Ceahlăul, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1121-1198)

1971-10-26 / nr. 1142

J [ ANUL IV., NR. 1.142 MARȚI, 26 OCTOMBRIE 4 PAGINI 30 BANI Să se încheie în această săptămînă RECOLTAREA SFECLEI DE 2­AH­AR ȘI PORUMBULUI, SA SE URGENTEZE LIVRAREA PRODUSELOR CĂTRE STAT Necesitatea de a încheia în cel mai scurt timp toate lu­crările campaniei agricole de toamnă, a determinat pe țăra­ni­ cooperatori să depună în săptămîna trecută eforturi considerabile. Ca o consecin­ță pozitivă­­­ acestor eforturi și­ a bunei organizări a mun­cii, s-a terminat recoltatul cartofilor și însămînțatul gri­ului și a avansat recoltatul porumbului și sfeclei de za­hăr. Din ultima situație opera­tivă a Direcției generale agri­cole, reiese însă că mai tre­buie executat un volum im­portant de lucrări, care nu poate să depășească în nici un caz zilele acestei săptămîni. în centrul preocupărilor tre­buie să se situeze recoltatul sfeclei de zahăr. Mai sunt de recoltat circa 2.200 ha (apro­ximativ 27 la sută din total), ceea ce reprezintă foarte mult dacă avem în vedere că ne a­­propiem de sfîrșitul lunii oc­tombrie. In unele unități, prin­tre care CAP Mărgineni, Răz­­boieni, Roznov, Tupilați, Ză­­nești, această operație a fost încheiată, la Miron Păstrăveni, Urecheni, se Costin, a­­propie de sfîrșit; în altele însă, cifra realizărilor este încă foarte mică. Pînă dimineața spre exemplu, luni la CAP Budești se recoltaseră doar 90 ha din cele 185 aflate în cultură, la Deleni 30 ha din 100, la Dragom­­irești 50 din 140, la Ghelăiești 70 din ha. Sînt rămase în urmă 202 și alte unități, printre care GAP Izvoarele, Pildești, Tămășeni. Condiția ca răminerile în ur­mă să fie recuperate, este mai masivă mobilizare de for­a­țe, pentru ca ritmul de lucru să crească. Paralel cu recoltările, o mai mare atenție trebuie acordată intensificării transportului în baze a sfeclei de zahăr. Se află în cîmp — după unele evaluări — cantitatea de 30.000 tone sfeclă. Știut fiind că sfecla ținută timp de mai multe zile în grămezi se des­hidratează, pierzînd în greu­tate, o concentrare a efortu­rilor la transport, o mai in­tensă mobilizare și exploatare a mijloacelor devine, de ace­ea, absolut necesară. Recoltarea porumbului s-a desfășurat săpătmîna trecută într-un ritm alert. Ca urmare procentul realizărilor la ceastă lucrare ajunsese dumi­­­­nică seara la 93,2 la sută. A rămas de recoltat porumbul de pe numai circa 2 600 ha, suprafață care, într-o zi­ două, poate fi lichidată. Nu în ace­lași ritm merge însă desfăca­­tul știuleților. La ora actuală, deși recoltatul se apropie de sfîrșit, s-a desfăcut porumbul de pe numai 12.015 ha din cele 38.900 care s-au aflat în cultură. în rest, se află tăiat snopi și doar în mică parte transportat în locurile amena­jate pentru desfăcare. Din a­­ceastă cauză mii de hectare date ca recoltate sunt încă o­­cupate, producția nu este pusă la adăpost. In vreme ce la Cordun, Doljești, Bozieni-Ru­­ginoasa, Săbăoani, Bahna a fost sau este pe terminate a­tît recoltatul cît și desfăcatul, 30 de unități înregistrează „realizări", sub 20 la sută la această ultimă lucrare. La CAP Ștefan cel Mare, Ghindă­­oani, Pîncești, Bălțăteșt; deși recoltatul este avansat, nu s-a desfăcut încă nimic, iar la Bălănești, Borlești, Costișa, Davideni Dochia, Dragomi­­rești, Ghigoești, Girov, Timi­­șești, Zănești s-a făcut foar­te puțin. Din acest motiv nu se poate încă afirma că recol­ta a fost pusă la adăpost, iar livrarea cantităților de po­rumb contractate cu statul se realizează deocamdată într-un ritm nesatisfăcător. Faptul că s-au livrat abia circa 6000 to­ne de porumb știuleți din cele 19.000 contractate, la data la care recoltatul se apropie de final, explică suficient califi­cativul de „nesatisfăcător". Paralel cu recoltările este absolut necesar să se acorde atenție eliberării terenului astfel ca tractoarele, disponi­bile în majoritatea lor după încheierea însămînțărilor, să treacă în front larg la efec­tuarea arăturilor de toamnă. Din cele 70.000 ha care tre­buie arate pentru însămînță­­rile din primăvară s-au reali­zat doar 23.000 ha. Lucrarea trebuie urgentată pentru a pu­tea fi încheiaă pînă la veni­rea înghețului. Nici o de­­ teren nu trebuie să parmă ră­­mînă ne arată, arătura de toamnă constituind o premiză de bază pentru obținerea de recolte bogate în anul viitor. Se află încă în însilozarea furajelor. actualitate Amin­tim că din sarcina de 145.000 tone stabilită pentru întregul județ nu s-a realizat nici jumătate. In multe coopera­tive agricole se manifestă condamnabilă lipsă de interes­e în această privință, ne­înfi­­îozîndu-se nimic sau cantități foarte mici de porumb, colete de sfeclă și alte plante er­­boase. Aceasta poate avea consecințe negative in fura­jarea animalelor, în realizarea producțiilor planificate ele carne șî, mai"al 55, "d­e" "țipti*. Intrucît, se mai află in cîmp importante cantități de colete de sfeclă și coceni de porumb, trebuie să se depună eforturi mai susținute pentru continu­area însilozărilor, pe cît po­sibil pînă la acoperirea între­gii sarcini de plan. Grădinile de legume acum ultimele roade. Se dau re­coltează și se valorifică rădă­cinoasele, varza precum ceea ce a mai rămas din cur­și­turile de pătlăgele roșii, ar­dei grași și gogoșari. In mod paralel, se pregătește viitoarea recoltă de trufandale , salată verde, spanac, ceapă stufat. Planul de cultură prevede în­­sămînțarea încă din această toamnă a 100 ha cu timpurii, din care nu legume s-au realizat pînă la ora actuală de­cit 30 ha, întrucît timpul este prielnic, trebuie să se pregă­­­­tească grabnic patul germina­tiv și să se treacă la încorpo­rarea seminței pe întreaga su­prafață planificată. Paralel cu încheierea recol­tărilor și cu efectuarea arătu­rilor de toamnă, în zilele a­­cestei săptămîni să se lichi­deze toate restantele la li­vrarea produselor contractate cu statul. Așa cum am arătat, trebuie să primeze livrarea sfeclei de zahăr și porumbului, unde cantitățile sînt mai mari. Aceeași atenție trebuie acor­dată livrării cartofilor. Pînă la acoperirea integrală a sar­cinii pe județ mai sunt circa 6000 tone care stau recoltate în cîmp și sînt amenințate de eventualele intemperii. Para­lel cu aceste produse, coope­rativele agricole sunt datoare ca în această săptămînă să lichideze restanțele la floarea soarelui, fasole, mazăre, soia — produse care ocupă în mod nejustificat spații de depozi­tare în loc să fi fost livrate Un vreme,­ în baza contracte­lor. Există condițiile necesare ca cele mai urgente lucrări din campanie să fie încheiate în această săptămână. Toți fac­torii responsabili de la nive­lul cooperativelor agricole și al comunelor să depună efor­turi susținute pentru o largă mobilizare la muncă, pentru o temeinică organizare a între­gii activități. Prin concentrarea tuturor forțelor și o temeinică organizare a muncii se recoltează ultimele suprafețe de porumb. In cadrul activităților industriale de la sate SE POT VALORIFICA MAI BINE RESURSELE LOCALE O experiență pozitivă în comuna Horia Situată în spațiul geografic de la confluența Moldovei cu Siretul, comuna beneficiază, printre altele, Horia de o materie primă specifică: prundișul aluvionar. Sunt bine cunoscute calitățile industria­le pe care le prezintă prun­dișul din partea locului, cheltuielile minime de exploa­tare în balastiere, sporite de materiale de cerințele tracție ca: plăci de gard cons­din beton, stupi, bol­duri etc. Motive suficiente pentru co­mitetul executiv al consiliului popular comunal de a înființa în vara acestui an o secție pentru producerea prefabrica­telor. Folosind experiența obținută anterior în construcții edili­tare și social-culturale diverse (trotuare, străzi, cămin cultu­ral, școală, complex comer­cial), încadrînd secția cu meșteri buni ca Petru Saltîn și Vasile Cioban­u, făcînd tot­odată din calitate dezideratul esențial, gospodarii au pornit-o, cum se comunei cu dreptul și de astă spune, dată. Astfel producția livrată la beneficiar, în lunile august și septembrie cuprinde, prin­tre altele, 2.000 borduri mozaicate și nemozaicate, 480 plăci de gard din beton cu trafor și pline, 420 stîlpi de gard și altele. Stimulat de foarte favorabila apreciere a propuselor secției din partea unor beneficiari din județ, dar și din afar­a județului nostru (Lotul de irigație Secuieni, întreprinde­rea de drumuri și poduri și Trustul de construcții din Iași, IGO Vaslui), primind noi solicitări de contracte, consiliul popular, îndrumat de com­itetul comunal de partid, a prevăzut extinderea secției și mecanizarea complexă a procesului de producția prin dotarea cu betoniere, ciur mecanic, masă vibrantă, circu­lar, masă pentru gelurt. — Cu cît secția va fi mai bine dotată și încadrată, cu atît producția va crește și se vor putea obține beneficii mai mari — declară tovarășii M. Anghel, secretarul comite­tului comunal de partid, și V. Moșneagu, primarul co­munei. Se cuvine să adăugăm că în comuna Horia există și alte preocupări pe această linie. Alături de atelierele existente încă din anii trecuți (frizerie, cizmărie, tricotaje, croitorie, tîmplărie), pe plan local s-au organizat și alte forme de ac­tivități industriale: o echipă de construcții formată zidari, dulgheri, teracotiști din parchetari, altele de împleti­și­tori, una de curățit hornuri. Bineînțeles că acestea nu sunt organizate doar de comitetul executiv, ci și de cooperativa de consum și de cea agricolă. Aceste activități industriale vor asigura valorificarea op­timă a resurselor locale, mai bună deservire a popu­­­lației și cuprinderea disponibi­lităților de forță, de muncă din comună. Astfel, numai secția­ de prestații industriale va avea în anul viitor 35 de salariați. Beneficiile obținute vor fi folosite la construirea unei centrale termice (pentru încălzirea școlii generale, grădiniței, noului cămin cultu­ral, și centrului civic), a unui nou punct sanitar, de noi trotuare, în fine la alimenta­rea cu apă a comunei. Cred că acest poate fi preluat și de exemplu alte comune pe­­ teritoriul cărora se găsesc astfel de resurse locale. Ion IVANCSA e­l B­L 1 O­f­fc centrala w*gp ;M. EMTW5r :> ii ZIIA FORȚELOR ARMATE ALE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA DEPUNERI DE COROANE Ieri dimineață, la Cimitirul Eroilor din Piatra Neamț, în cadrul manifestărilor prilejuite de Ziua Forțelor Arm­ate ale Republicii Socialiste România, a avut loc solemnitatea depu­nerii unor coroane de flori, un semn de omagiu adus celor ca­re s-au jertfit pentru indepen­dența patriei și a poporului nostru. La solemnitate au fost de față tovarășii Ștefan Boboș, prim-se­­cretar al Comitetului județean Neamț al PCR, președintele Con­siliului populari județean, Vasi­le Dascălu, Constantin Potingă, Ioan Angelescu, secretari ai Comitetului județean Neamț ai PCR, membri ai birourilor Co­mitetelor județean Neamț și municipal Piatra Neamț ale PCR, ai Comitetelor executive ale Consiliilor populare jude­țean și municipal, reprezentanti al unor organizații de masă și obștești, ai unor întreprinderi și instituții, delegați ai oameni­lor muncii din Piatra Neamț, ofițeri superiori. La mormintele eroilor au fă­cut de gardă ostași, luptători din gărzile patriotice, tineri din detașamentele de pregătire mi­litară, pionieri. Garda de onoa­re a prezentat onorul. Fanfara municipiului a intonat apoi Im­nul de Stat al Republicii Socia­liste România. In acordurile solemne al Marșului eroilor, la monumentele ostașilor români și sovietici care și-au dat via­ța pe aceste meleaguri în lup­tele purtate împotriva fasciști­lor, au fost depuse coroane de fiori din partea Comitetelor ju­dețean Neamț și­ municipal Pia­tra Neamț ale PCR, a Consilii­lor populare județean Neamț și municipal Piatra Neamț, pre­cum și din partea unor organi­zații de masă și obștești, a unor întreprinderi și instituții, în încheierea solemnității, cei prezenți au primit defilarea gărzii de onoare. Depunerea de coroane a avut loc, de asemenea, la Roman, în prezența membrilor­ biroului Comitetului municipal de partid și ai Comitetului executiv al Consiliului popular municipal, a unor reprezentanți ai organi­zațiilor de masă și obștești, a unor ofițeri superiori, a oame­nilor muncii din întreprinderile municipiului. a nananim­ii cincinac: D­Q D­Q­D D­F­D­D­0­0­D privind încadrarea și promovarea în­­ muncă a personalului din unitățile socialiste de stat DGDD K­racn era căina In paginile IMIMV L­EGEA La Piatra Neamț CONSFĂTUIRE REPUBLICANA A MATEMATICIENILOR Este tot mai evident faptul că matematica ocupă domenii din ce în ce mai larg, în cîm­­pul activității umane și în­deosebi în sectoarele eco­nomice. Un argument în plus îl constituie organizarea la Piatra Neamț, sub egida So­cietății de științe matematice din RSR și a filialei de spe­cialitate din localitate, a con­sfătuirii republicane cu tema „Aplicațiile teoriei probabili­tăților și statisticii matema­tice în producția industrială și in alte domenii". La acest amplu colocviu, desfășurat timp de două zile (24—25 octombrie a.c.) în sala de festivități a „Calistrat Hogaș“, au liceului cipat numeroși profesori parti­de matematică din învățămîntul mediu și superior, cercetători de la Centrul de statistică ma­tematică al Academiei, ingi­neri, în legătură cu scopul consfă­tuirii, acad. Gh. Mihoc, care a condus lucrările, ne-a declarat: „Tematica aleasă prezintă un deosebit interes pentru le­garea ...învățămîntului nostru de toate gradele de producție. S-au prezentat expuneri pri­vind aplicarea metodelor sta­tistice în controlul calității produselor, folosirea calculu­lui probabilităților în agricul­tură, medicină și biologie. Mai mulți ingineri au pre­zentat comunicări originale, în domeniul teoriei, izvorîte din activitatea și experiența lor profesională. Consfătuirea a interesat îndeosebi de pro­fesorii de matematică din școala medie, care predau teo­ria probabilității și statistica matematică în ultimul an de liceu. în încheiere, aș mențio­na că Societatea de științe ma­tematice are în planul său or­ganizarea unor consfătuiri si­milare și în alte centre indus­triale din țară". Curier SCHIMB DE EXPERIENȚA Sub egida secției de pro­pagandă a Comitetului jude­țean de partid, in comuna O­­niceni s-a desfășurat dumi­nică, un schimb de experien­ță al colectivelor de redac­ție ale gazetelor satirice din comunele Oniceni, Bozieni, Valea Ursului, Icușești- Ion Creangă. Cu acest pri­și­lej, au fost abordate proble­­­me privind orientarea con­ținutului activității colecti­velor redacționale de către comitetele comu­nale de partid, rolul ga­zetelor satirice în educația socialistă a maselor, precum și metodica organizării acti­vității acestor colective. Astfel de schimburi de ex­periență precedate de vizio­narea expoziției gazetelor satirice premiate la a doua ediție a concursului jude­țean, vor mai avea loc, în perioada imediat următoare, în localitățile Roman și Tîr­gu Neamț. RETROSPECTIVA C. D. STAHI Continuîndu-se inițiativa schimburilor artistice între Muzeul de artă din Iași și Colecțiile de artă ale Mu­zeului județean de istorie Neamț, recent s-a deschis la Piatra Neamț retrospectiva pictorului C. D. Stahi (1844— 1920), originar din comuna Dobreni, județul Neamț. La vernisaj, în prezența unui nu­meros public, criticul de ar­tă Claudiu Paradais, șeful Muzeului de artă din Iași, a prezentat pe larg viața și ac­tivitatea artistului. Expoziția grupează peste 40 de lucrări din cele mai reprezentative pentru creația lui C. D. Stahi, în marea lor majoritate ta­blouri cu naturi statice și por­trete și va putea fi vizionată pînă la 20 noiembrie a.c. ÎNSCRIERI PENTRU EXCURSII IN STRĂI­NĂTATE Oficiul județean de turism (tel. il361) anunță că pri­mește înscrieri pentru ex­cursii în străinătate trimestrul I al anului pentru viitor pe­­ următoarele trasee: Cernăuți — 18—20 februa­rie 1972 (preț 575 lei), Chișinău — 16—19 februa­rie 1972 (preț 581 lei), Cernăuți — Odesa cu durata de 8 zile (preț 1.363 lei), Kiev — Leningrad — Mos­cova 13 zile (preț (2.548 Iei). Chișinău — Kiev — Mos­cova 9 zile (preț 2.014 lei), Budapesta — Brno —Bra­tislava — Praga 10 zile (preț 2.320 lei). * Brno — Bratislava — Praga 8 zile (preț 1,834 lei). EXPOZIȚIE DE ARTA CULINARA Duminică Trustul ali­mentației publice locale din municipiul Piatra Neamț a deschis o expoziție de artă culinară unde­ se vor prezenta circa 40 de produse de bucătărie, carmangerie și cofetărie realizate de cei mai pricepuți specialiști pie­­treni. Expoziția este cu­să între orele 11 — 17 des­în localul restaurantului „Pie­tricica". Șantier al navetiștilor ? încă de la începutul acestui an, la Tirgu Neamț au fost inaugurate lucrările pe șan­tierul viitoarei platforme in­dustriale a orașului. Dintre cele cîteva obiective care se construiesc aici, cel mai im­portant este fabrica de vol­­vatir. Pentru a afla mai multe amănunte despre modul în care se desfășoară lucrările la noile obiective industriale ne-am deplasat zilele trecute la fața locului. Știind că pînă la finele anului mai sínt numai două luni și cîteva sute ne făceam socoteala, că i-am putea găsi pe constructori, dacă nu la executarea lucrări peste plan, măcar unor în faza de finalizare a ultimei părți a planului ce revine anului curent. Dar iată că la fața locului avem surprize. Pe măsură ce­ ne apropiem de hala viitoarei fabrici, în loc de zgomotul specific șan­tierelor pe care se lucrează din plin auzim... liniștea. In loc de oameni puternic avîn­­tați în iureșul muncii, vedem un grupuleț de 10—12 muncitori care din cînd în cînd mai așează cîte o cărămidă la un zid interior, operație făcută parcă pentru prevenirea a­­morțelei totale. Puțin, încolo în jurul săracilor mai cu caracter administrativ mai vedem și alți muncitori. Erau de fapt majoritatea celor care lucrau (sau mai bine care trebuiau să lucreze) pe șan­tier. Unii cîntau, alții cittau, dar cei mai mulți dis­își încălzeau mîinile în buzunare. După aceste constatări am intrat în dilemă: oare pe acest șantier să înceapă lucrul mai tîrziu de ora unsprezece, cît era ceasul la venirea noastră ? Sau poate o fi pauza de prînz? Tot făcînd ba o presupunere ba alta, căutăm pe cineva din conducerea șantierului sau măcar un conducător al vre­unei formații de­­ lucru. Ne a­­propiem de un cetățean îm­brăcat c­u șubă și căciulă. — Dumneavor,oi­ă «înteți paznic pe acest ..ander ! — Nu, sunt >ei pe echipă. — Dar pe cineva din con­ducerea șantierului unde pu­tem găsi ? — Nu-i nimeni decît mais­trul ăla de colo, ăla cu bas­că, care se ceartă cu munci­torii. Maistrul cu bască ne­­ prezin­tă apoi .* Pe alți tovarăși din conducerea șantierului: tehni­cianul* Ion Dabija și mai tîr­­ziu inginerul Dumitru Diaco­­nița. Erau de fapt singurii care puteau fi găsiți la acea oră pe șantier. Dînșii ne explică și cauza penuriei de­ personal tehnico-administrativ de pe șantier, în schemă sunt înca­drați maiștri și tehnicieni su­ficienți, numai că aceștia încă nu se prezentaseră la locurile de muncă pe motiv că fac na­veta de la Roman. Tot de la Roman Și din împrejurimile municipiului este adusă și a­­proape întreaga forță de mun­că calificată. De abia acum reușim să aflăm răspunsul la întrebările cu ora de începere a lucrului pe șantier și cu pauza. Lucrul trebuia să în­ceapă încă de la ora șapte iar de pauză programată nici nu putea fi vorba. Ar fi fost normal ca cele patru ore cîte trecuseră de dimineață să fost utilizate din plin de că­­i­tre muncitori, iar rezultatele muncii lor să fi fost cît se poate de apreciabile. Lucrurile însă nu s-au petrecut așa, în lipsa celor investit, cu atri­buțiile conducerii și coordonă­rii activității muncitorilor, în absența celor care primesc salar pentru a-și dărui cunoș­tințele și priceperea în inte­resul avansării stadiului lu­crărilor, muncitorii rămîn ne­­supravegheați, nu sînt mobili­zați cu toate eforturile pentru realizarea sarcinilor ce le re­vin. Nu este de mirare că în aceste condiții, într-o jumă­tate de zi de lucru se constru­ise abia vreo doi metri pă­trați de zidărie... Lucrurile nu stau mai bine nici dacă luăm în considerație activitatea în ansamblu de­pusă de la începutul anului. Din volumul lucrărilor de con­strucții planificat a se exe­cuta în anul acesta, a mai ră­mas pentru ultimele două luni ceva mai puțin de 50 la sută ! Este, desigur, consecința „rit­mului" similar cu cel arătat mai sus, în care se desfășoară lucrările pe șantierul fabricii de volvatir de la Tîrgu Neamț. Situația devine și mai alar­mantă dacă luăm în conside­rație că pînă acum au fost executate lucrări brute și cu un grad mai mic de dificultate cum ar fi: fundații, grinzi, stîlpi, lucrări de acoperiș, atît în hala principală cît și la a­­nexa socială, la centrala ter­mică, castelul de apă etc. Greul abia de acum începe, în scurta perioadă ce a mai rămas pînă la finele anului, va fi necesar să se execute lucrările de izolații la corpul principal, închiderea completă a halelor, executarea pardo­selilor și a zidăriilor interi­oare, dar mai ales va trebui să se acorde o atenție maximă lucrărilor de finisaj la centra­la termică, castelul de stația de durizare și cea apă, de preparare a apei etc. Șantierul 2 construcții mon­taj care are în plan lucrările de construcție a fabricii de volvatir trebuie să acorde în perioada următoare o atenție mai mare activității de orga­nizare a șantierului în scopul folosirii cu maximă eficiență a fondurilor materiale și forței de muncă de aici. Defi­n­ciențele din aprovizionarea lo­curilor de muncă cu materia­lele necesare: cărămidă, ci­ment, polistiren pentru izo­lații și altele, pot fi înlăturate numai printr-o preocupare a­­tentă din partea șantierului, a celor conducerii investiți cu munci de răspundere pen­tru îndeplinirea în condiții normale a sarcinilor de plan. Forța de muncă calificată după cum am aflat este insuficientă. Conducerea șantierului însă, n-a luat încă nici o inițiativă pentru înființarea vreunei forme de calificare. în aces­­te condiții șantierul de con­strucții a fabricii de volvatir de la Tîrgu Neamț este un șantier al navetiștilor, un loc de muncă pentru cei ce se de­plasează „în interes de servi­ciu". Iată de ce ritmul lucră­rilor este­ atît de slab, iar realizările se află atît de mult sub nivelul planificat! P. TOFAM Cîteva constatări, de foc îmbucurătoare, de pe șantierul fabricii de volvatir de la Tîrgu Neamț i

Next