tul nostru publicistic. Nu am dorit să schiţăm pe aceste rînduri jaloanele unui nou program. De la apariţia primului număr al revistei, pe­trecută cu un deceniu în urmă şi pînă în prezent, am con­siderat ca o datorie de onoare a redacţiei şi a scriitorilor care gravitează în jurul „Ateneului“ să îndeplinim cu fer­mitate programul Partidului Comunist Român. Menirea a­­cestui editorial este să consemneze faptul că ne vom per­fecţiona în continuare uneltele, aflînd noi modalităţi publi­cistice, menite să întreţină dialogul cu cititorii şi să ofere scrisului nostru o mai înaltă expresivitate. Anul 30 al istoriei contemporane a României constituie un fericit prilej de bilanţ, o îndrăzneaţă privire lucidă adre­sată viitorului. Vom fi prezenţi la această sărbătoare a mun­cii împlinite şi a gîndului înaripat aşa cum va fi întreaga noastră naţiune socialistă. Adică în haine de lucru. NICOLAE [ GRIGORESCUs Unirea Pri acipatelor (fragment) UNIREA „Victorie remarcabilă a maselor de ţărani, meş­teşugari, lucrători şi tîrgoveţi, a cărturarilor pro­gresişti şi patrioţi. Unirea Principatelor a repre­zentat actul care a pus bazele statului naţional român modern. Ea a avut un puternic ecou şi în Transilvania, întărind" conştiinţa unităţii naţionale a maselor populare din această provincie, stimu­­lînd lupta pentru unire cu ţara". NICOLAE CEAUŞESCU Există la istoria oricărei naţiuni evenimente remarcabile, care stăruie în memoria maselor populare revitalizîndu-le ela­nurile patriotice, încrederea în viitor, întreaga putere crea­toare. Un astfel de eveniment este, pentru noi, românii, 24 ia­nuarie — Ziua Unirii. Acum 115 ani, prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al celor două ţări surori — Moldova şi Muntenia — s-au pus temeliile trainice ale unui nou stat, care avea să se numească de aici înainte România. In chipul acesta, o aspiraţie de veacuri a poporului nostru devenea realitate. Consemnînd evenimentul, C. A. Rosetti scria în ziarul „Românul“ (1859): „Ziua de astăzi e menită de a forma cea mai frumoasă pagină în istoria naţiunii române“, iar Ale­xandru Papiu Ilarian adăuga : „... Românii din Transilvania, în împrejurările de faţă numai la Principate privesc, numai de aici îşi văd scăparea. Cind s-a ales Cuza domn, entuzias­mul la românii Transilvaniei era poate mai mare decît în Principate... Un lucru mi se pare a fi mai mult decît sigur : că românii de peste Carpaţi, bărbaţi şi femei, bătrîni şi ti­neri, toţi ar fi gata de a muri pentru Domnul Cuza". Hărţuit prin negura vremii de puhoaiele istoriei, asediat fără răgaz de ameninţarea marilor imperii, poporul român a văzut în Unire garanţia puterii, temeiul rezistenţei în timp şi condiţia primordială a unei existenţe libere şi demne în­tre ţările lumii. Numeroasele reforme şi împliniri înfăptuite după anul 1859 au demonstrat cu prisosinţă că speranţele pu­se în Unire au fost îndreptăţite. Dobîndirea independenţei na­ţionale, marile fapte­­de arme din timpul primului război mon­dial şi eliberarea de sub dominaţia fascistă n-ar fi fost cu putinţă fără Unire. România socialistă de astăzi este patria pentru care nu şi-au precupeţit nici energia, nici libertatea şi nici viaţa re­voluţionarii veacului trecut, toţi fiii luminaţi ai neamului ro­mânesc de la obîrşii şi pînă în prezent. Jertfa tuturor a dat rod înmiit. Socialismul a instaurat în întreaga ţară idealul unei de­pline emancipări naţionale. Poporul român se bucură de o reală independenţă şi su­veranitate, iar glasul lui— expresie a dorinţei de pace, prie­tenie şi înţelegere între popoare ■— răsună distinct pe toate meridianele globului. La această afirmare plenară au visat cu patimă şi ctitorii Unirii şi ai României moderne : Alexandru loan Cuza, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, C. Negri, Ion Ghica, C. A. Rosetti, Ioan Roată, Dimitrie Bolintineanu, Cezar Bolliac. Prin fapta lor glorioasă, ei rămîn permanente ale isto­riei noastre şi poate că nu-i putem cinsti acum mai bine de­cît cîntînd cu toată căldura sufletului, aşa cum înşişi au fă­cut-o cu 115 ani în urmă : „Hai să dăm mînă cu mînă/ Cei cu inima românăţi Să-n­­vîrtim hora frăţiei/ Pe pămîntul României“. SERGIU ADAM VI­­ţIOILV­ AN ACEST­E CONVORBIRI: Cu prof. univ. dr. doc. CONSTANTIN CIOPRAGA despre critică literară şi poezie @ CRITICĂ ŞI ISTORIE LITERARĂ : Studii eminesciene de CRISTIAN LIVESCU · Experienţa limită de ION MAXIM . RONDUL DE NOAPTE: o rubrică de GEORGE BĂLĂ­IŢĂ @ VIAŢA SOCIALĂ: Patru repor­teri despre IARNA LA ŢARĂ • CONFRUNTĂRI ACTUALE: Magie şi ştiinţă — un articol de ARCADIE PERCEK , POESIS : LUCIAN VALEA şi MARCEL MUREŞEANU @ Proză de NORMAN MANEA • ŞCOALA : Opinii despre ora de dirigenţie • LITERATURA STRĂINĂ : FLANNERY O’CONNOR — întîlnire tîrzie cu duşmanul 9 Un poet din secolul XI — MILAREPA @ Cronica politică, literară, artistică, film, muzică, televiziune, cartea străină, revista revistelor, sport, informaţii culturale

Next