Görögkatolikus főgimnázium, Belényes, 1899
5 b) Leduri. Descrieri, naraţiuni, disertaţiuni, epistoale şi oraţiuni cu deosebit respect la urmatoarele: Tinódi (o bucată din Cronica lui versificată), Pázmány, Faludi (din învăţăturile lui morale), Kölcsey (vorbirea lui panegirică asupra lui Kazinczy; o parte din „Paraenesis“), Széchényi (eserdiul şi epilogul din opul seu „Hitel“), Eötvös (Körösi Csoma), Kossuth (despre apărarea patriei), Deák (az 181. első felirati beszéd), Kemény Zs. (Első Wesselényi Miklós, Vörösmarty), Arany János (Toldi Estéje), Salamon Fer (a Török hódoltságból, a Daliás idők), Gyulai Pál (Arany) şi Jókai Mór (Az uj földesur). Incepând de la clasa aceasta cetirile se întâmplă sistematic parte în scoala, parte acasă, profesorul însa va controla în şcolă şi lecturile domestice ale tinerilor. c) Ocupaţiuni scripturistice: Şese ocupaţiuni domestice şi trei scolastice (în fiecare lună câte una), începând dela clasa acesta tinerii pot se elaboreze temele scripturistice tot mai liber şi independent, unse obiectul temelor remâne în continuă legătură cu cele cetite. Disposiţiunea materiei de ocupaţiune încă trebue se fia obiectul unei comune discusiuni în şcolă. Clasa VI, 3 ore. a) Poetica. Tractarea genurilor poetice, însoţită de esplicări scurte, referitoare la noţiunile fundamentale ale esteticei şi artelor frumóase. b) Lecturi: Szigeti veszedelem de Zrínyi, Cserhalom sau Két szomszédvár de Vörösmarty, Baladele lui Arany, Kérők de Kisfaludi K. şi o dramă de alui Shakespeare (Coriolanus, Iulius Caesar sau Macbeth), o tragedie de a lui Sophokle ; escerpte poetice mai mici (din Balassi, Csokonai, Berzsenyi, Vörösmarty, Arany, Tompa, Petőfi). c) Ocupaţiuni scrituristice. Ca în clasa V. Clasa VII, 3 ore.) Istoria literaturei. Conspectul desvoltării literaturei naţionale până la 1820. Tractarea va pune deosebit fond pe caracterizarea istorico-culturală a singuratecilor epoce cum şi pe apreciarea scrietorilor mai însemnaţi, basată pe lecturi. Viaţa spirituală din evul mediu; epoca renaissance şi regele Matia; efectele reformaţiunei; domnia turcesca şi efectele ei; Tinódi şi Balassi; restauraţiunea catolică; Pázmány şi Zrínyi; Gyöngyösi şi Mikes; epoca curaţilor şi poesia ei; Bessenyei şi renascerea literară; Csokonai; Kazinczy şi reformarea limbei; Kisfaludy Sándor; Berzsenyi; Kölcsey şi Katona. Conspect asupra sistemei limbei maghiare, cu respect la desvoltarea istorică a limbei. b) Lecturi. Operele mai însemnate ale scriitorilor pertractaţi, şi între aceste escerpte din legenda: Katalin şi Margit; una dintre epopeele lui Gyöngyösi; câteva cânturi şi balade din epoca curuţilor. Mikes. Unele părţi istorico-literare din „Pályám emlékezete“ de Kazinczy, Bánk ban“ de Katona.